Financial report Liderii europeni pregătesc ridicarea restricțiilor- măsurile luate țară cu țară. Imposibila comparație între țări în privința deceselor. Greşelile OMS de la Covid-19 la Ebola

de Dan Popa     HotNews.ro
Luni, 27 aprilie 2020, 3:03 Economie | Finanţe & Bănci


Subiectele zilei in presa occidentala
Foto: Pixabay
Financial Times: Liderii europeni pregătesc ridicarea restricțiilor pe măsură ce răspândirea virusului încetinește ● Kathimerini: Europa iese cu paşi timizi din carantină. Măsurile luate, țară cu țară ● Les Echos: Imposibila comparație între țări în privința deceselor provocate de Covid-19 ● Panorama: De la Covid-19 la Ebola, toate greşelile comise de OMS ● Știri pe scurt.

Financial Times: Liderii europeni pregătesc ridicarea restricțiilor pe măsură ce răspândirea virusului încetinește





Guvernele spaniole, franceze și italiene vor prezenta în această săptămână planuri detaliate privind deblocarea economiilor, întreaga Europă căutând o cale de ieșire din măsurile devastatoare din punct de vedere economic aduse pentru a menține sub control Covid-19.

Liderii din întreaga regiune sunt preocupați de a găsi modul în care își pot redeschide economiile, acestea riscând acum să facă față celei mai adânci recesiuni din ultimele decenii, dar evitând în același timp reapariția virusului.

Unele dintre planuri se bazează pe noile tehnologii - cum ar fi aplicațiile de urmărire - o creștere rapidă a capacităților de testare și furnizarea de măști de față.

Guvernul spaniol și-a stabilit criteriile duminică pentru revenirea gradual la viața normală, copiii fiind lăsați pe străzi pentru prima dată după șase săptămâni de carantinare.

Ministerul Sănătății a transmis că ridicarea restricțiilor – printre cele mai dure- va depinde de consolidarea sistemului de sănătate pentru a face față unei posibile reapariții a virusului precum și distanțarea socială continuă.

Într-un discurs televizat ținut sâmbătă seara, Pedro Sánchez, premierul spaniol, a evidențiat scăderea numărului oficial al deceselor zilnice - care duminică a scăzut la 288, cel mai mic din ultima lună. El a adăugat că dacă cifrele vor continua să se îmbunătățească, guvernul va permite adulților să facă plimbări și exerciții în afara locuințelor începând cu 2 mai.

Premierul francez, Edouard Philippe, a confirmat la rândul său duminică că va prezenta marți strategia de ieșire a guvernului, punându-se accent pe șase teme: „sănătate (inclusiv asigurarea de măști și teste), școală, muncă, magazine, transport și adunări publice”.

Franța se află în a șasea săptămână de blocaj destinat prevenirii răspândirii coronavirusului, acesta provocând până acum 22.600 de decese. În această lună, însă, numărul de persoane aflate la terapie intensivă a scăzut constant. Țara se va redeschide treptat începând cu 11 mai, fără a se fi luat vreo decizie cu privire la soarta barurilor și restaurantelor, decizie care urmează a fi luată cel mai devreme la sfârșitul lunii viitoare.

Planul pentru țară, a scris domnul Philippe pe Twitter, va fi supus votului Parlamentului, înainte de a fi prezentat politicienilor locali și altor „parteneri sociali”, cum ar fi sindicatele.

Dar într-o notă publicată sâmbătă, Consiliul Științific de pe lângă Guvern a avertizat împotriva relaxării prea rapide a măsurilor de blocare, deoarece aceasta „ar putea duce la o creștere rapidă a numărului de cazuri infectate” .

Membrii Consiliului au sfătuit oamenii să continue să lucreze de acasă cât mai mult posibil și - în ciuda faptului că guvernul intenționează să înceapă redeschiderea școlilor începând cu 11 mai - a recomandat menținerea închisă a școlilor și creșelor până la începutul lunii septembrie.

De asemenea, reprezentanții Consiliului au „descurajat puternic” călătoriile internaționale în „lunile” de după ridicarea restricțiilor, pentru a evita riscul unei carantine în străinătate sau ca oamenii să fie nevoiți să se întoarcă în Franța.

Giuseppe Conte, prim-ministru italian, a declarat că detaliile planului guvernului său de a permite unui număr cât mare de firme să își redeschidă porțile începând cu 4 mai vor fi făcute publice la începutul săptămânii viitoare „cel târziu”.

"Nu putem continua cu acest blocaj", a spus el într-un interviu acordat cotidianului italian La Repubblica. „Riscăm să compromitem prea mult țesutul socio-economic al țării.”

Cu toate acestea, domnul Conte a avertizat că restricțiile actuale nu vor fi ridicate, ci doar revizuite și a mai adăugat că declarațiile pe proprie răspundere vor fi menținute în continuare. Școlile vor rămâne închise până în septembrie, în timp ce barurile și restaurantele vor rămâne închise de-a lungul lunii mai.

Germania, care a început redeschiderea magazinelor săptămâna trecută, va menține obligativitatea de a purta mască de protecție în transportul public și în supermarketuri.

În Marea Britanie, presiunea crește asupra primului ministru, Boris Johnson, pentru a propune o strategie de ieșire din blocajul economic, deși ministrul de Externe Dominic Raab a declarat duminică că ar fi „iresponsabil” să se discute acum despre modalitățile de ridicare a restricțiilor.

Kathimerini: Europa iese cu paşi timizi din carantină. Măsurile luate, țară cu țară







Magazine, școli, evenimente culturale, sportive: cu foarte mare atenţie și treptat, țările din Europa încep să relaxeze măsurile de carantină pe care le-au impus pentru a limita răspândirea coronavirusului. Revenirea în siguranță la viaţa și activitatea economică normală este dezideratul pentru toate ţările şi toate fac planuri cu privire la cum îl pot realiza. Ziua de mâine este pentru mulți o primă piatră de hotar pentru relaxarea carantinei, deși autoritățile subliniază categoric că măsurile vor fi reimpuse în cazul în care ar exista o oricât de mică recidivă.

Mai jos sunt prezentate țările europene care au anunțat deja măsuri pentru relaxarea restricțiilor stricte:
  • Germania
În țară, s-a permis redeschiderea magazinelor comerciale cu o suprafață mai mică de 800 mp, iar de luni va fi obligatorie utilizarea unei măști de protecție (care poate fi și o batistă din material textil) cel puțin pentru pasagerii din transportul public și clienții magazinelor comerciale.

Ministrul Sănătății a subliniat că respectarea distanței sociale și a celor mai stricte reguli de igienă vor rămâne în vigoare luni întregi. Țara înregistra ieri 152.438 de cazuri și 5.500 de decese.
  • Austria
Bisericile și alte lăcașuri de cult din țară se vor redeschide pe 15 mai, dar cu unele restricții (un credincios pe 20 mp, distanțare socială etc.).

Elevii din ciclul primar și gimnazial vor reveni la clasă pe data de 18 mai, iar toate celelalte școli se vor redeschide pe 3 iunie. Însă elevii din ultimele clase de liceu vor reveni la clasă pe 4 mai.

Începând cu 18 mai, școlile vor funcţiona în "schimburi", jumătate dintre elevi vor fi la școală de luni până miercuri, iar cealaltă jumătate joi și vineri, iar săptămâna următoare va fi invers. În afara clasei va fi obligatorie utilizarea unei măști, se vor impune condiții suplimentare de igienă, iar lecțiile de sport și muzică nu vor avea loc.
  • Belgia
Premierul belgian Sophie Wilmes a anunțat un plan detaliat pentru ridicarea treptată a restricțiilor impuse în țară din cauza coronavirusului. Conform noilor reguli, toate magazinele vor avea voie să reînceapă să funcţioneze pe 11 mai, școlile urmând să se deschidă săptămâna viitoare - dar cu un număr limitat de elevi în fiecare clasă.

Primele care se vor redeschide vor fi magazinele de articole textile pe 4 mai, astfel încât oamenii să se poată conforma noilor reglementări, care impun tuturor belgienilor cu vârsta de peste 12 ani să poarte măști în transportul public. Celelalte magazine se vor deschide o săptămână mai târziu. Școlile se vor redeschide pe 18 mai, dar vor fi permişi doar zece elevi în fiecare clasă. Cafenelele și restaurantele nu se vor redeschide până pe 8 iunie. Carantina a început în Belgia pe 12 martie.

Peste 44.000 de oameni au fost diagnosticați pozitivi la coronavirus în această țară care numără 11,4 milioane de oameni, fiind înregistrate aproape 6.700 de decese, mai mult de jumătate fiind în casele de îngrijire a persoanelor în vârstă. Belgia are cel mai mare număr de decese pe cap de locuitor din Europa.
  • Olanda
Țara a anunțat că va deschide școlile primare și grădinițele începând cu 11 mai, într-o primă relaxare a măsurilor în vigoare din 15 martie. Barurile, restaurantele, muzeele și alte locuri publice rămân închise, în timp ce interdicția pentru evenimente publice majore, inclusiv evenimentele de sport profesionist și festivalurile de muzică, a fost prelungită până la 1 septembrie.
Ieri, cazurile confirmate erau în număr de 37.190, iar numărul morților a ajuns la 4.409.
  • Elveția
Țara va începe mâine prima fază de relaxare a restricțiilor, odată cu redeschiderea frizeriilor, florăriilor și magazinelor cu articole de grădinărit. Până vineri, în Elveția au fost raportate 28.677 de cazuri și 1.309 de decese.
  • Cehia
În ţară a fost ridicată interdicția liberei circulații impusă de coronavirus. Cehii se pot aduna în aer liber în grupuri de până la zece persoane. Pot ieşi din casă oricând doresc, dar regulile de distanțare socială, precum și utilizarea obligatorie a unei măști, continuă să fie valabile.

De luni, cehii vor putea călători și în străinătate, dar în condiții stricte. Cetățenilor UE care sosesc în Republica Cehă pentru muncă și studenților le va fi permisă intrarea, dar nu și celorlaţi cetăţeni străini. Străinii vor trebui, de asemenea, să arate un certificat de test negativ făcut în ultimele patru zile. Carantina a început în țară pe 16 martie.
  • Polonia
Țara intenționează să redeschidă spaţiile în aer liber pentru activităţi sportive pe 4 mai, iar la sfârșitul aceleiași luni va permite desfășurarea de meciuri de fotbal din prima ligă, în timp ce cursele de motociclete vor avea loc la jumătatea lunii iunie. Următorul stadiu în reducerea restricțiilor va fi redeschiderea spaţiilor sportive acoperite, urmate de piscine și săli de sport.

Polonia a început să relaxeze unele restricții la începutul lunii aprilie, spunând că ele costă prea mult economia. Pădurile și parcurile s-au redeschis, iar regulile privind numărul clienților din magazine au fost de asemenea relaxate. În cursul zilei de ieri, țara de 38 de milioane de oameni raportase 11.067 de cazuri și 499 de decese.
  • Ungaria
Premierul Victor Orban a declarat că guvernul său intenționează să înlocuiască interdicția universală de circulație, care este în prezent în vigoare, cu o versiune mai adaptată la noile date ale carantinei. Nu au fost făcute cunoscute detaliile, dar este de așteptat ca noile reguli să se concentreze asupra vârstnicilor, bolnavilor și locuitorilor marilor orașe. Guvernul a anunțat că planurile sale de relansare se vor concentra pe ocuparea forței de muncă, deoarece carantina, care a durat mai mult de o lună, a dus la pierderea a zeci de mii de locuri de muncă.
  • România
Țara va ridica restricțiile de deplasare după 15 mai, cu condiţia respectării cu strictețe a regulilor de siguranţă și a evitării a aglomeraţiei. În ceea ce privește reluarea activităților economice, guvernul a anunțat că efectuează analize în fiecare domeniu, fără a dezvălui nimic concret. Totuşi ministrul de interne a declarat că guvernul examinează relaxarea restricțiilor impuse persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani.
  • Serbia
De luni, va fi în vigoare o nouă relaxare a măsurilor restrictive și va fi permisă funcționarea frizeriilor și a sălilor de fitness. În urmă cu cinci zile, au început să funcţioneze piețele agroalimentare, librăriile, service-urile auto și toate magazinele mai mici. Școlile vor rămâne închise până în septembrie, iar notarea elevilor se va realiza pe baza rezultatelor din învățarea la distanță. În mod normal însă, examenele de admitere din învăţământul de bază în cel secundar se vor desfăşura în iunie. Țara avea ieri 7.779 de cazuri de coronavirus și 151 de decese.
  • Croaţia
Măsurile vor fi ridicate treptat în țară începând de mâine, cu noi etape în 4 mai și 11 mai. Toate magazinele cu amănuntul se vor deschide mâine, cu excepția celor situate în centrele comerciale mari. Mijloacele de transport public vor reîncepe să funcţioneze în orașe. Se va permite funcţionarea bibliotecilor, a muzeelor, librăriilor și a galeriilor. Sportivii se vor putea antrena atât la nivel individual, cât și în întreceri de echipă. A doua fază, care va avea loc pe 4 mai, dacă prima fază se dovedește a avea succes, se referă la reducerea restricțiilor asupra sistemului public de sănătate, care îşi va relua integral serviciile. Vor fi deschise și frizeriile şi saloanele de înfrumusețare. În cadrul celei de-a treia faze, începând cu 11 mai, vor fi permise adunări de până la 10 persoane în același spaţiu, cu condiția respectării distanțelor de siguranță. De asemenea, va fi permisă redeschiderea mall-urilor, grădinițelor și școlilor primare. De asemenea vor fi reluate cursele de transport în comun între oraşe şi zborurile în interiorul Croației. În toate cele trei faze, se prevede respectarea strictă a măsurilor de siguranță și cele mai înalte norme de igienă.
  • Macedonia de Nord
Guvernul a decis să reducă, începând de joi, 23 aprilie, timpul de interzicere a deplasărilor cetățenilor, atât cele zilnice, cât și de week-end. În același timp, a devenit obligatorie acoperirea gurii (cu o mască de față sau o eșarfă) pentru cetățenii care călătoresc cu transportul public și vizitează spații închise (supermarketuri, alte magazine, bănci, oficii poștale, servicii publice, spitale etc.) și piețele agroalimentare. Cei care se deplasează în aer liber trebuie să păstreze o distanță de doi metri. Cazurile confirmate în țară până vineri erau în număr de 1.259, fiind înregistrate 59 de decese din cauza Covid-19.
  • Muntenegru
În cadrul relaxării restricțiilor decise de guvern, cetățenilor li se permite să călătorească până la ora 11 p.m., iar magazinele pot fi deschise până la ora 22. Numărul confirmat de cazuri în țară este de 313 și au fost înregistrate cinci decese.
  • Bosnia
Federația croato-bosniacă a relaxat vineri restricțiile pentru vârstnici și copii, cărora până acum le era interzis să iasă din casă, deoarece o hotărâre a Curții Supreme a declarat neconstituțională această interdicţie. Totuși, în hotărârea instanței se subliniază că măsura distanțării sociale, precum și alte măsuri de protecţie trebuie respectate întotdeauna. Țara a ridicat, de asemenea, interdicţia traficului nocturn și a anunțat că în curând se pot întreprinde acţiuni pentru redeschiderea economiei. Bosnia a declarat stare de urgență la data de 17 martie. A înregistrat oficial 1.421 de cazuri și 55 de decese.
  • Suedia
Măsurile luate de Suedia au fost mai puțin stricte decât cele luate în alte țări, deoarece autoritățile s-au bazat mai degrabă pe convingere decât pe interdicție. Școlile primare și secundare rămân deschise, consumatorii pot merge la magazine, iar copiii pot face activități sportive în aer liber. Însă chiar dacă alte țări încep să relaxeze măsurile mai dure pe care le-au luat, Stockholmul a spus că este prea devreme pentru ca Suedia să își schimbe cursul, întrucât „pericolul nu a trecut”. În Suedia, au fost înregistrate 15.300 de cazuri și 1.765 de decese din cauza Covid-19.
  • Cipru
Relaxarea treptată a măsurilor restrictive se preconizează să aibă loc în patru faze, în decurs de două-trei luni, conform Agenţiei cipriote de ştiri KYPE, începutul primei faze fiind data de 4 mai. Fiecare fază ar urma să înceapă după două săptămâni, după ce situația va fi evaluată de experți. Dacă există cazuri în creştere, se va reveni la măsurile de protecție publică. La fiecare deschidere, se vor respecta măsurile de distanțare socială și de igienă de către public.

Propunerea completă pentru prima etapă a repornirii economiei și relaxarea măsurilor de mobilitate a cetățenilor va fi prezentată marți, iar cabinetul de miniştri se va reuni a doua zi pentru a lua deciziile aferente. În prima etapă de reducere a măsurilor restrictive este de așteptat să crească numărul de deplasări permise ale cetăţenilor. În același timp, vor fi deschise mici șantiere în aer liber, precum și magazine de vânzare cu amănuntul și alte întreprinderi mici și mijlocii, cum ar fi magazine de îmbrăcăminte și încălțăminte.

Se preconizează că la mijlocul lunii mai se vor redeschide şi frizeriile, saloanele de înfrumusețare și sălile de sport.

A treia fază prevede reînceperea întrecerilor sportive, dar cu ușile închise, fără prezența publicului.

În a patra fază ar urma să se deschidă centrele comerciale, hotelurile, restaurantele, cafenelele. Va fi instituit un cadru cu privire la numărul de persoane care se vor putea deplasa în aceste spaţii în același timp. În ceea ce privește redeschiderea școlilor și a bisericilor, se poartă încă discuţii. Se aşteaptă ca aeroporturile să înceapă să funcţioneze în decurs de trei luni, în anumite condiţii.
  • Italia
Țara analizează relaxarea carantinei în patru etape, potrivit presei italiene, dar guvernul nu a anunțat nimic oficial până ieri la prânz. Potrivit ziarului Corriere della Sera, în următoarele patru săptămâni ziua de luni va fi cea care va da ritmul în care țara se va redeschide după adoptarea măsurilor restrictive pe 9 martie. Fabricile de utilaje agricole s-ar putea redeschide de mâine, iar în acelaşi timp s-ar putea relua şi activitățile agricole.

Luni, 4 mai, potrivit Corriere, dacă nu intervine ceva neprevăzut, se vor deschide fabricile şi sectorul textilelor și al modei. Lunea viitoare, 11 mai, se vor deschide magazinele de îmbrăcăminte și încălțăminte, precum și alte magazine. Iar în cea de-a patra luni, 18 mai, vor urma barurile, restaurantele și frizeriile.

Relaxarea treptată a măsurilor va fi însoțită de reguli stricte de igienă și de respectare a distanțării sociale. De exemplu, magazinele cu suprafaţa de 40 de metri pătrați sau mai mici vor putea primi doar un client o dată, în timp ce în restul magazinelor numărul de clienți va fi proporţional cu dimensiunea lor. În baruri și restaurante, clienții trebuie să păstreze o distanță de cel puțin un metru unul de celălalt şi vor fi preferate spaţiile deschise în locul celor climatizate. Peste 25.500 de persoane şi-au pierdut viaţa din cauza Covid-19 în Italia.
  • Spania
Țara trece la o mică relaxare a carantinei stricte, permițând, de ieri, copiilor sub 14 ani să iasă din casa timp de o oră, de la ora 9 a.m. până la 21 p.m., dar numai pentru a însoți un adult la supermarket sau farmacie, limitându-se însă la un kilometru distanță de casa lor.

Un adult poate însoți până la trei copii, care însă nu se vor putea juca încă în locurile de joacă. Guvernul a subliniat că aceste ieșiri trebuie să aibă loc cu respectarea riguroasă a regulilor de igienă și distanțare socială. Încă nu se ştie când vor fi relaxate măsurile restrictive pentru copiii mai mari. Spania este a treia țară cea mai afectată din lume de coronavirus și se află într-o carantină foarte strictă începând cu 14 martie, carantină care este de așteptat să fie extinsă de parlament până pe 9 mai. Ieri înregistra 223.759 de cazuri și 22.902 de decese.
  • Franța
Țara va permite deschiderea magazinelor după încetarea carantinei pe 11 mai, dar vor rămâne unele restricții în anumite zone. Magazinele vor funcționa pe baza unor protocoale care vor asigura protecția angajaților și a clienților.
Cu toate acestea, guvernul exclude posibilitatea ca restaurantele, cafenelele și barurile să se redeschidă pe 11 mai. Cel mai devreme vor fi redeschise la mijlocul lunii iunie.

Cel puțin până la jumătatea lunii iunie, evenimentele sportive și religioase vor continua să fie interzise. Dar oamenii nu vor mai avea nevoie de un permis pentru a merge pe stradă sau pentru a ieși la alergat.

Guvernul se orientează, de asemenea, spre restricționarea circulației persoanelor în vârstă și a cerut companiilor să încurajeze munca la distanță, acolo unde este posibil, pentru a reduce numărul persoanelor care se deplasează cu transportul în comun. De asemenea, guvernul dorește să se asigure că măștile de protecție vor fi disponibile populaţiei, deși nu este clar încă dacă utilizarea lor va deveni obligatorie.
  • Marea Britanie
Ministrul britanic al Sănătății, Matt Hancock, a declarat vineri că țara sa va menține măsurile restrictive până când relaxarea lor se va realiza în siguranță, indiferent de costurile economice pe care acestea le presupun. "Înţeleg vocile care spun că trebuie să mergem mai departe cât mai curând, dar nu vom face acest lucru. Vom merge înainte atunci când va fi sigur să facem asta", a spus el. Hancock a adăugat că reducerea numărului de cazuri este cel mai bun lucru care poate fi făcut pentru economie și că un al doilea val al epidemiei ar fi dăunător din punct de vedere economic. (Rador)

Les Echos: Imposibila comparație între țări în privința deceselor provocate de Covid-19






Este imposibil să avem o viziune exactă a numărului de decese cauzate de pandemie în lume și să comparăm situațiile diferitelor țări pe baza unor criterii identice. Bilanțul zilnic al deceselor este totuși un fapt pe care autoritățile publice și de sănătate continuă să-l studieze, din lipsă de informații suficiente cu privire la răspândirea infectărilor cu coronavirusul Sars-Cov-2.

Noul coronavirus a ucis deja peste 203.000 de oameni în întreaga lume. O cifră cu siguranță departe de adevăr. Pentru că, peste tot, rezultatele sunt contestate.

Astfel, în Italia, bilanțul va fi mai mare cu cel puțin 10.000 de victime, inclusiv 7.000 doar pentru Lombardia. În 2019, în aceeași perioadă, Lombardia înregistra în perioada 22 februarie - 4 aprilie 11.000 de decese, față de 27.000 în acest an. O diferență de 16.000 de morți, din care doar 9.000 sunt atribuite oficial Covid-19. Și ceilalți 7.000?

Mulți nu au fost declarați pentru că decesul a intervenit acasă sau chiar au rezultat din patologii care nu au fost tratate corect din cauza spitalelor supraaglomerate. Numărul de decese prin infarct a fost astfel înmulțit cu patru în Italia în timpul epidemiei, persoanele afectate nemaiîndrăznind să meargă la spital. Fără a uita persoanele care au murit în azilurile de bătrâni din cauza coronavirusului, în mare măsură subestimate. Sistemul judiciar a deschis investigații în toată țara.

Covid-19 este un coșmar pentru statisticieni. Calitatea datelor este slabă: „Nu știm dacă cineva a murit de cancer sau de Covid-19, atât timp cât s-a testat pozitiv, și acest lucru nu va fi văzut în statisticile finale. Fiecare țară are propriul mod de a testa și de a număra morții. Este pur și simplu imposibil să compari Germania cu Italia”, notează Dmitri Djanov, șeful laboratorului de date demografice al Institutului Max Planck pentru Cercetări Demografice.
  • O dezbatere depășită în Franța
În Franța, dezbaterea privind combaterea comparativă a epidemiei s-a stins la începutul lunii aprilie, de când Direcția Generală de Sănătate a anunțat, în fiecare seară, informațiile raportate de unitățile sociale și medico-sociale. Colectarea acestor date a durat ceva, datorită multitudinii structurilor, a statutului - public, privat, asociații - și mai ales a lipsei de personal din multe stabilimente pentru bătrâni. Sâmbătă, în Franța au fost înregistrate 22.614 de morți, dintre care 38% au fost în aceste stabilimente. Acești rezidenți decedați sunt în cea mai mare parte victime ale coronavirusului. Într-adevăr, până acum câteva zile, când a fost afectat un azil, nu erau testate mai mult de trei persoane.

Spitale, comunități; în bilanțul oficial zilnic, doar decesele care au avut loc acasă lipsesc. De aici interesul pentru statisticile de mortalitate orice cauză publicate de INSEE în fiecare săptămână, în urma unui efort remarcabil pentru accelerarea transmiterii certificatelor de deces.

În perioada 1 martie - 13 aprilie, „mortalitatea în plus” este de 25% în comparație cu aceeași perioadă din 2019, și de 13% față de 2018, anul gripei puternice. În Ile de France sau în departamentele alsaciene, cifrele sunt deosebit de mari, în timp ce anumite departamente nu par a fi afectate.
  • Lipsa de date
Numărul zilnic de decese a câștigat vizibilitate din cauza lipsei de date privind prevalența bolii, deoarece un număr insuficient de persoane sunt testate. Prin urmare, nu există o idee reală asupra numărului de persoane infectate.
Agențiile de sănătate publică, cum ar fi spitalele, s-au bazat pe numărul de decese pentru a putea extrapola numărul de paturi de resuscitare necesare, de exemplu. Dar această soluție este un surogat, deoarece datele de acolo nu sunt fiabile.

„Când luăm în calcul morții, avem o imagine a epidemiei cu o vechime de circa trei săptămâni, când cazurile care s-au agravat au fost aduse la terapie intensivă. Cifra cea mai utilă este rata mortalității unei pandemii, dar cel mai adesea ea este accesibilă abia a posteriori”, subliniază istoricul Patrick Zylberman, specializat pe probleme de sănătate.

Conform unui sondaj publicat de New York Times, 36.000 de decese lipsesc din bilanțurile publicate luna trecută în unsprezece țări (inclusiv Franța, care a ”pierdut” 6.000, a se vedea tabelul). Germania are o rată de mortalitate surprinzător de scăzută, de până la patru ori mai mică decât cea a Franței, pentru un număr echivalent de cazuri stabilite. Potrivit virusologului și epidemiologului Alexander Kekulé, director al Institutului de Microbiologie Medicală de la Universitatea Martin-Luther-de-Halle, acest impact aparent mic al virusului din Germania se datorează pur și simplu unei proaste înregistrări a declarațiilor. Doar Berlinul și Landul Hesse înregistrează în mod regulat declarațiile de deces, ceea ce aduce o distorsiune a imaginii complete din Germania.

Site-ul EuroMomo, care colectează în mod regulat date privind numărul de decese legat de epidemie în țările europene, nu afișează nicio dată privind Germania. Institutul Național de Sănătate Publică Robert Koch (RKI) a avertizat timp de ani de zile asupra acestei disfuncționalități, fără vreun efect până acum.
  • Disfuncționalități
În Statele Unite, disfuncționalitățile în testare au dus la o subestimare a cazurilor și a victimelor. Cu două săptămâni în urmă, New York și-a revizuit bilanțul în creștere - cu peste 50% - decizând să includă în bilanț victimele care nu au fost testate, dar care au prezentat toate simptomele Covid-19.
În general, sistemul american nu facilitează un bilanț exact. Unele instituții private nu sunt obligate să raporteze activitățile lor autorităților. Astfel, câteva mii de pacienți ar putea scăpa din statistici. Și, fiind vorba de o organizare pe sistem federal, fiecare stat decide modul său de numărare.

Cifrele de la Johns Hopkins University, care sunt de referință, încearcă să țină cont de aceste particularități. De aceea, bilanțul lor diferă de cifrele oficiale. Dar și acesta este imperfect. „Există o problemă imensă cu centralizarea datelor. Acest lucru este valabil în special în Statele Unite, unde nu există ”date naționale”. La fel și în Canada, pentru că sunt state federale sau pentru că există aspecte de confidențialitate și respect al vieții private”, observă Enrique Acosta, cercetător al Institutului Max Planck pentru Cercetări Demografice.

Institutul german va pune la dispoziție, peste două săptămâni, un extras cu date săptămânale din 2010 și până astăzi privind mortalitatea (toate cauzele la un loc) din șase până la opt țări, care va putea fi utilizat ca bază pentru a măsura impactul pandemiei asupra mortalității totale a unei țări. Dezvoltată împreună cu Berkeley și INED, „această bază de date privind mortalitatea umană” ar trebui să includă, în cele din urmă, între 20 și 25 de țări. „Nu există date corecte. Aceasta este o problemă reală atunci când luăm în considerare amploarea măsurilor de izolare și impactul economic al pandemiei. Guvernele au nevoie de cât mai multe informații pentru a putea începe să relaxeze măsurile de carantină/izolare/stat acasă", insistă Enrique Acosta.

Dacă peste tot persistă întrebarea privind despre numărul bolnavilor și numărul real al victimelor, nicio țară nu ridică la fel de multe întrebări ca China. Comparațiile făcute cu alte țări foarte afectate de Covid-19 "sugerează o aberație statistică chineză", potrivit lui Mathieu Duchâtel, directorul programului Asia al Institutului Montaigne. Cu 4.636 de morți declarați vineri 24 aprilie, bilanțul este ridicol de mic pentru o țară de 1,4 miliarde de locuitori. Confruntat cu o presiune internațională în creștere, Beijingul a crescut recent cu 50% cifra deceselor de la Wuhan (1.300 de decese suplimentare), orașul în care a apărut virusul. Dar „întreaga curbă a epidemiei chineze sfidează rațiunea”, indică Institutul Montaigne, pentru care „semnele de întrebare sunt atât de mari în cazul Chinei, încât experiența chineză nu poate servi nicicum drept model pentru statele care caută metode și soluții”.(Rador)

Panorama: De la Covid-19 la Ebola, toate greşelile comise de OMS






Criza coronavirusului a aruncat mai multe umbre asupra Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Polemicile continuă, acompaniate de acuzaţiile potrivit cărora Organizaţia ar fi întârziat deliberat gestionarea epidemiei de coronavirus. Întârzieri pe care mulţi le pun pe seama neglijenţei sau a conexiunilor politice "secrete" cu China.

Fondată în 1948, OMS este o agenţie specializată a Naţiunilor Unite, care se ocupă cu promovarea şi protejarea sănătăţii publice din întreaga lume. Cele 194 de state membre trimit propriile delegaţii organismului decizional al organizaţiei, World Health Assembly care, printre alte sarcini, se ocupă şi cu alegerea, odată la cinci ani, a unui director general. Iar actualul director general a organizaţiei, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a respins miercuri acuzaţiile de întârziere în gestionarea coronavirusului, susţinând că a declarat starea de urgenţă "la momentul oportun".

În realitate, pare că lucrurile nu au decurs chiar aşa. Nu trebuie să uităm că, Ghebreyesus a proclamat stare de urgenţă globală de abia în data de 30 ianuarie, destul de târziu, având în vedere informaţiile de care dispunea în acel moment. Din acest punct de vedere, trebuie evidenţiat faptul că în China noul virus era cunoscut deja din decembrie, iar potrivit multora chiar din noiembrie. La jumătatea lunii ianuarie era deja clar că situaţia se agrava vertiginos. Conform datelor oficiale, în 24 ianuarie în China existau 1.000 de persoane contagiate, virusul făcuse deja 30 de victime şi începuseră să apară cazuri şi în afara Republicii Populare, cum ar fi de exemplu în Franţa.

În faţa acestei situaţii, Ghebreyesus, în loc să adopte măsuri energice a tras de timp, continuând să-l elogieze pe preşedintele chinez, Xi Jinping, pentru felul în care a gestionat criza. Aşa cum a subliniat la începutul lunii aprilie un editorial incisiv din Wall Street Journal, dacă OMS ar fi lansat alarma doar cu o săptămână mai devreme, comunitatea internaţională ar fi câştigat timp preţios. Deja la 25 ianuarie, fostul purtător de cuvânt al OSCE, Michael Bociurkiw, a definit deconcertant faptul că organizaţia condusă de Ghebreyesus nu decretase încă urgenţă globală.

Pe de alte parte, nu este pentru prima oară când agenţia comite acest tip de greşeli. În aprilie 2015, înalţii funcţionari ai OMS şi-au admis propriile erori în întârzierea, cu un an înainte, a gestionării crizei sanitare provocate de virusul Ebola în Guinea, Liberia şi Sierra Leone. Asish Jha, director al Harvard Global Health Institute vorbeşte, deloc întâmplător în acea ocazie, de un eşec răsunător al OMS.

La fel de controversat apare şi rolul jucat de OMS în gestionarea gripei H1N1 în perioada 2009 şi 2010, când agenţia a fost acuzată că ar fi alarmat lumea în mod nejustificat, fapt care a dus la acumularea de vaccinuri şi - aşa cum relatează Reuters - a dat naştere unor serii de acuzaţii privind conexiunile sale cu marile case farmaceutice. În aprilie 2010, unul dintre cei mai importanţi experţi ai OMS, Keiji Fukuda, a admis că situaţia fusese gestionată într-o manieră deficitară. Sub acest aspect, problema este în primul rând de natură structurală.

Aşa cum observa The Guardian pe 10 aprilie, OMS în sine deţine o realitate extrem de limitată, fiind practic influenţată de cele mai puternice state membre, sau de cele mai abile în urmărirea propriului interes. Nu întâmplător, publicaţia britanică nu a comparat organizaţia cu un lider sau cu un general, ci cu un antrenor plătit prost care poate doar să-i roage, sau să îi suplice pe jucătorii propriei echipe să joace bine. În rest, o bună parte din bugetul OMS este constituit din donaţii voluntare. La toate acestea de adaugă şi criza progresivă în care se scufundă în ultimii ani marile organizaţii supranaționale, din ce în ce mai subordonate intereselor particulare.

Şi iată că ajungem şi la legăturile strânse care există între sferele înalte ale OMS şi Republica Populară Chineză. Conexiuni care nu prea pot fi negate. Dar să analizăm în detaliu. În primul rând, Taiwanul a declarat că deja de la sfârşitul lunii decembrie a avertizat asupra faptului că noul virus s-ar putea transmite de la om la om, un avertisment pe care OMS a continuat să-l ignore şi pe care, conform Financial Times, a evitat să-l comunice altor ţări. Reamintim faptul că Taiwanul este exclus din OMS din cauza opoziţiei autorităţilor de la Beijing, care nu intenţionează să renunţe la politica unei "singure Chine".

Mai mult decât atât, începând cu anul 2018, Taipei nu a mai putut participa la World Health Assembly cu statutul de observator, statut care pe care insula îl deţinea de zece ani. În al doilea rând, să nu uităm că, în ciuda faptului că am definit ca fiind o abordare xenofobă faptul că Donald Trump a definit actualul coronavirus, un virus chinezesc, OMS nu a condamnat Beijingul atunci când, săptămânile trecute - a încercat să acuze de răspândirea virusului alte ţări, printre care Italia şi Statele Unite. În al treilea rând, nu trebuie să uităm apropierea dintre acelaşi Ghebreyesus şi Beijing.

În 2017, acesta a fost ales director general graţie susţinerii unui grup de ţări africane şi asiatice, printre care se număra şi China. De asemenea, nu trebuie neglijat nici faptul că, în Etiopia, a acoperit funcţia de ministru de externe, în perioada 2005-2012 şi de ministru al sănătăţii, 2012-2016, o lungă perioadă de timp în care ţara şi-a consolidat propriile relaţii politice şi economice cu Republica Populară. Poate fi o simplă întâmplare, însă până acum, actualul director general a avut doar cuvinte de laudă la adresa Beijingului, ceea ce nu s-a întâmplat în cazul Taiwanului, împotriva căruia s-a exprimat cu multă duritate în urmă cu câteva săptămâni. Iar în final, pare că nici după data de 15 aprilie poziţia binevoitoare a OMS faţă de Republica Populară nu s-a schimbat.

Associated Press a acuzat Beijingul - deţinând documente - că a aşteptat şase zile, de la 14 la 20 ianuarie, înainte de a admite gravitatea epidemiei, şase zile în care, potrivit agenţiei americane de presă, s-ar fi înregistrat până la 3000 de contagieri.

Având în vedere toate aceste aspecte, se înţelege motivul pentru care Trump a anunţat blocarea temporară a finanţărilor americane către OMS, o decizie care a fost discutată recent în parlamentul italian şi de partidul Liga Nordului. Nu trebuie să uităm că Statele Unite sunt principalul donator al agenţiei. Potrivit datelor difuzate de National Public Radio, din bugetul 2018-2019, Washingtonul a alocat agenţiei 893 de milioane de dolari, în timp ce Beijingul s-a oprit la puţin peste 76 de milioane.

Cu toate acestea, în ciuda acestei disparităţi de finanţare, de-a lungul anilor China a reuşit să desfăşoare o activitate de lobby mult mai eficientă în cadrul agenţiei decât Statele Unite. Decizia luată de Trump poate avea două motive. În primul rând, preşedintele american vrea ca OMS să conştientizeze responsabilităţile tehnice provocate de întârzierea cu care a gestionat criza, iar în al doilea rând, doreşte să intensifice confruntarea geopolitică cu Beijingul. Urmând o strategie pe care, cu câteva luni în urmă, am văzut-o aplicată parţial şi cu Organizaţia Mondiala a Comerţului. De altfel, nu este un mister că Trump nu a agreat niciodată instituţiile supranaţionale pe care le consideră excesiv de încete şi greoaie, un fel de cai troieni folosiţi de puterile străine ostile - începând chiar cu China.

Unii susţin că, chiar acest tip de abordare s-ar afla la baza actualei lipsei de putere a OMS de a acţiona în maniera concretă şi hotărâtă. De altfel, aşa cum am văzut, criza agenţiei s-a manifestat deja din 2014 şi, potrivit unora, chiar din 2010, înainte ca Trump să devină preşedintele Statelor Unite. Acum rămâne de văzut dacă Casa Albă intenţionează să abandoneze organizaţia sau dacă s-a retras cu scopul de a o pune sub presiune, în vederea unor reforme drastice. În ciuda tuturor polemicilor, în această bătălie, preşedintele a beneficiat de susţinerea fermă a Partidului Republican, criticile împotriva OMS fiind confirmate nu numai de secretarul de stat, Mike Pompeo, dar şi de numeroşi deputaţi republicani care au cerut demisia lui Ghebreyesu.

Se ştie că, din cauza decizie sale de a bloca finanţarea OMS, preşedintele american şi-a atras o sumedenie de critici, de la democraţi, dela Bill Gates, de la ONU, China, Rusia, UE. Şi totuşi, pentru a placa aceste polemici şi a clarifica puţin lucrurile ar fi de ajuns să se răspundă la două întrebări simple. Este adevărat, sau nu, că OMS a declarat cu întârziere urgenţa sanitară mondială ? Este adevărat sau nu că Republica Populară deţine un rol politic important în interiorul organizaţiei ? Având în vedere că răspunsul la ambele întrebări pare a fi unul pozitiv, e clar că Trump are toate motivele să nu mai sprijine o organizaţie care a dat dovadă de neglijenţă şi care este mai mult decât binevoitoare faţă de Beijing. (Rador)

Știri pe scurt:

  • „România se pregăteşte de ieşirea din izolare”, scrie Bloomberg, adăugând că „ţara cel mai greu lovită din Europa de Est promite că nu va reveni la economia veche”. „După ce a suferit mai mult decât oricare altă parte din Europa de Est de pe urma COVID-19, ţara planifică impulsionarea producţiei autohtone pentru asigurarea aprovizionării cu alimente, gaze naturale şi echipamente medicale în cazul în care pe viitor vor mai apărea perturbări similare”. Ministrul român al Economiei a arătat că: „Este clar că este nevoie să regândim producţia noastră industrială. Ne vom focaliza asupra sectoarelor care au dat semne promiţătoare chiar înainte de criză: energia, petrochimia şi apărarea”, mai scrie Bloomberg.
  • Aflat deja în centrul unui scandal în care este acuzat că a ascuns date referitoare la apariția și răspândirea primelor cazuri de coronavirus, Beijingul apare într-un nou episod în care i se impută tentative de manipulare a unor informații, scrie Euractiv, care citează o serie de documente diplomatice consultate de Reuters. „China a încercat să blocheze publicarea unui raport UE conform căruia Beijingul ar răspândi dezinformări despre epidemia de coronavirus. Raportul fusese iniţial programat să fie dat publicităţii în 21 aprilie, dar a fost întârziat după ce oficialităţi chineze au citit un articol de presă din Politico, care făcea o prezentare a constatărilor documentului. O oficialitate chineză de rang înalt a luat legătura cu responsabili europeni de la Beijing în aceeaşi zi pentru a le spune că ‘dacă raportul este conform descrierii şi este publicat astăzi, va fi foarte rău pentru cooperarea noastră’, conform corespondenţei diplomatice UE”, citate de Euractiv.
  • Un alt subiect urmărit în ultimele zile de presa internațională îl are în centru pe președintele Coreei de Nord, absența sa în sfera publică și la o serie de evenimente oficiale importante alimentând speculațiile referitoare la starea de sănătate a liderului de la Phenian, după cum notează The Guardian. „După ce pe data de 15 aprilie, Kim a absentat de la festivitățile organizate în onoarea bunicului său, Kim Il-sung, fondatorul statului nord-coreean, speculațiile pe tema sănătății sale s-au înmulțit. Sâmbătă, Kim a absentat de la o altă sărbătoare națională, Ziua Fondării Armatei Coreii de Nord, iar absența sa a provocat noi speculații legate de sănătatea sa”. Agenția de presă sud-coreeană Yonhap comentează că instituțiile media oficiale din Phenian nu au scris despre activitatea din ultimele două săptămâni a președintelui Kim, dar au publicat o scrisoare de felicitare a acestuia către muncitorii din orașul Samjiyon, aflat în apropierea graniței cu China. „Nu este ceva neobișnuit pentru Kim să dispară din sfera publică, iar când o face, se răspândesc speculații legate de starea sa de sănătate. Majoritatea s-au dovedit false. El a mai reapărut după o absență de trei săptămâni, când a vizitat pe 15 februarie mausoleul defunctului său tată”, comentează Yonhap.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





7299 vizualizari

  • +3 (7 voturi)    
    OMS (Luni, 27 aprilie 2020, 6:54)

    Criogenia [utilizator]

    Prima masura trebuie sa fie unanimitate in cadrul membrilor cotizanti ai OMS pentru sistarea finantarii pe termen nelimitat, in felul acesta Plosnitele de acolo vor fi nevoite sa plece neavand ce sa mai rontaie, apoi a 2-a masura este reorganizarea institutiei cu oameni Capabili. USA a anuntat anularea cotizatiei pe anul acesta si nu erau decat 5-600 milioane prima transa am impresia, deci startul s-a dat deja.
    • -4 (6 voturi)    
      Dublu standard (Luni, 27 aprilie 2020, 8:15)

      gamma [utilizator] i-a raspuns lui Criogenia

      O tara cu 1 miliard de locuitori , 5 morti si 1000 cazuri active sa intre in carantina totala imediat (China pe 10 ianuarie )
      O tara cu 300 mil locuitori, 55000 morti si 813000 cazuri active sa inceapa redeschiderea economiei dupa o carantina partiala ( US acum )

      Asta in conditiile cand ultima oara OMS a fost criticat pt exces de zel :
      "La fel de controversat apare şi rolul jucat de OMS în gestionarea gripei H1N1 în perioada 2009 şi 2010, când agenţia a fost acuzată că ar fi alarmat lumea în mod nejustificat, fapt care a dus la acumularea de vaccinuri şi - aşa cum relatează Reuters - a dat naştere unor serii de acuzaţii privind conexiunile sale cu marile case farmaceutice"

      Schizofrenie
  • +3 (7 voturi)    
    Romania si Ungaria (Luni, 27 aprilie 2020, 7:27)

    Ion Alexandru [utilizator]

    Observam ca singurele tari care pastreaza restrictiile sunt Romania ( din incompetenta autoritatilor de a lua vreo alta masura) si Ungaria (pentru ca diktatorului de acolo îi place mult sa conduca tara prin decrete).
    • +3 (3 voturi)    
      Judecand dupa numarul absurd de amenzi (Luni, 27 aprilie 2020, 12:22)

      justin puscasu [utilizator] i-a raspuns lui Ion Alexandru

      si ai nostri sufera de boala asta.
  • +1 (1 vot)    
    statistici macabre, (Luni, 27 aprilie 2020, 10:41)

    Namaste! [utilizator]

    preferatul "entertainment" occidental
  • +2 (2 voturi)    
    una peste alta (Luni, 27 aprilie 2020, 10:50)

    nelu [anonim]

    ...e o sinteza binevenita despre ceea ce scrie presa de calitate. Multumim, HotNews, pentru aceasta sinteza!


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by