​​Gianina Lazanu este un fost bancher care a condus una din cele mai dificle direcții ale unei bănci comerciale- cea de recuperare creanțe. Acum este consultant, fiind managing Partner al DGL Consulting și membru în boardul Tourneround Management Association Romania. Doamna Lazanu a stat de vorbă miercuri la prânz cu reporterul HotNews.ro despre programul IMM Invest, despre criza prin care trecem, lecțiile pe care ar trebui să le învățăm sau despre măsurile luate până în prezent de autorități.

Gianina Lazanu, consultantFoto: Hotnews

Ascultă discuția audio cu Gianina Lazanu, urmând ca joi să postăm și înregistrarea video:

Descarca fisierul audio in format MP3

Ce a spus Gianina în timpul interviului acordat HotNews.ro:

  • Numărul firmelor înscrise în programul IMMInvest (peste 20.000 miercuri dimineață în jurul orei 11-n.red) putem să-l privim ca pe un succes. Singurul lucru care dă de gândit este legat de numărul mare de cereri revocate. Succesul acestui program va fi dat de numărul de cereri preluate, aprobate și transmise către bănci. Practic circuitul este următorul: Companiile se înscriu pe site-ul IMMInvest.ro, după care cei de la FNGCIMM analizează documentele depuse și încadrarea firmelor în categoria IMM-urilor. Ulterior transmit o confirmare, de preluare a cererilor și aprobarea lor. După ce se aprobă aceste cereri se transmit către băncile solicitate de cel care a accesat programul, băncile urmând să facă analiza efectivă a dosarelor de credit.
  • E foarte important să spunem că în momentul de față produsele de creditare nu sunt parametrizate deoarece convențiile de garantare între bănci și FNGCIMM nu erau încă semnate (miercuri, la ora discuției HotNews.ro cu d-na Lazanu). Produsele de creditare pot fi parametrizate de către bănci cu condiții financiare, condiții de indicatori financiari, condiții de risc abia după ce se semnează convențiile de garantare. Astfel încât esențială în acest moment, pe lângă înscrierea pe site ul IMM Invest, este să se încheie convențiile de garantare și să înceapă băncile să-și parametrizeze de produsele de creditare.
  • Această parametrizare este de fapt un calcul, un scoring pe care băncile îl vor face. Se va face probabil pe bază de scoring pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici. Pentru întreprinderile medii, analiza va merge foarte probabil pe circuitul clasic, unde sunt mai mulți factori de analizat. Când vorbesc despre întreprinderi medii mă refer la companii cu o cifră de afaceri între 10 și 50 de milioane de euro, deci firme destul de mari. Iar prin parametri mă refer la acei indicatori financiari pe care companiile ar trebui să îi îndeplinească pentru a fi acceptată solicitarea de credit.
  • Din punct de vedere al accesării programului IMMInvest nu e o procedură dificilă. Chiar nu e o procedură dificilă, cel puțin nu din punctul acesta de vedere al accesării. Poate că a fost sincopa aceea dată de faptul că nu a mers site-ul cu platforma respectivă chiar din momentul în care a fost anunțat, existând acea întârziere de aproximativ 10 zile în care au fost îmbunătățite performanțele tehnice. Repet, din punct de vedere al accesării informațiilor puse la dispoziție nu e un program dificil.

Mă uitam în această dimineață la ora 10 erau aproximativ 20.000 de cereri depuse de companii care au aplicat. Din primele 100 de cereri, doar 12 au fost preluate iar din cele 12 doar 3 au fost aprobate

  • Nici documentele care sunt solicitate într-o primă fază respectiv declarația de IMM, certificatul de înregistrare fiscală și copia cărții de identitate identitatea celui care reprezintă compania care e de fapt declarantul- cel care semnează pe declarație, nu e o procedură dificilă. Chiar eu am accesat platforma aseară (marți seara-n.red) și vă spun că nu e atât de dificil să urmezi toți pașii prevăzuți acolo. Ce văd eu un pic mai dificil și mai greu de înțeles pentru antreprenori este încadrarea IMM urilor. Sunt convinsă că foarte multă lume a bifat ca fiind întreprindere autonomă.
  • Mă uitam în această dimineață la ora 10 erau aproximativ 20.000 de cereri depuse de companii care au aplicat. Din primele 100 de cereri, doar 12 au fost preluate iar din cele 12 doar 3 au fost aprobate. Ceea ce mie îmi ridică foarte mari semne de întrebare cu privire la motivele pentru care au fost revocate restul de 88 de cereri. Dacă e să facem un calcul, nivelul de de preluare a cererilor este undeva de 12% iar cel de aprobare de 3% .

Teoretic în această dimineață plafonul a fost cu mult depășit

  • Teoretic în această dimineață plafonul a fost cu mult depășit, erau solicitări de vreo 10 miliarde de lei pentru capital de lucru și vreo 30 de miliarde de lei pentru investiții. Însă dacă e să luăm proporțional cu numărul de cereri aprobate deja din primele 100. cred că FMGCIMM ar trebui să ne informeze totuși care au fost motivele pentru care atât de multe cereri au fost revocate. Note redacției: Între timp, FNGCIMM a modificat din revocare in clarificări stadiul acelor multe solicitări de care vorbeam
  • Mă gândesc că poate unul din motive ține de completarea incorectă a declarației de IMM.- cred că aici aici sunt foarte multe cereri revocate deoarece sunt destul de complicate procedurile prevăzute de Legea 346/ 2004 cu privire la încadrarea IMM urilor. Sunt foarte complicate aceste proceduri și este foarte dificil de încadrat compania la a fi autonomă, parteneră sau legată. Teoretic e autonomă atât timp cât nu are relații cu altă companie nici măcar prin intermediul asociatului peste 25 la sută. Dacă are între 25 la sută și 50 la sută sunt companii partenere. Dar aici trebuie luate în calcul toate firmele dintr-un grup de firme. Dacă deținerea este peste 50 la sută atunci sunt companii legate companii legate, inclusiv prin intermediul asociaților. Și sunt convinsă că foarte multă lume nu a luat în calcul aceste aceste informații. Aș fi foarte foarte curioasă să primim de la FNGCIMM o statistică a condițiilor care nu au fost îndeplinite de vreme ce au fost revocate atât de multe cereri.

Între fosta criză de acum 10 ani și cea de acum sunt și asemănări și sunt și deosebiri

  • Principala deosebire este că această criză - deși sună un pic cinic - ne-a prins pregătiți. Foarte mulți dintre noi am trecut deja printr o criză și știm ce ar trebui să facem. Deciziile se iau mult mai rapid față de cum se luau acum zece ani.
  • Acum zece ani cred că a fost o perioadă destul de mare de confuzie. Și când spun aici o perioadă destul de mare aș putea să spun o perioadă de aproximativ un an- un an și ceva până când toată lumea a acceptat că suntem într-o criză. Inclusiv noi bancherii – pe atunci lucram într-o bancă comercială- aveam această această nedumerire: ce era o criză și ce trebuie să facem. Aceeași nedumerire o aveau și companiile.
  • Foarte multă lume a intrat în insolvență în ideea că e insolvența poate fi o rezolvare a tuturor problemelor, ca după aceea să constate că mai puțin de 5% dintre companii au și reușit să iasă din insolvență, restul intrând în faliment. Puțini știau cum e să intri în insolvență, să ai și garanții personale și să te trezești că acele garanții personale sunt executate de bancă. Mai mult, cei 4-5% care au ieșit din insolvență după trecerea crizei au ajuns la concluzia că e foarte dificil să mai acceseze o finanțare clasică bancară pentru că peste tot unde te duceai, luai cu tine acel red flag al unei firme care a fost în insolvență. Toate băncile fugeau de a finanța o astfel de companie și degeaba voiai să te dezvolți, că fie nu obțineai finanțare, fie o obțineau foarte scump. Asta ar fi principala deosebire - faptul că acum suntem pregătiți, iar atunci o bună parte dintre noi nu eram. Acum am acceptat mult mai repede ce ni se întâmplă.
  • Atunci ne-a luat extrem de mult timp și multe companii au ajuns în faliment din acest motiv: nu au acceptat problema pe care o aveau. O altă deosebire: acum avem un nou gen de criză . La criza anterioară am avut inițial o criză financiară după care o criză economică, dar nu s-a ajuns la o criză socială sau sanitară. Acum lucrurile sunt puțin diferite.

Acum am început cu o criză sanitară. Urmează sau suntem deja într-o criză economică și foarte probabil va urma o criză financiară și una socială

  • Când spun criză socială mă refer la lipsa locurilor de muncă, la incapacitatea oamenilor și a companiilor de a-și rambursa datoriile pe care le au sau de a-și plăti cheltuielile curente. Cât despre criză financiară, dacă această criză sanitară și toate restricțiile asimilate vor continua, evident că vor apărea sincope . Deja vedem asemenea sincope, dar ele vor fi mai mari pe lanțul de aprovizionare- distribuție. Companiile - atât cele din amonte cât și cele din aval - vor avea probleme în a și plăti furnizorii și a-și încasa facturile . Având această problemă, firmele vor avea la rândul lor probleme în a-și achita datoriile la bănci. Băncile – deși față de criza anterioară acum sunt foarte bine capitalizate- ar putea aplica constrângeri în finanțările ulterioare, înăsprind condițiile de creditare. Deja am auzit că sunt bănci care au crescut avansul pentru creditele ipotecare.
  • Faptul că multe companii vor ajunge probabil în insolvență sau faliment va crea probleme sistemului bancar în a-și recupera creditele, existând riscul unei eventuale probleme de lichiditate dar și a uneia de capitalizare pentru că acele credite care devin neperformante vor trebui provizionate. Iar acele cheltuieli cu provizioanele vor impacta rezultatele băncilor și capitalizarea lor.
  • O parte dintre aceste măsuri au fost deja luate de Stat. Mediul de afaceri a venit cu foarte multe propuneri către Guvern iar o parte din ele au fost implementate iar o altă parte sperăm să fie implementate de acum înainte. Important este ca toate aceste măsuri să fie luate în timp util. Să nu fie prea târziu, în sensul de a fi luate când nu mai avem obiectul finanțării, adică firmele să fi intrat deja în insolvență.
  • Foarte multe dintre companii, din păcate, vor fi nevoite să-și declare insolvența. Noi la TMA avem o inițiativă cu privire la restructurarea preventivă astfel încât să putem să aplicăm măsuri de restructurare a companiilor înainte de a fi nevoite să își declare insolvența. Măsuri care să fie luate în cadru extrajudiciar, pentru că știm foarte bine că nici judecătoriile nu funcționează decât pentru situații de urgență. Și credem că vor fi foarte multe cereri în perioada următoare astfel încât ne am gândit că această directivă europeană care oricum va trebui implementată cu privire la restructurarea preventivă (și care avea termen de implementare în iulie 2021) am zis o anticipam și să încercăm să o implementăm acum înainte de a fi prea târziu.

Din păcate, nu suntem Germania, nu suntem Franța, pe scurt nu avem resursele pe care le au au aceste țări pentru a finanța economia

  • Zilele trecute am văzut un studiu care spunea că aproximativ 180.000 de firme se estimează că vor intra în insolvență. 180.000 de firme înseamnă - la o medie de 10 salariați- 1,8 milioane de oameni. Și chiar dacă nu ar fi 180.000 ci 100.000, țineți cont că acei oameni au credite la bănci și ar trebui să fim extrem de atenți la măsurile pe care le luăm.
  • Din păcate pentru noi, nu suntem Germania, nu suntem Franța, pe scurt nu avem resursele pe care le au au aceste țări pentru a finanța economia. A propos de Germania, știu de la niște foarte buni prieteni care au făcut o cerere online și într-o săptămână au avut banii în cont. Bani, nu garanții. Ca opinie personală, cred că ar fi momentul să trecem de la măsuri de garantare la măsuri de finanțare efectivă a companiilor. În momentul de față toate măsurile care s-au luat sunt doar măsuri de garantare a finanțărilor. Niciun ban cash. Iar companiile au nevoie de cash. Revin la IMM Invest și spun că foarte mult va depinde de cum vor arăta convențiile de garantare cu băncile și produsele de creditare. Dacă se vor menține aceleași condiții stricte de creditare nu văd foarte multe firme eligibile pentru a fi finanțate prin Programul IMMInvest.

Cum va arăta lumea de după covid-19? Bună întrebare!

  • Cum va arăta lumea de după covid-19? Bună întrebare. Cu siguranță vă va fi mult diferita, foarte mult diferită de lumea pe care am cunoscut-o cu toții. Fiind atât de direct implicată în criza anterioară, credeam că am văzut ce se poate vedea. Iată că viața ne-a demonstrat că există ceva mai rău, respectiv o criză sanitară. O criză anticipată din păcate de mulți, dar ne-băgată în seamă de nimeni. Cu siguranță oamenii vor fi mai precauți în a-și asuma datorii, vor fi mai precauți în sensul în care vor încerca să economisească mai mult...Cu siguranță vor fi foarte atenți în a-și cheltui resursele pe care le au în momentul de față și vor fi atenți dacă își vor schimba locuința, ce fel de locuință vor lua , dacă își vor schimba o mașina sau dacă își vor cumpăra o mașină...Vor fi extrem de atenți pentru că nu există predictibilitate. Acesta este de fapt lucrul cel mai important în momentul de față.
  • Perspectiva de redresare e posibil să se mute din vară în primăvara viitoare astfel încât și recuperarea economică se va translata. Nu există predictibilitate, nu știm ce ne va oferi ziua de mâine, luna viitoare, toamna viitoare. E greu de facut predicții dar cu siguranță oamenii vor cântări de două ori înainte de a lua o decizie.
  • Există și jumătatea plină a paharului? Există și acea parte plină a paharului care ne spune că nu suntem- cum spunea un scriitor foarte la modă acum- zei pe pământ și că oricând poate să apară ceva care să ne dea viețile peste cap . Și că oricând ar trebui să avem un plan B. Ar trebui să ne facem un plan pentru situația în care lucrurile nu se întâmplă așa cum le-am estimat noi.
  • Redresarea ar trebui să vină evident din zona producției pentru că ar trebui în momentul de față să vedem întâi care sunt oportunitățile . Evident că oportunitatea e sistemul medical astfel încât tot ce se poate reconverti ca și producție spre ce înseamnă necesar pentru sistemul medical într-acolo ar trebui să se ducă. Cred cu tărie că Guvernul ar trebui să susțină în continuare și investițiile în infrastructură pentru că acestea dau foarte mult de lucru mai departe: constructorilor, transportatorilor, producătorilor. Cred că vor mai avea de suferit industria auto , mai știm că are deja de suferit industria aeronautică care nu s-a confruntat niciodată cu așa ceva. Industria aeronautică va avea foarte mult de suferit astfel încât e importantă susținerea statului și pentru această industrie.
  • Transporturile- dacă se fac investiții în domenii cu adevărat prioritare- ar putea să câștige pentru că foarte multe dintre businessuri se vor duce în zona de online astfel încât transporturile cel puțin la nivel național nu ar trebui să aibă pe termen mediu, de suferit. Construcțiile cred că vor avea ceva de suferit, mai ales zona rezidențială și de birouri, pentru că se va trece destul de mult la telemuncă.