Momentul relaxării ar putea să fie începutul unei conștientizări a ceea ce se întâmplă, susține analistul economic Petrișor Peiu, precizând că după 15 mai o să realizăm că suntem deja într-un val de criză. El a vorbit, într-un interviu acordat HotNews.ro, despre problemele pe care autoritățile trebuie să le pună în discuție, deoarece acolo sunt soluții, despre ce ne va lovi, cum ne vom reveni și despre faptul că în România se „ascunde mizeria sub covor”.
„(După 15 mai n.r.) oamenii vor încerca să se ducă din nou la servici, iar unii dintre ei vor constata că nu mai au respectivul serviciu. Alții vor încerca să redeschidă sau să reajungă la aceleași intensități ale afacerilor pe care le aveau și vor constata că e dificil”, spune Peiu.
Declarațiile foarte pe scurt:
• Avem o problemă foarte mare cu principalii parteneri comerciali.
• Am rămas cu speranța că: „Lasă că vine 15 mai și o să fie totul ca înainte”. Nu va fi totul ca înainte
• Va fi o restrângere a investițiilor private
• Revenirea nu are cum să fie rapidă. Nu cred că va fi extraordinar de rapidă nici în țările mari, puternice, bogate, care vor pompa mulți bani
• Nimeni nu mai crede în revenirea în formă de V
• Eu cred că este un fel de linie politică de comunicare la ei în partid. Vin și alegeri și atunci trebuie să se arate optimiști (în legătură cu revenirea rapidă a economiei n.r.)
• Nu și-a adus nimeni aminte de irigații și de 2-3 luni ne plângem de secetă. Pe mine asta mă doboară.
• Guvernul nostru nu răspunde deocamdată nici celei mai mari întrebări care se pune pe partea bugetară: Se cresc pensiile cu 40% sau nu?
• Sunt multe probleme lăsate așa în suspensie de către Guvern din cauza faptului că e pus pe o perioadă scurtă și vin alegeri. Nu vrea să supere pe nimeni.
• Italienii sunt mult mai serioși. Nu neagă amploarea dezastrului
• La noi, Guvernul a făcut o rectificare bugetară în care spune că vom avea o scădere de 1,9%. Cele mai mici cifre pe care le auzi în Europa sunt 5-6%
Vom fi marcați de fenomene adverse
„Mă refer la economia românească. În primul rând va fi prețul scăzut al țițeiului care va rămâne pentru o lungă perioadă în piață și care va constrânge firmele de energie de la noi care au o pondere destul de însemnată în PIB să-și reevalueze afacerile”, spune el.
De asemenea, a precizat că s-ar putea să aflăm cu toții că este extrem de dificil să mai găsim parteneri cu care să exploatăm gazele de la Marea Neagră, din cauza prețului scăzut care nu prea mai face atractive investiții atât de mari.
„Dacă ne uităm la datele care s-au publicat și care vin în fiecare zi, avem o problemă foarte mare cu principalii parteneri comerciali. Germania încă nu și-a publicat datele pe primul trimestru, dar prognozele nu sunt bune, în timp ce Franța, Italia, Spania sunt cu contracții în jur de 5%, ceea ce e mult”, afirmă economistul.
• Avem o secetă destul de severă, spun mulți. Chiar dacă agricultura nu are o pondere mare în PIB, de vreo 5%, ea totuși se va simți. 1-2 procente în PIB pe fondul acestei crize globale va conta.
• Noi nu ne simțeam foarte bine nici înainte de această pandemie. Această criză ne-a găsit pe fondul unei retrageri a avansului economic și a unor probleme din ce în ce mai mari pentru Guvern de a gestiona deficitele.
„Toate aceste lucruri ne dau amploarea crizei în care trăim deja, chiar dacă nu cu toții o conștientizăm pentru că am rămas cu speranța că: „Lasă că vine 15 mai și o să fie totul ca înainte”. Nu va fi totul ca înainte”, explică Peiu.
Este clar, spune el, că va fi o restrângere a investițiilor private.
• Este clar că hotelurile nu vor merge extraordinar. Este clar că foarte multe afaceri vor fi diminuate.
• Uniunea Europeană a schimbat regulile pentru transportatorii de marfă. Asta va face ca multe firme românești să piardă contracte importante. Asta ne va lovi foarte tare pentru că noi aveam cam 3 miliarde euro din exportul de servicii de transport. Noi aveam două tipuri de export de servicii care mai îndulceau deficitul comercial de la comerțul cu bunuri. Dacă vom pierde aici la acest export de servicii de transport, situația va fi cu atât mai gravă și pentru buget, și pentru piața muncii.
• Se pare că totalul șomerilor plus a celor aflați în șomaj tehnic a fost undeva pe la 1,3 milioane, cam dublu față de cele 700.000 locuri pierdute în criza precedentă. Amploarea fenomenului e destul de mare.
Revenirea nu va fi rapidă
„Nu știu cât de repede se va reveni la normal și aș vrea să spun că toate prognozele care se fac, inclusiv ale instituțiilor financiare internaționale, cum e FMI, dar în special ale băncilor de investiții, toate sunt în plină desfășurare. Dacă acum o lună se prognoza o creștere foarte mică, moderată, a PIB-ului global, acum se prefigurează o scădere a PIB global cu vreo 3%. Analiștii află pe măsură ce se întâmplă această criză”, afirmă analistul economic.
Potrivit acestuia, revenirea nu are cum să fie rapidă.
• Eu nu cred că va fi extraordinar de rapidă nici în țările mari, puternice, bogate, care vor pompa mulți bani în această revenire.
Rapiditatea acestei reveniri, spune el, depinde de 2 factori esențiali:
1. Modul în care își va reveni zona euro și UE în general, care rămâne partenerul nostru comercial cel mai important.
2. Modul în care Guvernul va reuși să transmită un semnal de încredere în economie prin mobilizarea unor resurse mari, acolo unde se pot cheltui cu efecte multiple în economie, cum ar fi investiții care să angreneze multe investiții românești.
Despre revenirea în V: Nimeni nu mai crede
„Asta deja nu mai este o teorie vehiculată nicăieri în lume. Nimeni nu mai crede”, explică Peiu.
• E adevărat că ministrul nostru de finanțe a fost foarte optimist la un moment, dar eu cred că este un fel de linie politică de comunicare la ei în partid. Vin și alegeri și atunci trebuie să se arate optimiști.
Schimbări de structură a economiei după criză?
„Cred că ar trebui să fie și e natural să vină. De exemplu, ar trebui să ne punem cu mai multă acuitate problema investițiilor și a creșterii capacității de producție în sectorul agroalimentar”, afirmă Petrișor Peiu.
• Cred că un guvern conștient de ceea ce s-a întâmplat nu va mai putea să omită la nesfârșit problema asta a irigațiilor.
• La fel, cred că problema efectivelor de porcine nu mai poate fi neglijată la nesfârșit. Noi suntem azi la 40% din cât aveam până în anul 2000.
„Nu cred că vom mai putea neglija modul în care sunt valorificate investițiile din sănătate. Aici cred că antreprenorii vor observa că există o zonă unde se pot face afaceri bune. Cred că se resimte de către toți românii problema că nu mai producem medicamente uzuale, de masă. E acum o criză foarte mare de principalul medicament în bolile care afectează tiroida. Înțeleg că afectează sute de mii de români”, spune .
• De ce lipsește acest medicament? E adevărat că și exportul paralel e o problemă. El lipsește pentru că marile firme de medicamente din lume și-au alocat capacitățile de producție pentru medicamente implicate în această luptă împotriva coronavirusului. N-au făcut fabrici noi, linii noi. Atunci au început să producă mai puțin astfel de medicamente care sunt ieftine, cu valoare adăugată mică. Noi ar trebui să reevaluăm aceste lucruri.
• Cred că statul va trebui să fie, cel puțin la început, ceva mai implicat în susținerea activităților locale și în schimbarea trendului spre alte tipuri de activități. Adică să nu ne mai mulțumim cu veriga cea mai joasă în lanțul evoluției economice și să începem să producem și produse mai integrate, cu valoare adăugată mai mare. Experiența statelor care au reușit, cum ar fi Polonia, Cehia și Ungaria arată că susținerea diferențiată de către stat a unor astfel de afaceri dă roade.
• Nu putem să dăm subvenții în mod egal tuturor, chiar celor care fac lucruri simple și celor care fac lucruri foarte complicate, cu grad mare de integrare.
• Economia trebuie să vadă investiții noi, pentru că ne vom întoarce în situația de acum la următoarea criză.
„Guvernul nostru nu răspunde deocamdată nici celei mai mari întrebări care se pune pe partea bugetară: Se cresc pensiile cu 40% sau nu?”, spune el.
• Asta e o întrebare esențială. Noi nu ne putem aștepta la mari restructurări bugetare, dacă nici la această întrebare nu se răspunde. E și problema pensiilor speciale. Sunt multe probleme lăsate așa în suspensie de către Guvern din cauza faptului că e pus pe o perioadă scurtă și vin alegeri. Nu vrea să supere pe nimeni.
De ce nu este optimist
„Eu foarte optimist nu sunt, sincer. Văd în continuare că mergem în același ritm. Nu am auzit pe nimeni să-și pună problema să înceapă niște investiții care să angreneze foarte multe firme românești. Nu și-a adus nimeni aminte de irigații și de 2-3 luni ne plângem de secetă. Pe mine asta mă doboară. Că nu spune nimeni un cuvânt de chestiunea asta”, explică Peiu.
Văd că discursul public este dominat de alte teme.
„Italienii sunt mult mai serioși. Nu neagă amploarea dezastrului, ca la noi. La noi, Guvernul a făcut o rectificare bugetară în care spune că vom avea o scădere de 1,9%. Cele mai mici cifre pe care le auzi în Europa sunt 5-6%”, precizează economistul.
• Asta ar trebui menționat. Ascunderea mizeriei sub covor: „E bine, rezistăm bine, avem puțini morți și așa mai departe”. Nu ne face bine.
„S-a neglijat total problema datoriilor scadente și ale situațiilor bugetare ale municipalităților. Ce s-a întâmplat săptămâna trecută cu Bucureștiul ar trebui să ne sperie foarte tare. E un mare semnal de alarmă faptul că nu a reușit să-și refinanțeze obligațiunile scadente decât printr-un împrumut de la BERD. Nici nu s-a anunțat ce rată a cuponului, ce sumă. Avem multe nelămuriri. Problema e că nu s-a reușit rezolvarea pe cale normală. Mai sunt orașe mari cu probleme dintr-astea mari de finanțare, mai ales că au scăzut încasările ca urmare a cotelor transferate”, a explicat analistul economic.
7
7
