Când sunt evenimente nedorite, precum cel al pandemiei, mediul de afaceri ar putea beneficia de aplicarea modelului Kurzarbeit, o combinație între contractul de muncă pe care fiecare îl are fiecare angajat și șomaj tehnic, dar mult mai flexibil, reiese din declarațiile lui Dragoș Anastasiu, președintele Camerei de Comerț și Industrie Româno – Germană.

Dragos AnastasiuFoto: Agerpres

“Kurzarbeit nu se declanșează oricând. Trebuie să existe un eveniment. Să spunem unul de pandemie, dar mai sunt și altele. Discutăm despre intrarea în vigoare a unei astfel de reglementări în fața unui eveniment pe care noi îl numim invincibil și neînlăturabil. Este ceva temporar, deci discutăm de 6 luni – 1 an. În Germania s-a ajuns la 2 ani cu această perioadă în care poți beneficia de o astfel de reglementare”, a declarat Anastasiu, într-o conferință online.

Cum funcționează

Potrivit acestuia, este o combinație între contractul de muncă pe care îl are fiecare angajat și șomaj tehnic.

Dacă nu mai sunt comenzi și scad veniturile companiei cu 30 – 40 – 50 – 80% se anunță acest Kurzarbeit în acest procentaj.

• Deci eu mă duc la AJOFM și spun: Eu am 40 de angajați pe care îi introduc în Kurzarbeit cu acest procentaj. Mi-a scăzut activitatea cu 70%.

• Pe activitatea pe care o am, de 30% să zicem, eu ca angajator plătesc salariu normal, 30% din salariul normal cu taxe și așa mai departe. Partea cealaltă de 70% este acoperită parțial de stat, ca la șomajul tehnic.

• Noi am cerut 75%. Presupunând că cineva are 1000 euro net și angajatorul mai poate să îi dea 30% din munca inițială, primește 300 de euro de la angajator, din ceilalți 700 de euro, primește 75% de la statul român. Eu (angajat n.r.) stând acasă 70% din timp.

• Acest instrument este flexibil: zi de zi și angajat cu angajat. Adică, dacă eu am 10 angajați sau 100, nu contează, și astăzi am 30% muncă, dar mâine mi se întâmplă să-mi intre comenzi și să am 80%, eu am un pontaj zi de zi care poate să varieze. La finalul lunii trag linie și fac o medie.

• Acest 70% este media care poate să varieze între faptul că nu am nimic de muncă 3 zile și am foarte mult de muncă alte două și restul undeva pe la mijloc. Pot să aplic acest model fiecărui angajat în parte, fiecărui departament în parte, fiecărui punct de lucru în parte.

„Principala caracteristică a modelului este flexibilitatea. Este ceva ce un mediu de afaceri care se confruntă cu predictibilitate zero, nu din vina cuiva, are nevoie. Noi acum ieșim din șomaj tehnic, dar crede cineva că noi intrăm la 100% muncă? Nu! În cazul ăsta, la ce ne ajută o măsură fixă? Desigur, orice măsură de ajutor e binevenită, dar printr-o măsură fixă care se aplică la toată lumea la fel și una flexibilă care se aplică individual pe companie, departament, pe om și pe zi, cred că nu mai are sens să explic avantajul”, a afirmat președintele Camerei de Comerț.

S-a discutat cu patronatele și sindicatele

„Modelul german a fost preluat de vreo 15 țări europene și implementat în diverse variațiuni, dar cu același principiu. A fost preluat și de Comisia Europeană care a lansat de curând un proiect care se cheamă SURE. Este copy/paste Kurzarbeit din Germania. Acolo sunt prevăzute și 100 miliarde euro fonduri care ar putea fi împrumutate de țările membre. Sunt vreo 6 miliarde care ar putea fi luate de România. Sunt împrumuturi, nu granturi”, spune el.

Potrivit acestuia, Coaliția pentru Dezvoltarea României a preluat ideea.

„Cu patronatele am discutat și suntem de acord pe principiu. Mai discutăm pe niște amănunte, dar nesemnificative. Am discutat cu sindicatele. Pare că la nivelul societății românești de business, sindicate-patronate, lucrurile sunt aliniate. Modelul a fost prezentat inclusiv primului ministru, ministrului muncii și așa mai departe. Deocamdată nu avem o decizie pe partea asta”, menționează Anastasiu.

• Credem că acest model este exact ce are nevoie România într-un astfel de moment. Rămâne să mai vorbim cu Guvernul și Parlamentul, ca nu cumva să se dea ceva la Guvern și să se schimbe în Parlament.