Veniturile bugetare estimate de Guvern sunt supraevaluate cu cel puțin 0,3% din PIB. Cheltuielile sunt subdimensionate cu 0,3-0,45% din PIB. Deficitul bugetar va depăși 7,3, nu 6,7, cât speră Finanțele (analiză)

de DP     HotNews.ro
Sâmbătă, 25 aprilie 2020, 10:56 Economie | Finanţe & Bănci


Consiliul fiscal
Foto: Consiliul Fiscal
Veniturile bugetare, chiar și considerând cadrul macroeconomic curent prognozat de Comisia Naționala de Strategie și Prognoză, sunt probabil supraestimate cu cel puțin 0,3% din PIB, iar cheltuielile bugetare sunt probabil subdimensionate cu cel puțin 0,3-0,45% din PIB, arată un document publicat sâmbătă de Consiliul Fiscal. ”În aceste condiții, deficitul bugetar probabil este cuprins într-un interval de 7,3-7,45% din PIB. Riscurile sunt înclinate în sensul înregistrării unui deficit bugetar mai mare”, mai arată reprezentanții instituției conduse de prof. Daniel Dăianu.



Consiliul Fiscal lucrează cu două scenarii: unul în care economia scade cu 4-6% în acest an iar al doilea, în care economia va scădea cu 8-9%.

  • În condițiile unei descreșteri a PIB real cuprinsă între 4% și 6% veniturile bugetare vor fi mai reduse cu cel puțin 7 - 14 mld. lei față cele prognozate în proiectul de rectificare. În acest caz, estimarea de mai sus privind nivelul probabil al deficitului bugetar devine 8,1% - 8,9% din PIB (Finanțele mizează pe un deficit bugetar de 6,7% din PIB). Trebuie precizat faptul că descreșterea suplimentară a PIB real față de scenariul asumat de Guvern, cuprinsă între 2,1 și 4,1% în acest caz, a fost presupusă a corespunde unei scăderi între 2,1 și 4,1% a PIB nominal comparativ cu estimarea curentă a acestuia de 1.082,1 mld. lei.
  • Alternativ, în condițiile unei descreșteri a PIB real cuprinsă între 8% și 9%, veniturile bugetare vor fi mai reduse cu cel puțin 21 – 24,5 mld. lei față cele prognozate în proiectul de rectificare. În acest caz, estimarea de mai sus privind nivelul probabil al deficitului bugetar devine 9,9% - 10,4% din PIB.
În plus, în condiții de scădere economică profundă, este posibil ca veniturile bugetare să scadă mai mult decât ce ar justifica senzitivitatea acestora estimată pe baza datelor aferente unui ciclu economic normal. Astfel, balanța riscurilor aferentă estimărilor CF privind deficitul bugetar potrivit celor două scenarii este înclinată pe partea negativă, respectiv în sensul unui deficit bugetar mai ridicat. Mai mult, toate estimările de mai sus, nu includ și o eventuală majorare a alocațiilor pentru copii, măsură amânată până la 1 august 2020.

Ce mai spune instituția din subordinea lui Daniel Dăianu:
  • O primă observație cu privire la scenariul macroeconomic asumat de Guvern în cadrul rectificării pornește de la constatarea că dinamica PIB, de -1,9% pare decuplată de evoluțiile pe piața muncii – ai căror indicatori sunt supraestimați. Astfel, contracția PIB din 2020, localizată, cu precădere, în industrie, construcții și servicii produce efecte foarte reduse asupra numărului mediu de salariați (-1,3% sau -1,6% conform metodologiei AMIGO), ratei șomajului (creștere cu 0,4 pp sau 0,5 pp conform metodologiei AMIGO), populației ocupate totale (-1,4%) iar câștigurile salariale sunt proiectate a-și continua creșterea cu 5,9% sau 6,0% (brut/net) în 2020 – consemnând, astfel, o creștere reală de 2,8%. Consiliul Fiscal reiterează, similar opiniilor anterioare, observația că proiecțiile aferente pieței muncii au un impact fiscal-bugetar foarte semnificativ, senzitivitatea proiecției de deficit fiind, astfel, relativ ridicată în raport cu aceste date de intrare. Supraestimarea dinamicii anvelopei salariale din economie (a numărului de angajați și a câștigurilor salariale) este de natură să ducă la supraestimarea veniturilor bugetare, iar o rată a șomajului mai joasă proiectată diminuează prognoza cheltuielilor cu ajutoarele de șomaj, cu un efect similar, de subestimare, asupra nivelului deficitului.
  • Consiliul Fiscal remarcă proiecția unui deflator de 4,1% în 2020 (corelat cu o dinamică a indicelui prețurilor de consum (IPC) de 3,1% (medie)), ce face ca dinamica PIB nominal să fie pozitivă, de 2,1%. Aceasta este în disonanță atât cu ultimele date privind IPC care arată o reducere rapidă a dinamicii, în luna martie a.c. avansul prețurilor de consum fiind de doar 2,7%, cât și cu prognoze care au în vedere relații macroeconomice uzuale. Având în vedere posibila magnitudine a șocului asupra PIB real, este de așteptat ca reducerea inflației și, implicit, a deflatorului să fie de mai mare amploare. Un argument suplimentar vizează impactul prețului combustibililor, marcat, la rândul său, de evoluția abrupt descendentă a prețului petrolului pe plan mondial.








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





1981 vizualizari

  • +1 (1 vot)    
    Nimeni nu poate demonstra că are 100% dreptate. (Sâmbătă, 25 aprilie 2020, 16:19)

    asavreau [utilizator]

    Discuțiile pe această temă sunt inutile.Sau utile doar pentru aprofundarea unor probleme și fala unora care vor arăta că se pricep.Bravo lor,pentru-că nu mulți în România se pot lăuda că înțeleg cum funcționează bugetul de stat.
  • +1 (1 vot)    
    Urecheala maxima trimisa de CF... (Sâmbătă, 25 aprilie 2020, 17:37)

    ..13 [utilizator]

    doar cateva citate:
    "Necesarul de finantare al României se majorează de la circa 8,6% din PIB în anul 2019, la niveluri cuprinse între 11% și 14,3%"

    ."..În acest context, comunicarea din timp a planurilor de
    politică fiscal-bugetară care să indice, în special pentru piețe, o traiectorie sustenabilă pe termen mediu a poziției finanțelor publice este esențială pentru parcurgerea acestei perioade extraordinar de dificile."

    ."..anunțarea cât mai repede a unui plan credibil - sublinierea mea - CREDIBIL de consolidare fiscal-bugetară începând cu anul 2021.Consolidarea bugetară în anii ce vin cere creșterea veniturilor bugetare provenind din economia internă."

    "Derogarea de la obiectivele LRFB (cele din articolele 4-7 și 14), pe care
    rectificarea le are în vedere, este permisă, având în vedere articolul 8, doar în „condițiile manifestării unor circumstanțe extraordinare, iar această deviere nu periclitează sustenabilitatea fiscal-bugetară pe termen mediu”.

    "un declin mediu (asupra creșterii economice anuale) de aproximativ 2,6-2,7 pp pentru fiecare lună considerată..."

    "Totuși, în opinia CF, având în vedere
    dificultățile asociate proiecției de încasări aferente acestui agregat bugetar... "

    Si mai pot adauga...

    In locul lui Citu si a lui Orban m-as ascunde o perioada si mi-as face ca lumea lectiile - plus ca as baga la fiecare minister restrictii de cheltuieli - incep cu Ministerul Muncii, Minsiterul Sanatatii, al MAI, continui cu cel al economiei si cu cel al apararii nationale - nu este chef conasilor si nu mai bagati cheltuiala peste cheltuiala - STOP.

    Parerea mea este ca aceasta criza seamana mult mai bine cu ceea ce s-a intamplat in 1990 cand toate pietele pe care RO opera erau cazute, lumea era nauca, nu stia pe unde sa o apuce, nu se muncea, doar se consuma - ceea ce era pozitiv atunci fata de acum erau resursele disponibile pe care fiecare le avea si inclusiv statul,RO,.

    Orice criza a demonstrat ca estimarile initiale negative mereu au fost depasite ...


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by