Financial report UK, in fața celei mai adânci recesiuni din 1970 încoace. Dispute între UE și China pe tema unui articol despre originea coronavirusului. Turismul mondial ar putea scădea în 2020 cu 60-80%

de Dan Popa     HotNews.ro
Vineri, 8 mai 2020, 4:50 Economie | Finanţe & Bănci


Subiectele zilei in presa occidentala
Foto: Pixabay
Financial Times: Britanicii vor trece prin cea mai adâncă recesiune din 1970 încoace, avertizează Banca Angliei ● Dispute între UE și China pe tema unui articol despre originea coronavirusului; Beijingul a cenzurat un articol de opinie european apărut în presa chineză controlată de stat ● Kathimerini: Turismul mondial ar putea scădea în 2020 cu 60-80% ● Le Figaro: Germania îşi accelerează ieşirea din izolare ● Alte știri din presa internațională, dar și vești din alte state europene, pe scurt.

Financial Times: Britanicii vor trece prin cea mai adâncă recesiune din 1970 încoace, avertizează Banca Angliei




Banca Angliei estimează că economia Regatului Unit se va contracta cu 30% în prima jumătate a anului, dar a decis să nu lanseze noi stimuli economici, scrie Financial Times. În raportul său privind politica monetară, banca centrală a Regatului Unit a prezentat o prognoză indicativă pentru economie, prezicând că producția va scădea cu 3% în primul trimestru, urmată de o scădere suplimentară de 25% în cel de-al doilea, ceea ce va adânci contracția totală la 30% în prima parte a anului.

Consiliul de Administrație a declarat că rata șomajului va crește probabil la 9%, ceea ce ar însemna un nivel record al șomajului de după criza financiară din 2008-09. De asemenea, banca centrală prognozează că inflația va scădea la 0,5% în 2021, înainte de a reveni la obiectivul de 2% în anul următor.

Consiliul de Administrație estimează ca va exista „o reducere a consumului gospodăriilor cu aproximativ 30%”.

Andrew Bailey, guvernatorul BoE, a dat însă și știri mai bune, prezicând că economia își va reveni „mult mai rapid decât din criza financiară globală”. Guvernatorul a adăugat că programele de sprijin ale guvernului vor avea succesul scontat și că cicatricile lăsate în economie vor fi ”limitate”.

Consiliul de Administrație a mai declarat că este pregătit să injecteze și mai mulți bani în economie dacă va fi nevoie.

De asemenea, BoE a întreprins un exercițiu de testare a sistemului financiar, în urma căruia a concluzionat că sistemul e pregătit pentru a face față recesiunii. Rezultatele au arătat că băncile ar pierde mai puțini bani decât în cel mai recent stress test și că „sistemul bancar are tampoane de capital mai mult decât suficiente pentru a absorbi pierderile”.

Alte articole din FT:

Dispute între UE și China pe tema unui articol despre originea coronavirusului; Beijingul a cenzurat un articol de opinie european apărut în presa chineză controlată de stat


Uniunea Europeană a acuzat China că a cenzurat un articol semnat în colaborare și de ambasadorul său din această țară și publicat în presa chineză controlată de stat – aceasta fiind doar cea mai recentă dintre disputele apărute între China și Occident cu privire la originea coronavirusului.

Din articolul de opinie respectiv, care a fost co-semnat și de Nicolas Chapuis, ambasadorul organizației în China, și a apărut în oficiosul China Daily, a fost eliminată referirea la faptul că epidemia de coronavirus a apărut mai întâi în China.“Desigur, este regretabil să vezi că o frază despre răspândirea coronavirusului a fost cenzurată“, a declarat dl Chapuis, joi.

În fragmentul eliminat al articolului, în care se afirma că la originea crizei se află China, se putea citi un text despre “epidemia de coronavirus din China și răspândirea sa ulterioară în restul lumii”. Articolul, care a fost publicat miercuri, a fost co-semnat de ambasadorii în China ai statelor membre ale UE.

Această cenzură este cel mai recent exemplu al eforturilor Chinei de a riposta în fața acuzațiilor potrivit cărora ea ar fi acționat prost în primele zile ale pandemiei - un fenomen despre care se crede că s-ar fi semnalat pentru prima dată în orașul chinez Wuhan, spre sfârșitul anul 2019.

În ultimele săptămâni, SUA și China au discutat în contradictoriu despre versiunile pe tema epidemiei apărute la nivel mondial. Președintele Donald Trump a susținut că virusul a ieșit dintr-un laborator din Wuhan, în timp ce diplomații chinezi au susținut o teorie potrivit căreia virusul ar fi fost adus în Wuhan de armata americană, anul trecut.

Urmând exemplul Washingtonului, Uniunea Europeană a declarat în această săptămână că, la reuniunea Organizației Mondiale a Sănătății prevăzute pentru această lună, ar susține o rezoluție pe tema unei verificări independente cu privire la originea coronavirusului.
Totuși, China a declarat că nu va permite o asemenea revizuire pe teritoriul său până când asupra epidemiei nu va fi proclamată “victoria finală“.

Săptămâna trecută, China a reacționat indignată după ce Australia a cerut deschiderea unei anchete independente. Premierul Australiei, Scott Morrison, a declarat că o anchetă pe tema unui virus care a provocat peste 250.000 de decese era “absolut îndreptățită“.

În luna aprilie, China a fost acuzată că exercită presiuni asupra UE pentru a o convinge să-și mai “îndulcească“ un raport pe tema dezinformării din UE – un lucru pe care diplomații europeni l-au respins.

Plângerile europenilor legate de cenzurarea editorialului din China Daily au apărut pentru prima oară miercuri. Joi, dl Chapuis a declarat că organizația este îngrijorată și de o agravare a dezinformării din Europa în legătură cu chinezii și cu rușii. “Deținem informații în acest sens, și credem că fenomenul trebuie oprit“, a spus dl Chapuis.
Financial Times dispune de informații care demonstrează cum imaginile video ale presei chineze de stat au fost probabil trucate, astfel încât să reiasă că italienii intonau de la balcoanele lor imnul național al Chinei.(Rador)

Kathimerini: Turismul mondial ar putea scădea în 2020 cu 60-80%







Numărul turiștilor la nivel internațional ar putea scădea cu 60% până la 80% în 2020, din cauza efectelor noului coronavirus, a anunţat joi Organizația Mondială a Turismului (OMT), care la sfârșitul lunii martie prevedea o scădere cu 20-30% a numărului de turiști.

"Este de departe cea mai gravă criză cu care s-a confruntat turismul mondial de când a început realizarea acestor studii" în anul 1950, se arată în comunicatul organizaţiei.
Numărul de sosiri a scăzut deja cu 22% în primul trimestru calculat la nivel anual și cu 57% în martie, după ce măsurile restrictive au intrat în vigoare în multe țări, a declarat OMT.

Sectorul turistic a pierdut 80 de miliarde de dolari (74 de miliarde de euro) în primele trei luni ale anului. În total, pierderile de venituri s-ar putea situa între 910 miliarde de dolari (843 miliarde de euro) şi 1,2 trilioane dolari (1.111 trilioane de euro).

"Impactul va fi simțit în diferite grade în diferite regiuni și în timp, Asia și Pacificul fiind printre primele care se așteaptă să-şi revină", potrivit organizaţiei.

Noile prognoze se bazează pe trei scenarii pentru depășirea crizei: redeschiderea frontierelor și ridicarea restricțiilor de călătorie la începutul lunii iulie (ceea ce ar însemna o reducere cu 58% a sosirilor), la începutul lunii septembrie (-70%) și la începutul lunii decembrie (-78 %).

OMT exprimă temeri că „sunt în joc 100 până la 120 de milioane de locuri de muncă directe în turism”.
Experții organizației „se așteaptă să vadă semne de redresare în ultimul trimestru al anului 2020 și în special în 2021”, în condiţiile în care relansarea cererii interne este mai rapidă decât cea a cererii externe.
"Călătoriile de relaxare, în special cele care vizează vizite la prieteni și părinți, se preconizează să-şi revină mai repede decât călătoriile de afaceri", se arată în raport.

Perspectiva cea mai pozitivă este pentru Africa și Orientul Mijlociu, „majoritatea experților prezicând o redresare în 2020”, în timp ce pentru Statele Unite perspectivele sunt cele mai pesimiste, întrucât o redresare în 2020 este considerată dificilă.
Pentru Europa și Asia, „perspectivele sunt amestecate, jumătate dintre experți preconizând o revenire în cursul acestui an”.(Rador)

Le Figaro: Germania îşi accelerează ieşirea din izolare





Guvernul Angelei Merkel pare să fi cedat presiunii exercitate din partea landurilor, renunțând la o abordare graduală. Toate magazinele, restaurantele, hotelurile sau creşele se vor putea redeschide în ritmul termenilor stabiliți la nivel local.

"Deschidem totul": după două luni de izolare, acesta este noul cuvânt de ordine în Germania. Sub presiunea regiunilor, guvernul Angelei Merkel pare să fi renunțat să impună o abordare graduală. Această relaxare descentralizată a fost ratificată miercuri, în cadrul unei întâlniri virtuale între cancelar și miniștri-președinți ai celor șaisprezece landuri. Astfel, Berlinul a abandonat orice pretenție de impunere de restricţii de mișcare, cu excepția reamintirii măsurilor elementare de igienă și de distanță (1,50 metri).

De fapt, toate magazinele, restaurantele, hotelurile sau creşele se pot redeschide în ritmul şi termenii stabiliţi local. În schimb, manifestaţiile mari vor rămâne interzise până pe 31 august. Singurul firewall al acestei mișcări centrifuge: obligația celor câteva sute de cantoane din țară de a monitoriza ratele de contaminare: dacă s-ar depăși 50 de infecții la 100.000 de locuitori într-o perioadă de șapte zile, funcționarii aleși ar fi obligaţi să aplice noi măsuri restrictive.

"Există o mare dorință, de înțeles, de a se ieşi din izolare", a recunoscut deja pe Angela Merkel, luni, în timpul unei întâlniri cu cadrele partidului ei, CDU. Pentru cancelar, care de la începutul crizei a privilegiat considerațiile sanitare și a criticat nerăbdarea baronilor regionali, acesta este reviriment ghidat de necesitatea politică. În timp ce epidemia pare să marcheze ţara, cu o medie de 100 de decese noi pe zi și 1.000 de contaminări suplimentare în ultimele zile, landurile sunt dornice să își afirme puterile suverane în materie de sănătate.

Începând de luni, regiunile estice relativ scutite de epidemie - cu o densitate a populaţiei mai scăzută - arătaseră calea. Astfel, Mecklenburg-Pomerania Occidentală, aproape de Marea Baltică, a decis să-și redeschidă ușile pentru turişti. "Trebuie să reautorizăm deschiderile cât mai mult posibil", a pledat și președintele Saxoniei, Mickael Kretschmer.

Până și șeful Bavariei, Markus Söder, care a apărat până acum o linie prudentă alături de Angela Merkel, le-a urmat exemplul nerăbdătorilor. Această regiune bogată din Germania, care depinde în special de turism, se pregătește să își deschidă hotelurile. În plus, două partide de opoziție, liberalii din FDP și AfD (extrema dreaptă) au încălcat armistițiul politic în urmă cu zece zile, denunțând timiditatea cancelarului. În același timp, în țară au avut loc manifestații dispersate care criticau atacul asupra libertăților individuale reprezentat de izolare.

În culisele CDU, unde se caută un succesor pentru Angela Merkel, apetitele politice au crescut. Pretendenți declarați sau ascunşi la cancelarie, Ermin Laschet și Markus Söder, respectiv șefi ai landurilor Renania de Nord-Westfalia și, respectiv, Bavaria, caută o nouă poziționare în criză, fără să știe dacă mișcarea de ieşire din izolare pe care au inițiat-o le va aduce beneficii electorale.

Graba regiunilor de a recâștiga o aparentă stare de normalitate contribuie la alimentarea întrebărilor liderilor cu privire la temeinicia regimului anterior de coerciție. Izolarea nu a fost prea costisitiare? Întrebarea aceasta s-a pus și miercuri, şi două ziare influente, "Bild" și "FAZ", au cerut cancelarului să dea socoteală. Aceste voci sunt acum cele ale epidemiologilor care pur și simplu se întreabă când va avea loc noul val al epidemiei.(Rador)

Alte actualități europene:
  • Finlanda: Companiile finlandeze consideră că guvernul nu reușește în mare măsură să facă față crizei economice legate de coronavirus, conform unui sondaj realizat de Camera de Comerț a Finlandei. Marea majoritate, sau 55% dintre companii, consideră că guvernul a gestionat criza economică destul sau foarte slab. Sondajul a fost realizat la începutul lunii mai. La sondaj au răspuns aproximativ 2.500 de companii membre ale camerelor de comerț. Răspunsurile au fost colectate din toate industriile din Finlanda și de la companii de toate dimensiunile. Juho Romakkaniemi, CEO al Camerei Centrale de Comerț, consideră rezultatul sondajului un mesaj serios către guvern, care are în vedere efectele economice ale crizei și cum să facă față acesteia. “Aceleași companii care sunt satisfăcute de acțiunile guvernului în combaterea epidemiei sunt nemulțumite de tratamentul crizei economice cauzate de epidemie”, spune Romakkaniemi. Conform sondajului, 80% din companiile din sectorul hotelier și catering consideră că guvernul a gestionat criza economică destul de sau foarte slab. Potrivit lui Romakkaniemi, “incertitudinea este otravă pentru afaceri. Dacă guvernul ar putea fi clar și transparent în intențiile sale, acesta ar ajuta companiile să-și planifice viitorul mai bine”. Sursa.
  • Finlanda. Datorită pandemiei, consumul turistic în Finlanda va scădea cu aproximativ 60–70% în acest an, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului pentru Ocuparea Forței de Muncă și Economie. Dacă cererea va începe să se recupereze în septembrie, cererea totală din sectorul turismului va scădea cu aproximativ 60%, sau aproximativ 9,8 miliarde de euro. Cu toate acestea, dacă recuperarea nu începe până în decembrie, cererea se va contracta cu aproximativ 70% în acest an, sau aproximativ 10,9 miliarde EUR. Suma de bani cheltuită de turiștii finlandezi și străini în Finlanda, adică cererea turistică, a fost estimată anul trecut la 16,1 miliarde EUR. Va dura cel puțin până în 2022 înainte ca cererea să revină la cifrele anului trecut.
  • Letonia. Finance Latvia Association, în colaborare cu membrii săi, și-a continuat activitatea în dezvoltarea instrumentelor de asistență pentru clienții băncilor care suferă de dificultăți financiare pe termen scurt din cauza COVID-19. Pe lângă moratoriu pentru persoane fizice, a fost elaborat un moratoriu pentru întreprinderi, care va permite întreprinderilor să întârzie plata sumei de rambursare a împrumutului de bază pentru până la șase luni. Instituția financiară poate aplica moratoriu unuia sau ambelor tipuri de servicii: împrumuturi și / sau leasing. Trebuie spus că moratorul se aplică acordurilor de împrumut cu un plan de rambursare fix. Suma totală a obligațiilor unui client în conformitate cu toate contractele de împrumut din cadrul unei instituții financiare nu trebuie să depășească 5 milioane de euro. Clienții ale căror obligații depășesc această sumă vor fi evaluaţi individual. Moratoriu se aplică persoanelor juridice și altor persoane care desfășoară activități economice care nu sunt angajați pe cont propriu. Moratoriu va modifica schema de rambursare a sumei de bază dacă contractul de împrumut prevede rambursarea sumei de bază în părți. În conformitate cu dorințele clientului, rambursarea sumei de bază este întârziată parțial sau integral pentru perioada declarată în moratoriu de până la șase luni. În această perioadă, clientul trebuie să continue să plătească dobânzi, prime de asigurare și alte plăți menționate în contractul de împrumut care nu reprezintă suma de rambursare de bază. Instituțiile financiare pot să nu solicite garanții suplimentare sau să crească rata dobânzii. Sursa: The Baltic Course
  • Franța. Anularea taxelor sociale pentru întreprinderile cu mai puțin de 10 angajați Ministrul acțiunii și conturilor publice, Gérald Darmanin, a confirmat luni seară, pe Twitter, că „la cererea președintelui Republicii”, guvernul se pregătește să „anuleze taxele sociale ale companiilor mici, cu mai puțin de 10 angajați’’. Această măsură vizează întreprinderile care au fost obligate să își sisteze activitatea prin decizie administrativă, pe perioada aplicării măsurilor de izolare. Guvernul va anula taxele sociale pentru companiile cu mai puțin de 10 angajați, pentru lunile martie, aprilie și mai. Luni, în discursul din Senat, premierul Edouard Philippe a exprimat intenția executivului de a pune în aplicare această măsură, spunând că este gata „să transforme amânările la plată în scutiri permanente, nu numai pentru companiile din sectorul restaurantelor și turismului, ci și pentru toate întreprinderile mici care au fost supuse măsurilor de oprire a activității ". Până în prezent, de aceste anulări care au însumat aproximativ 750 de milioane de euro, au beneficiat doar sectoarele de catering, turism sau cultură. Prin comparație, valoarea contribuțiilor datorate în martie de comerțul nealimentar s-a ridicat la 2,3 miliarde de euro. Potrivit presei franceze, scutirile de la taxe vor viza, de exemplu, magazinele de îmbrăcăminte, saloanele de coafură, librăriile și toate întreprinderile considerate „neesențiale” la instituirea măsurilor de izolare. În total, aproximativ 400.000 de companii sunt vizate. Cu toate acestea, întreprinderile care și-au încetat activitatea fără a face obiectul deciziei administrative, nu vor putea beneficia de aceste anulări. Executivul va reveni, cu siguranță, cu precizări legate de modul de aplicare al acestei măsuri. Această măsură constituie doar un prim pas al unui plan de recuperare economică, care începe să se contureze. Oficial, Bruno Le Maire a precizat ca un plan de relansare a economiei va fi dezvăluit în septembrie sau octombrie. Organizațiile patronale s-au arătat astăzi mulțumite de decizia guvernului, de a exonera de la plata taxelor sociale întreprinderile care și-au încetat activitatea la mijlocul lunii martie. Totodată, acestea avertizează că trebuie făcut mai mult pentru salvarea companiilor franceze. Președintele Confederației Întreprinderilor Mici și Mijlocii, François Asselin, apreciază că aceasta măsură este bună dar constituie doar un prim pas. Uniunea întreprinderilor de proximitate (U2P), care îi reprezintă pe comercianți, artizani și profesiile liberale, a salutat într-o declarație „că executivul dă astfel un răspuns favorabil cererii sale”. Măsura guvernamentală "răspunde logicii" venituri zero, cheltuieli zero "apărate de U2P de la începutul crizei". (Sinteză realizată de MMACA)

Alte știri din presa internațională, pe scurt:


  • În Italia, continuă scăderea drastică a numărului persoanelor infectate. S-a ajuns astfel la o cifră de sub 90.000 de cazuri înregistrate, ceea ce reprezintă cel mai redus nivel de după data de 4 aprilie, scrie La Repubblica. În schimb, publicația Libero Quotidiano avertizează că Italia ar putea fi lovită de un al doilea val de infectări și decese cauzate de coronavirus, imediat după relaxarea restricțiilor, citând previziunea făcută de Imperial College din Londra, care recomandă ca măsurile de distanțare socială să rămână în vigoare, împreună cu testele, urmărirea contactelor și izolarea persoanelor infectate.
  • O altă țară grav afectată de pandemie, Spania, a anunțat că prelungește starea de urgență până pe 24 mai: după cum citim pe site-ul Euronews, guvernul de la Madrid a dat asigurări că această prelungire este singurul instrument de limitare a contaminărilor, dar și de protejare a cetățenilor, deoarece măsurile sociale vor continua pe perioada stării de urgență.
  • Între timp, Germania îşi accelerează ieşirea din izolare. Izolarea nu a fost oare prea costisitoare? se întreabă la rândul lor două cotidiene influente, Bild și Frankfurter Allgemeine Zeitung, care cer cancelarului ”să dea socoteală” pentru pierderile economice uriașe suferite de țară în ultimele două luni. Marea Britanie, în prezent țara europeană cu cel mai mare număr de morți de Covid-19, peste 30.000, pare să fi optat pentru un viraj economic, pariind pe revenirea statului și refuzând austeritatea – cuvânt pe care, dealtfel, Boris Johnson evită intenționat să îl folosească – este constatarea editorialului din Le Monde. Acesta arată că ”în lupta cu pandemia, Boris Johnson, un promotor al Brexitului, a ales modelul economic european – adică șomajul parțial și sfârșitul austerității bugetare. ”A fost ales modelul statelor din UE, cu protejarea angajaților și a întreprinderilor, și nu modelul american, care lasă oamenii la voia șomajului”, afirmă un expert britanic citat de cotidianul francez, și care adaugă: ”Se va vedea peste un an care din cele două modele a funcționat mai bine, dar ceea ce știm este că, pe moment, statisticile americane – cu 30 de milioane de noi șomeri – sunt atroce”.
  • Confruntată cu un număr record de îmbolnăviri, Rusia face față cu greu crizei sanitare actuale. În acest context nefavorabil, remarcă Washington Post, Putin a delegat lupta cu virusul subordonaților săi, încercând să evite orice asociere a sa cu măsurile nepopulare impuse de autorități. Liderii regionali au fost însă lăsați cu mâinile goale atunci când au fost desemnați să se ocupe de ceea ce poate deveni cea mai mare criză a Rusiei de după haosul anilor 1990, ulterior căderii Uniunii Sovietice, subliniază publicația americană.
  • FRANCE 24 readuce în actualitate un subiect cu un istoric prelungit: Parlamentul israelian a aprobat, joi, un guvern de uniune între prim-ministrul Benjamin Netanyahu și fostul său rival, Benny Gantz. Cei doi lideri urmează să depună jurământul pe 13 mai, dată care ar trebui să pună capăt celei mai lungi crize politice din istoria modernă a Israelului. Miercuri seară, Curtea Supremă, sesizată de diferite organizații care pun la îndoială legalitatea acordului, și-a dat acordul, fără a-l dezvinovăți totuși pe Benjamin Netanyahu, inculpat pentru corupție într-o serie de dosare și al cărui proces, amânat din cauza pandemiei, trebuie, în mod normal, să înceapă la sfârșitul lunii. Un important cotidian local, Ha’aretz, anunță la rândul său ineditul situației: în Knesset au fost aduse modificări unor legi importante cu scopul de a da cale liberă guvernului Likud-Kahol Lavan să-și finalizeze acordul de formare a unei coaliții și s-a legiferat rotația celor doi lideri, Netanyahu și Gantz, în funcția de premier, o noutate absolută pentru Israel. Președintele Reuven Rivlin urmează ca acum să-l însărcineze pe Netanyahu cu formarea unei coaliții guvernamentale, după ce Knessetul i-a transmis o listă cu 60 de semnături care îl sprijină ca premier, adaugă Ha’aretz.
  • ”O lume mai bună poate apărea după coronavirus. Sau una cu mult mai rea” – crede istoricul și editorialistul britanic Timothy Garton Ash care publică un articol cu acest titlu în The Guardian. ”Criza coronavirusului pare să încurajeze credința într-o schimbare radicală. Un procent uimitor de 71% dintre europeni sunt acum în favoarea introducerii unui venit de bază universal, potrivit unui sondaj de opinie realizat de o echipă de cercetare de la Universitatea din Oxford. Mai puțin încurajatoare, cel puțin pentru oricine crede în democrația liberală, este o altă constatare uimitoare a sondajului: nu mai puțin de 53% dintre tinerii europeni au mai multă încredere în statele autoritare decât în ​​democrații pentru a face față crizei climatice. Aceste două rezultate contrastante, dar la fel de atrăgătoare, arată cât de mare va fi miza după ce vom ieși din urgența sanitară imediată și ne vom confrunta cu criza economică și cu declinul politic. Ce fel de moment istoric se va dovedi a fi pentru Europa și pentru lume? Ne-ar putea duce la cele mai bune vremuri. Sau ne-ar putea duce la cele mai grave vremuri”, este avertismentul lansat de Timothy Garton Ash în The Guardian. (Rador)



Citeste mai multe despre   





Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





7265 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by