​Un proiect ”revizuit și adăugit” al legii dării în plată a fost votat miercuri de Camera Deputaților, fiind trimis spre promulgare președintelui. Potrivit noii legi (care momentan nu operează, până la promulgare și apariția în Monitorul oficial) include impreviziunea alături de celelalte 4 condiții necesare a fi îndeplinite pentru a preda băncii cheile casei. Principala modificare față de varianta adoptată în Senat în luna februarie este cea prin care deprecierea cursului (calculată ca diferență dintre momentul solicitării dării în plată față de momentul acordării creditului) să fie de minim 52,6% (la Senat fusese 50%).

Daniel ZamfirFoto: Agerpres

În avizul trimis ca urmare a re-examinării legii, Comisia Juridică a Camerei Deputaților a introdus o serie de amendamente care să facă legea dării în plată constituțională. Astfel, amendamentul Senatului care prevedea ca: pe durata executării contractului de credit, cursul de schimb valutar, aplicabil în vederea cumpărării monedei creditului, înregistrează la data transmiterii notificării de dare în plată o creştere de peste 50% faţă de data încheierii contractului de credit. În vederea calculării procentului de 50% se va avea în vedere cursul publicat de Banca Naţională a României la data transmiterii notificării de plată şi cursul de schimb publicat de BNR la data încheierii contractului de credit. Disproporţia de minimum 50% între cursul de schimb iniţial şi cel contemporan notificării de dare în plată trebuie să subziste până la data notificării de dare în plată, dar nu mai puţin de 90 de zile. Perioada de minimum 90 de zile trebuie să fie neîntreruptă” a fost înlocuit cu: ” pe durata executării contractului de credit, cursul de schimb valutar, aplicabil în vederea cumpărării monedei creditului, înregistrează la data transmiterii notificării de dare în plată o creştere de peste 52,6% faţă de data încheierii contractului de credit. În vederea calculării procentului de 52,6% se va avea în vedere cursul publicat de Banca Naţională a României la data transmiterii notificării de plată şi cursul de schimb publicat de BNR la data încheierii contractului de credit”.

Ce mai arată noua lege, trimisă spre promulgare:

  • Prima zi de convocare la notarul public nu poate fi stabilită la un termen mai scurt de 30 de zile libere şi nici mai lung de 90 de zile, perioadă în care se suspendă orice plată către creditor, precum şi orice procedură judiciară sau extrajudiciară demarată de un creditor sau de persoane care se subrogă în drepturile acestuia îndreptată împotriva consumatorului sau a bunurilor acestuia. Neprezentarea debitorului la termenele indicate în notificare echivalează cu renunţarea la notificarea de dare în plată şi părţile vor fi repuse de drept în situaţia anterioară.”
  • Pe perioada notificării, precum şi pe perioada soluţionării cererilor prevăzute la art. 7 şi 8 din prezenta lege, este interzisă înscrierea în Biroul de credit sau în alte baze de date negative cu privire la debitorii riscanţi sau rău-platnici, a debitorului care a efectuat notificarea, indiferent dacă înscrierea ar fi efectuată din iniţiativa creditorului sau a unei autorităţi centrale sau locale.
  • Dreptul de a cere instanţei să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparţine şi consumatorului care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, indiferent de titularul creanţei, de stadiul în care se află ori de forma executării silite care se continuă contra debitorului. Se consideră că există impreviziune în cazul în care debitorul, care formulează notificare de dare în plată, a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, dar este în continuare executat silit, prin poprire sau alte forme de executare silită, pentru datoria iniţială şi pentru accesoriile acesteia, neacoperite prin executarea silită a imobilului ipotecat.

Care sunt condițiile pentru a putea ceda locuința, băncii:

  • debitorul să aibă o obligație față de creditorul său (instituție de credit, instituțiie financiară nebancară sau cesionar);
  • valoarea sumei împrumutate, la momentul acordării, să nu depăşească echivalentul în lei al sumei de 250.000 euro;
  • creditul a fost contractat de consumator cu scopul de a achiziţiona, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinaţie de locuinţă sau, indiferent de scopul pentru care a fost contractat, este garantat cu cel puţin un imobil având destinaţia de locuinţă;
  • consumatorul să nu fi fost condamnat printr-o hotărâre definitivă pentru infracţiuni în legătură cu creditul pentru care se solicită aplicarea măsurii.

Reamintim că legea privind darea în plată fusese declarată neconstituțională, fiind re-trimisă Parlamentului spre reexaminare. ”Textul de lege nu reglementează nimic în privinţa persistenţei în timp a riscului valutar în sensul caracterului său constant, continuu, ireversibil, iar, pe de altă parte, condiţionează atragerea impreviziunii de o fluctuaţie de curs de 20% în raport cu data contractării creditului, ceea ce, din perspectiva cuantumului fluctuației, nu se poate subsuma riscului supraadăugat”, arată Curtea de Conturi în raportul care însoțește decizia.

Reamintim că acest proiect legislativ conceput de tandemul Daniel Zamfir & Gheorghe Piperea fac parte dintr-un lung șir de proiecte declarate neconstituționale.

În martie 2019 pachetul de legi al senatorului Daniel Zamfir și care a fusese votat de plenul Camerei Deputaților, a fost declarat neconstituțional de către judecătorii CCR. Pachetul includea trei legi. Prima, prevede ca dobânda maximă la creditele ipotecare să nu poată depăși de 2.5 ori dobânda cheie a BNR (care acum e de 2.5%), iar cea pentru creditele de consum să fie de maxim 18%. A doua era un fel de dare în plată pentru leasing iar al treilea proiect se referea la răscumpărarea creanțelor cesionate, limitată la cel mult dublul prețului cesiunii. Deciziile au fost luate cu unanimitate de voturi și au fost publicate de CCR.

Vezi aici cum se face darea în plată în SUA.