Cea mai mare îngrijorare resimțită de către românii din mediul urban este legată de situația generală a economiei și viitorul incert, urmată de propria situație financiară, punerea în pericol a sănătății și teama de a rămâne fără loc de muncă, reiese dintr-un studiu realizat de Unlock Research pentru Adama Agricultural Solutions.

Infografic - fricile orasenilorFoto: Unlock Research

Potrivit acestuia, temerile privind securitatea alimentară se regăsesc abia pe locul al 9-lea, ceea ce arată că atât producția, cât și distribuția produselor alimentare a funcționat în parametri normali în contextul pandemiei.

Ce mai spune studiul:

• Aproape 1 din 2 consumatori declară că achiziționează des produse ale companiilor care comunică public despre măsurile sanitare pe care le iau

• Românii fac cumpărături mai rar, iar categoria la care a crescut cel mai mult volumul de aprovizionare sunt tinerii (18-24 de ani);

• Totodată, a crescut apetența consumatorilor pentru produse proaspete (fructe și legume). Deși preferate de mulți consumatori, piețele agro-alimentare au fost mult mai puțin frecventate în această perioadă, din cauza condițiilor incerte de igienă pe care le-ar putea asigura.

• 92% dintre respondenți consideră ca statul este primul care trebuie să intervină pentru depășirea situației create de pandemia de coronavirus, pe următoarele locuri plasându-se companiile. Potrivit respondenților, acestea din urmă trebuie sa ajute oamenii să treacă mai ușor prin această criză inclusiv prin educare și informare. 46% dintre aceștia susțin că vor sancționa mărcile care nu se comportă responsabil în această perioadă.

• Românii se așteaptă, în majoritate covârșitoare, ca firmele să-și protejeze angajații (83%) și categoriile sociale vulnerabile, dar și producția și economia locală (82%).

• Aproape jumătate dintre românii din mediul urban estimează încheierea crizei sanitare în maxim 2-3 luni. Pe de altă parte, 52% dintre aceștia se așteaptă ca dificultățile economice să dureze mai mult de un an.

Studiul s-a desfășurat în perioada 3 - 9 aprilie 2020, pe un eșantion de 600 persoane, reprezentativ urban, având o marjă de eroare de +/- 4%.

INFOGRAFIC