Veniturile bugetare, chiar și considerând cadrul macroeconomic curent prognozat de Comisia Naționala de Strategie și Prognoză, sunt probabil supraestimate cu cel puțin 0,3% din PIB, iar cheltuielile bugetare sunt probabil subdimensionate cu cel puțin 0,3-0,45% din PIB, arată un document publicat sâmbătă de Consiliul Fiscal. ”În aceste condiții, deficitul bugetar probabil este cuprins într-un interval de 7,3-7,45% din PIB. Riscurile sunt înclinate în sensul înregistrării unui deficit bugetar mai mare”, mai arată reprezentanții instituției conduse de prof. Daniel Dăianu.
Consiliul Fiscal lucrează cu două scenarii: unul în care economia scade cu 4-6% în acest an iar al doilea, în care economia va scădea cu 8-9%.
- În condițiile unei descreșteri a PIB real cuprinsă între 4% și 6% veniturile bugetare vor fi mai reduse cu cel puțin 7 - 14 mld. lei față cele prognozate în proiectul de rectificare. În acest caz, estimarea de mai sus privind nivelul probabil al deficitului bugetar devine 8,1% - 8,9% din PIB (Finanțele mizează pe un deficit bugetar de 6,7% din PIB). Trebuie precizat faptul că descreșterea suplimentară a PIB real față de scenariul asumat de Guvern, cuprinsă între 2,1 și 4,1% în acest caz, a fost presupusă a corespunde unei scăderi între 2,1 și 4,1% a PIB nominal comparativ cu estimarea curentă a acestuia de 1.082,1 mld. lei.
- Alternativ, în condițiile unei descreșteri a PIB real cuprinsă între 8% și 9%, veniturile bugetare vor fi mai reduse cu cel puțin 21 – 24,5 mld. lei față cele prognozate în proiectul de rectificare. În acest caz, estimarea de mai sus privind nivelul probabil al deficitului bugetar devine 9,9% - 10,4% din PIB.
În plus, în condiții de scădere economică profundă, este posibil ca veniturile bugetare să scadă mai mult decât ce ar justifica senzitivitatea acestora estimată pe baza datelor aferente unui ciclu economic normal. Astfel, balanța riscurilor aferentă estimărilor CF privind deficitul bugetar potrivit celor două scenarii este înclinată pe partea negativă, respectiv în sensul unui deficit bugetar mai ridicat. Mai mult, toate estimările de mai sus, nu includ și o eventuală majorare a alocațiilor pentru copii, măsură amânată până la 1 august 2020.
Ce mai spune instituția din subordinea lui Daniel Dăianu:
- O primă observație cu privire la scenariul macroeconomic asumat de Guvern în cadrul rectificării pornește de la constatarea că dinamica PIB, de -1,9% pare decuplată de evoluțiile pe piața muncii – ai căror indicatori sunt supraestimați. Astfel, contracția PIB din 2020, localizată, cu precădere, în industrie, construcții și servicii produce efecte foarte reduse asupra numărului mediu de salariați (-1,3% sau -1,6% conform metodologiei AMIGO), ratei șomajului (creștere cu 0,4 pp sau 0,5 pp conform metodologiei AMIGO), populației ocupate totale (-1,4%) iar câștigurile salariale sunt proiectate a-și continua creșterea cu 5,9% sau 6,0% (brut/net) în 2020 – consemnând, astfel, o creștere reală de 2,8%. Consiliul Fiscal reiterează, similar opiniilor anterioare, observația că proiecțiile aferente pieței muncii au un impact fiscal-bugetar foarte semnificativ, senzitivitatea proiecției de deficit fiind, astfel, relativ ridicată în raport cu aceste date de intrare. Supraestimarea dinamicii anvelopei salariale din economie (a numărului de angajați și a câștigurilor salariale) este de natură să ducă la supraestimarea veniturilor bugetare, iar o rată a șomajului mai joasă proiectată diminuează prognoza cheltuielilor cu ajutoarele de șomaj, cu un efect similar, de subestimare, asupra nivelului deficitului.
- Consiliul Fiscal remarcă proiecția unui deflator de 4,1% în 2020 (corelat cu o dinamică a indicelui prețurilor de consum (IPC) de 3,1% (medie)), ce face ca dinamica PIB nominal să fie pozitivă, de 2,1%. Aceasta este în disonanță atât cu ultimele date privind IPC care arată o reducere rapidă a dinamicii, în luna martie a.c. avansul prețurilor de consum fiind de doar 2,7%, cât și cu prognoze care au în vedere relații macroeconomice uzuale. Având în vedere posibila magnitudine a șocului asupra PIB real, este de așteptat ca reducerea inflației și, implicit, a deflatorului să fie de mai mare amploare. Un argument suplimentar vizează impactul prețului combustibililor, marcat, la rândul său, de evoluția abrupt descendentă a prețului petrolului pe plan mondial.
0
1
