Toate curbele urmează aceeași tendință pentru moment: o scădere bruscă a creșterii economice globale de la apariția coronavirusului în China la mijlocul lunii ianuarie. Cum se va recupera (sau nu) Economia după ceea ce FMI prezintă ca fiind cea mai gravă recesiune de la Marea Depresiune de după 1929?
U - toată lumea speră
După căderea activității, cauzată de oprirea fabricilor din principalele economii mondiale, creșterea va rămâne câteva luni pe loc sau în foarte ușoară creștere înainte de a începe să urce din nou.
Recuperarea ar avea nevoie de timp pentru a se contura, penalizată de sectoarele afectate pe durată lungă, precum turismul sau comerțul.
Pentru instituții precum Fondul Monetar Internațional sau Comisia Europeană, Franța și celelalte țări europene ar putea urma această traiectorie și s-ar ajunge pe creștere din 2021, cu condiția să nu existe un nou val pandemic.
Bruxelles, de exemplu, prognozează o contracție istorică de 7,7% în produsul intern brut al zonei euro în acest an, înainte de o revenire de 6,3% prognozată pentru anul viitor.
V: din ce în ce mai mult
Acesta a fost cel mai optimist scenariu când au fost luate măsuri de izolare pentru a preveni răspândirea epidemiei. Susținătorii curbei V s-au așteptat atunci la daune limitate datorită măsurilor precum șomajul parțial în companii. De asemenea, au pariat pe o redresare rapidă a consumului, datorită economiilor acumulate în timpul închiderii.
Pe măsură ce criza continuă, acest scenariu este din ce în ce mai puțin probabil.
Acest lucru nu împiedică anumite instituții să creadă încă în această revenire. Banca Angliei, de exemplu, care prognozează o scădere de 14% a PIB-ului britanic în acest an, speră că pierderea va fi ștersă în 2021, cu o revenire de 15% a activității.
România:
Ministrul de Finanțe Florin Cîțu a declarat marți, la Digi 24, că economia României va avea o revenire în V și a adus mai multe argumente în acest sens. Potrivit ministrului, economia are potențial să revină rapid la finalul anului la creșterea de la început.
Sunt mai multe motive pentru care Citu vede revenirea în V:
- din primul moment s-a răspuns cu politica monetară și fiscală.
- în alte crize era urmarea unor falimente foarte mari, aici e vorba de înghețarea capacității de producție, la companii au rămas resurse care pot fi utilizate.
- s-au luat măsuri care împreună au menținut capacitatea de producție și după ce trece criza putem reveni, companiile nu sunt închise ca la alte crize.
- reacția rapidă a politicii monetare va face revenirea să fie în V.
- producția în România a unor lucruri pe care le importam e o soluție pe termen scurt si va ajuta economia.
- zonele afectate în criză nu au contribuții foarte mari la PIB, nu avem șoc negativ asupra economiei foarte mare și nu avem nevoie de foarte mulți bani de la buget să susținem aceste sectoare.
W: revenirea coronavirusului
Curba W arată ca un roller coaster cu o coborâre amețitoare, o primă ascensiune lentă și o recidivă bruscă înainte de a relua definitiv calea creșterii. Acesta este scenariul trăit de zona euro în ultima criză (Grecia, Italia și Spania).
Pentru economiști, acest scenariu, nu foarte încurajator, ar fi inevitabil în cazul unui al doilea val al pandemiei.
L: cel mai rău caz
Din punct de vedere economic, acesta ar fi cel mai rău scenariu, unul care nu prevede pur și simplu o ieșire din criză. După căderea bruscă, creșterea nu se va mai redresa, iar economia ar experimenta o fază lungă de activitate muribundă.
Este suficient să spunem că dacă L este cel care iese în evidență, am cunoaște o multitudine de falimente și un număr uluitor de șomeri. Sau chiar sfârșitul economiei globalizate așa cum o cunoaștem.
Un caz clasic al unei recesiuni „L” este, potrivit economiștilor, „deceniul pierdut” pe care Japonia l-a cunoscut de la începutul anilor 1990: creștere economică lentă și un fenomen de deflație.
ABC sau „Just do it”: celelalte piese
Sunt luate în considerare alte modalități de ieșire din criză, inclusiv una inspirată din primele trei litere ale alfabetului. Conform scenariului ABC, curba ar ajunge mai întâi la punctul A, cel mai mic, apoi ar urma o recuperare rapidă până la punctul B înainte de a încetini și de a dura câțiva ani pentru a atinge C, nivelul său de dinainte de criză.
O variantă a acestui scenariu ar fi o curbă care nu poartă forma unei litere, dar care urmărește forma logo-ului unei cunoscute mărci de încălțăminte sport. O cădere, urmată de o recuperare, dar cu o creștere care ar fi lentă pentru a reveni la nivelul avut înainte de criză.
Angajatorii din sectorul privat din toată Europa sunt dornici să revină la muncă cât mai curând posibil, dar în același timp sunt îngrijorați că ar putea fi responsabili pentru infectarea sau chiar decesul vreunui angajat dacă nu reușesc să impună distanțarea socială - în lifturile companiei de pildă - sau dacă nu pot oferi echipamentul de siguranță adecvat.
În toată Europa, aproape toate guvernele se luptă pentru a ajunge la un echilibru delicat. Pe de o parte, guvernele vor să aplatizeze curba îmbolnăvirilor și să prevină apariția de noi cazuri odată cu ridicarea restricțiilor, dar, pe de altă parte, se tem de daunele economice și sociale pe care le-ar provoca un blocaj economic prelungit.
În Italia, cea mai afectată țară din UE la începutul pandemiei, 4,4 milioane de oameni au revenit la muncă luni, într-o încercare de relaxare a restricțiilor. Cafenelele și barurile s-au redeschis pentru ”takeaway service”, iar traficul pe străzile Romei a revenit la normal.
Luni, în Spania, cuvântul de veghe a fost precauția. Câțiva dintre oamenii cu care am discutat în Madrid au spus că sunt îngrijorați deoarece multe persoane au neglijat să-și pună măști sau să păstreze distanța socială. ”Nu avem de ales", spune María Angeles Lezamit în prima zi de muncă la salonul de coafură din Hortaleza- Madrid. „Trebuie să muncim, trebuie să mâncăm; trebuie să ne plătim facturile; trebuie să trăim. Nu este o problemă de teamă, ci o problemă de supraviețuire."
Confederația Spaniolă a Organizațiilor de Afaceri a cerut o revenire „sigură și treptată” la viața obișnuită, pentru a evita apariția unor situații „care ar avea un impact grav asupra activității economice”. Spania are un plan complex, în patru etape, de a reveni până la jumătatea lunii iulie către așa-numitul nou normal - în care o mare parte a economiei ar funcționa din nou, dar cu respectarea regulilor de distanțare socială.
Chiar și în Germania, care a ținut sub control evoluția pandemiei, sindicatele au avertizat împotriva revenirii pripite la normal. „Protecția sănătății trebuie să fie în centrul atenției, pentru a exclude riscul unui al doilea val de infecție”, a declarat Reiner Hoffmann, șeful federației sindicale din Germania.
Ca și în Franța, unde angajatorii și sindicatele au cerut o revenire atent calculată la muncă începând de luna viitoare, frica de Covid-19 în rândul populației este ridicată. Conform unui recent sondaj de opinie realizat de YouGov pentru HuffPost din Franța a arătat că mai mult de trei sferturi dintre cei chestionați ar dori ca redeschiderea școlilor să fie amânată până la sfârșitul vacanței de vară din septembrie.
Același sondaj făcut pentru agenția de știri DPA arată că 49 la sută dintre germani consideră că ridicarea restricțiilor are loc prea repede. Doar 15 la sută spun că ea vine cu întârziere, în timp ce 28 la sută sunt mulțumiți de ritmul actual de ridicare a restricțiilor.
Președintele francez, Emmanuel Macron, a căutat să mai calmeze nervii francezilor luni, spunând că relaxarea este „un pas esențial” care trebuie făcut metodic și cu calm. "Am înțeles toate preocupările și le avem în vedere", a spus el.
El a adăugat că săptămâna viitoare, când se va fi scăpat de restricții, nu va însemna „o revenire la normal”, ci o nouă etapă în care vom fi nevoiți să conviețuim cu virusul.
1
4
