​”​Consiliul Fiscal consideră că scenariul macroeconomic asumat de Guvern, care este construit pe o scădere a PIB real cu 1,9%, este foarte optimist. Astfel, pornind de la studiile INS privind impactul economic al pandemiei, de la referința istorică a crizei economice anterioare ce a debutat în anul 2008, pe baza evaluărilor cantitative și calitative proprii precum și pe baza altor date și prognoze, Consiliul Fiscal apreciază că este prudent și necesar să fie avute în vedere încă două scenarii macroeconomice pentru anul curent: unul fundamentat pe o contracție a PIB real plasată în intervalul 4%-6%, și un scenariu ce prevede o contracție mai severă a PIB, de 8%-9%”, se arată în Opinia Consiiului privind rectificarea bugetară, document transmis sâmbătă.

HotNews.roFoto: Hotnews

Vezi aici Opinia Consiliului Fiscal privind prima rectificare bugetară din acest an..

Ce mai spune organismul independent de evaluare bugetară:

• Proiectul curent de rectificare bugetară a fost elaborat, în condițiile anunțării de către Guvern a unor circumstanțe extraordinare care permit, potrivit art. 8 din LRFB, devierea temporară de la exigențele regulilor fiscale statuate prin LRFB. CF validează, potrivit cerințelor articolului mai sus menționat, manifestarea de circumstanțe extraordinare, cu mențiunea că, ulterior încetării acestora, există obligația legală privind adoptarea de măsuri de politică fiscal-bugetară care să conducă la o îmbunătățire a soldului structural al bugetului general consolidat cel puțin egală cu cerințele Pactului de stabilitate și creștere.

• Magnitudinea șocului pandemiei, ce a condus la închiderea parțială a economiilor, este însoțită de incertitudini foarte mari; riscul prevalent este de a se produce o deteriorare mai accentuată a activității economice în raport cu evoluția anticipată. Criza economică are o dimensiune socială acută provocată, în principal, de pierderea locurilor de muncă.

• Consiliul Fiscal consideră că scenariul macroeconomic asumat de Guvern, care este construit pe o scădere a PIB real cu 1,9%, este foarte optimist. Astfel, pornind de la studiile INS privind impactul economic al pandemiei, de la referința istorică a crizei economice anterioare ce a debutat în anul 2008, pe baza evaluărilor cantitative și calitative proprii precum și pe baza altor date și prognoze, Consiliul Fiscal apreciază că este prudent și necesar să fie avute în vedere încă două scenarii macroeconomice pentru anul curent: unul fundamentat pe o contracție a PIB real plasată în intervalul 4%-6%, și un scenariu ce prevede o contracție mai severă a PIB, de 8%-9%.

• Proiectul de rectificare bugetară consemnează o revizuire descendentă de amploare a veniturilor totale estimate ale BGC, respectiv cu 19,05 mld. lei, în timp ce cheltuielile bugetare totale sunt majorate cu 12,9 mld. lei. Astfel, deficitul bugetar prognozat este majorat cu 31,95 mld. lei și respectiv cu 3,1 pp din PIB față de ținta aferentă construcției bugetare inițiale.

• Revizuirea negativă a proiecției de încasări are loc la nivelul cvasi-totalității categoriilor de venituri bugetare provenite din economia internă, fiind atribuibilă covârșitor deteriorării cadrul macroeconomic. Un impact favorabil asupra veniturilor bugetare este generat de sumele suplimentare primite de la UE destinate contracarării efectelor negative asociate pandemiei COVID-19. Revizuirea ascendentă la nivelul cheltuielilor totale este generată de sumele alocate luptei cu efectele asupra sănătății publice și asupra activității economice generate de pandemia COVID-19. Astfel, majorările principale sunt localizate la nivelul cheltuielilor cu asistența socială și la nivelul fondurilor de rezervă.

• CF apreciază că deficitul bugetar probabil, admițând cadrul macroeconomic asumat de Guvern, este cuprins într-un interval de 7,3-7,45% din PIB, ca urmare a unei supraestimări a veniturilor cu circa 0,3% din PIB și a unei subevaluări a cheltuielilor cu 0,3-0,45% din PIB.

• Două scenarii pentru cadrul macroeconomic, pe care CF le consideră plauzibile, unul cu un declin economic între 4 și 6% și altul între 8 și 9%, conduc la deficite bugetare pentru anul 2020 de 8,1% - 8,9% și respectiv 9,9% - 10,4% din PIB. Balanța riscurilor aferentă acestor estimări înclină, în opinia CF, pe partea negativă, respectiv înregistrarea unui nivel mai ridicat al deficitului bugetar.

• Nivelurile înalte ale deficitelor bugetare exercită o presiune mare asupra posibilității de finanțare în contextul în care accesul la resurse pe piețele externe devine din ce în ce mai problematic – mai ales pentru economiile emergente. Potrivit estimărilor Consiliului Fiscal, necesarul de finanțare al României se majorează de la circa 8,6% din PIB în anul 2019, la niveluri cuprinse între 11% și 14,3% din PIB în funcție de scenariile considerate în 2020, respectiv la 119,5 mld. lei (24,7 mld. euro) și 144,3 mld. lei (30 mld. euro).

• Deși regulile fiscale au fost suspendate temporar în UE, acoperirea unui asemenea necesar de finanțare comportă provocări foarte mari pentru România, ce derivă din capacitatea limitată de absorbție de datorie a pieței interne, incertitudini cu privire la disponibilitatea finanțării pe piețele externe, costul finanțării, nivelul scăzut și posibila deteriorare a ratingului suveran etc.

• Consiliul Fiscal apreciază că programe de sprijinire a economiei ce implică un efort bugetar trebuie să fie condiționate de existența surselor de finanțare și de nepericlitarea revenirii la sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu.

• Rectificarea bugetară survine în condițiile anunțării de către Guvern a unor circumstanțe extraordinare determinate de pandemia provocată de virusul SARS-CoV-2. Consiliul Fiscal validează manifestarea acestor circumstanțe extraordinare și consideră că situația curentă reclamă realizarea unei rectificări bugetare care, pe de o parte, să sprijine lupta contra pandemiei și, pe de altă parte, să atenueze impactul economic și social al acesteia.

• Impactul căderii cererii externe, dificultățile în finanțare și întreruperile în lanțurile de producție vor afecta în mod considerabil economia românească din cauza dezechilibrelor sale interne și externe. Acumularea unor deficite bugetare și externe mari în anii anteriori, coroborate cu nivelul foarte redus al veniturilor fiscale, au creat un spațiu fiscal-bugetar foarte scăzut și o marjă de manevră foarte constrângătoare pentru politicile economice din România.

• În baza cadrului macroeconomic asumat de Guvern, Consiliul Fiscal evaluează deficitul bugetar al anului curent la circa 7,3%-7,45% din PIB, față de cel prognozat de Guvern de 6,7% din PIB. În condițiile celor două scenarii suplimentare considerate, nivelul probabil al deficitului bugetar se situează între 8,1%-8,9% din PIB considerând o contracție de 4%-6% a PIB real, ajungând până la 9,9%-10,4% din PIB în situația unei contracții mai severe a activității economice, de 8%-9% în termeni reali.

• Nivelurile înalte ale deficitelor bugetare exercită o presiune mare asupra posibilității de finanțare în contextul în care accesul la resurse pe piețele externe devine din ce în ce mai problematic – mai ales pentru economiile emergente. Potrivit estimărilor Consiliului Fiscal, necesarul de finanțare al României se majorează de la circa 8,6% din PIB în anul 2019, la niveluri cuprinse între 11% și 14,3% din PIB în funcție de scenariile considerate în 2020, respectiv între 119,5 mld. lei și 144,3 mld. lei .

• Consiliul Fiscal atrage din nou atenția că menținerea calendarului actual de aplicare a legii pensiilor ar face cvasi-imposibilă o reducere a deficitului bugetar în anul 2021 față de nivelul din anul curent, în condițiile în care acesta este periculos de înalt. Revenirea la o traiectorie sustenabilă a poziției finanțelor publice, mai cu seamă având în vedere consecințele economice ale pandemiei, reclamă o asumare publică neîntârziată a reconsiderării calendarului de aplicare a noii legi a pensiilor.

• Toate evaluările privind viitorul trebuie să aibă în vedere impactul pozitiv extraordinar pe care un antidot, mai cu seamă un vaccin, îl va genera. Acțiunea unui vaccin va termina ciclul epidemiologic schimbând radical, în sens pozitiv, psihologia oamenilor, sentimentul și încrederea pe piețe și în economie. Factorul vaccin, cu ruptura extraordinară pe care o va provoca, nu trebuie să ne facă să subestimăm remanența unor efecte nefaste, a unor sechele, schimbări structurale ce vor influența dinamici viitoare. Economiile post-pandemie nu vor fi similare, sub multe aspecte, celor ante-pandemie.