”Intelegem ca e o perioada de populism. Cred că există și alte teme mai importante decât legislația dedicată sistemului bancar. Riscăm infrigementul pentru că nu am adoptat legislația privind spălarea banilor, de exemplu. Noi vom respecta această lege (a dării în plată, recent promulgată-n.red). Evident că o vom respecta, iar acolo unde vor apărea neînțelegeri le vom rezolva prin Justiție”, a spus joi Steven van Groningen, CEO al Raiffeisen Bank, la întâlnirea cu jurnaliștii, prilejuită de prezentarea rezultatelor financiare ale băncii.

Steven van Groningen, CEO Raiffeisen BankFoto: Hotnews

Întrebat cum se face că un singur parlamentar a pus la punct ditamai sistemul financiar local, van Groningen a explicat: ”Vedem acum că mecanismul de consultare dintre sectorul public- Parlament- sectorul privat nu funcționează. De ce? Fiindcă nu avem o structură în care să ne întâlnim regulat. De fapt, nu suntem o democrație. Am luat anumite lucruri dintr o democrație: Că cine câștigă alegerile, în următorii 4 ani face ce vrea. Asta nu e democrație”.

Asta știam de foarte mult. Există un proces legislativ care trece prin plen la Consiliul Economic și Social. Să ne uitam acum la o discuție despre ce facem dupã ce suntem în stare de urgență. Evident sunt multe aspecte care țin de legislația muncii. Normal că angajatorii- structurile patronale și sindicale să se înțeleagă pe un text la principii și apoi să fie agreați impreuna cu Guvernul într-un acord tripartit. Dar nu reușim. De ce? Fiindca nu avem o structura în care ne întâlnim regulat. De fapt, nu suntem o democrație. Am luat anumite chestii dintr o democrație: Că cine câștigă alegerile, în următorii 4 ani face ce vrea. Asta nu e democrație. Democrația este când ai o structura în care dezbați lucrurile care sunt importante în societate.

Ce a mai spus Steven van Groningen joi:

• Democrația este când ai o structura în care dezbați lucrurile care sunt importante în societate. Ce este mai important: să-i protejăm pe cei care sunt vulnerabili la infecția cu coronavirus sau să pastram locurile de munca și capacitatea economică? Asta este o dezbatere care are loc acum în multe țări, de pildă. În România încă avem o problema cu increderea din societate si nu cred că aveți nevoie de mine pentru a o spune.

• Cu privire la proiectele legislative cu dedicatie pentru sistemul bancar: ”Analizam și mergem mai departe. Ar trebui să ne întrebăm dacă ceea ce facem ajută sau nu la rezolvarea problemelor cu care ne confruntăm. Aici deja avem ceva care nu contribuie cu nimic la rezolvarea crizei. O să gestionăm și asta, nu e nicio problemă. Puteți să reflectați și dumneavoastră asupra faptului dacă legislația are un efect benefic asupra costul creditului în România sau cine sunt beneficiarii.”

• Dar sistemul bancar poate nu este o excepție. Vedem acum că mecanismul de consultare dintre sectorul public- Parlament- sectorul privat nu funcționează. Asta știam de foarte mult timp. Există un proces legislativ care trece prin plenul Consiliului Economic și Social. Normal că angajatorii- structurile patronale și sindicale să se înțeleagă asupra unor principii pe care apoi să le agreeze cu Guvernul printr-un acord tripartit. Dar nu reușim. De ce? Fiindca nu avem o structura în care ne întâlnim regulat.
  
  
• De fapt, nu suntem o democrație. Am luat anumite chestii dintr-o democrație: Că cine câștigă alegerile, în următorii 4 ani face ce vrea. Asta nu e democrație. Democrația este când ai o structura în care dezbați lucrurile care sunt importante în societate. Ce este mai important: să-i protejăm cei care sunt vulnerabili la infecția cu coronavirus sau să pastram locurile de munca și capacitatea economica? Asta este o dezbatere care are loc în multe țări, de pildă. În România sa nu uitam ca avem o problema cu increderea din societate si nu e nevoie sa spun eu asta.
  

• Dar poate asta se dorește. Pare că asta e direcția în care se merge. Ca românii să-și deschidă un cont digital într o altă țară. Atunci toată economisirile se duc în alte țări și când avem nevoie de credit apelam la bănci și instituții financiare din alte țări. Dacă asta este ce se dorește, atunci da! Dar aici e nevoie de dezbateri. Trebuie să avem o discuție serioasă pe marginea proiectelor de legi, să vedem ce problemă rezolvă acea lege, ce impact economic are. Să discutăm proiectul cu toți partenerii sociali.

• Sper să ieșim din criză cu un dialog mai puternic între structurile care există dar nu sunt folosite- structurile patronale, cele sindicale și Consiliului Economic și Social.

Despre predicțiile privind PIB și cursul de schimb

Mircea Busuioceanu: ”Sunt multe previziuni care arată o creștere negativă în 2020. Prognoza noastră oficială vizează de o contracție de undeva la 7% urmată de o creștere anul viitor probabil aproape de 5% în așa fel încât la finalul anului 2021 sau poate anul 2022 să ne ducă la nivelul pe care l-am văzut în 2019.

Evident că e un grad mare de incertitudine la acest moment pentru previziunile macro și cred că e un teritoriu un pic explorat acela al efectelor unei crize de sănătate în economie pe lângă ceea ce puteam să anticipăm din cauze pur economice.

Legat de evoluția cursului de schimb economiștii noștri așteaptă o depreciere lentă a leului, probabil de câteva puncte procentuale. Cred că putem să vorbim despre o corecție a aprecierii în termeni reali a leului pe care am văzut-o în ultimii ani, însă nu ne așteptăm la o evoluție dramatică din punctul de vedere al deprecierii monedei”.

Despre evolutia NPL-urilor: ”Ne așteptam la o deteriorare moderată a NPL-urilor și a ratei creditelor neperformante în 2020 urmând ca 2021 să fie cu adevărat anul de cotitură. Depinde de un număr de factori legați de modul în care performează economia și de alți factori legați de performanța pieței. Aș vrea să vă reamintesc aici că România are momentan o legislație destul de neprietenoasă în ceea ce privește partea de credite neperformante. Există acestea suprataxare în caz de vânzare. Există o performanță destul de slabă a instituției insolvenței. Deci, din punctul acesta de vedere, încă există spațiu pentru a îmbunătăți infrastructura pieței și a preveni formarea de acumularea de NPL-uri.”

Despre programul IMM Invest

”Avem undeva în jurul de 3.800 de aplicații pe care le-am primit. Nu avem deocamdată nici cereri aprobate nici rejectate pentru că suntem în perioada de prelucrare a lor. Recomandarea noastră este aceea ca aplicanții să aibă în vedere faptul ca sunt banii publici. Cu alte cuvinte planurile lor să fie realiste și în linie cu businessul care a fost până acum. Am observat faptul că mulți clienți aplică pentru sume mult superioare față de businessul lor obișnuit. Și e greu de gandit că în perioada următoare vom avea o creștere de 4 ori a businessului.

Cristi Sporiș: Ce mai pot adauga este că pentru clienți corporate așa cum am definit noi companii cu cifra de afaceri peste 5 milioane de euro cifră de afaceri anuală există 230 de cereri iar totalul finanțării pentru acești 230 de clienți este un miliard 50 de milioane de lei. Acest program se vrea a fi un program prin care să fie susținut sectorul IMM urilor. Dar nu sunt niște bani care sunt dați ca și Grant sau ajutor de stat. Tocmai din acest motiv băncile sunt chemate să judece fiecare caz în parte și să îl crediteze după principii sănătoase de creditare. Noi în partea de corporate la Raiffeisen ne menținem aceleași criterii de creditare ca și înainte. Nu considerăm acest lucru -garanția- ca fiind o modalitate prin care să aruncăm bani din elicopter. Fiecare dosar va fi judecat în ceea ce privește sustenabilitatea modelului de business și nevoia de cash flow pentru creditul solicitat. Dacă există companii a caror nevoie de finanțare se află undeva la un milion de euro care oricum nu ar putea să reprezinte 20-25% din cifra lor de afaceri. Sub nicio formă nu o să ne uitam sa dam mai mult de atâta. Pentru că până la urmă trebuie să existe un obiect al creditului și să existe în viitor când lucrurile se vor îmbunătăți capacitatea de rambursare a acestor credite pentru că nu o dată este vorba de bani publici și atunci trebuie să fim cu atât mai mult responsabil cum gestionăm acești bani.

Activele totale ale Raiffeisen Bank au depasit 48 de miliarde de lei la 31 martie 2020, o crestere de 18%, an la an. Venituri operationale au crescut in T1 2020, fiind de 636 milioane de lei, fata de 615 milioane de lei, in T1 2019. Profitul net a scazut cu 21%, pana la 140 milioane de lei, in trimestrul intai al acestui an, fata de perioada similara din 2019, cand a fost de 178 milioane de lei, potrivit rezultatelor prezentate joi.

Portofoliul total de credite al bancii a ajuns in T1 2020, la 29,2 miliarde de lei, o crestere de 10%, an la an. Imprumuturile noi la termen, acordate clientilor bancii au crescut cu 20%, cresterea fiind echilibrata pe toate segmentele de clienti. Depozitele atrase de Raiffeisen Bank de la clienti au avansat cu 21% (an la an), depasind 40 de miliarde de lei, la 31 martie 2020, proband inca o data increderea de care se bucura banca din partea clientilor sai.

Cheltuielile operationale ale banii nu au variat mult fata de nivelul inregistrat anul trecut: 367 de milioane de lei (363 milioane de lei la T1 2019). Asa cum era de asteptat, cheltuielile destinate sigurantei sanitare a oamenilor si a spatiilor de lucru sunt pe trend accentuat crescator din martie 2020. De asemenea, in aceasta perioada investitiile si eforturile bancii pentru transformarea digitala s-au intensificat, oferind atat angajatilor cat si clientilor alternative digitale pentru a-si desfasura activitatea, respectiv pentru a accesa serviciile financiare ale bancii.

Raiffeisen Bank a depasit pragul de 700.000 clienti digitali care folosesc aplicatiile Smart Mobile si Raiffeisen Online. Felul in care bancile lucreaza cu clientii se schimba acum si mai rapid. Volumul platilor online efectuate prin cardurile de debit de catre persoanele fizice a crescut cu 70%, in luna martie 2020, fata de martie 2019. Clientii bancii opteaza tot mai mult si pentru plata facturilor prin canalele digitale, tendinta demonstrata in mod special de cresterea cu 40% a numarului de plati electronice catre furnizori. De asemenea si in cazul tranzactionarii cu cardurile bancii la comercianti se pot observa cresteri semnificative, de doua cifre, atat ca numar de tranzactii, cat si ca volum. In noul context de pandemie si pentru ca tranzactionarea prin canale electronice trebuie incurajata, Raiffeisen Bank a luat masura eliminarii comisioanelor de POS pentru comercianti, din 16 martie, pentru o luna si jumatate.

Raiffeisen Bank continua sa fie lider pe piata cardurilor de credit cu 530.000 de carduri active la 31 martie 2020, iar peste 90% dintre sumele tranzactionate prin intermediul acestor carduri sunt utilizate la POS-uri sau pentru cumparaturi online.

“In aceste momente este greu sa vorbim doar de cifre. Este foarte important pentru noi sa ne asiguram ca ne servim in continuare clientii, ca le oferim solutiile potrivite si ca personalul din sediile noastre este bine protejat, dincolo de orice rezultate financiare. Tocmai de aceea, de doua luni lucram intens si luam masuri care sa ajute clientii – de la amanari de rate pana la a nu se mai deplasa pana la unitatea bancara pentru a-si ridica cardul, iar lucrul de acasa pentru o parte semnificativa a angajatilor bancii a devenit deja rutina. Asa cum vedem acum lucrurile, vom continua sa fim preocupati de sanatatea noastra fizica, dar si de sanatatea noastra financiara pentru a putea reveni la o viata normala. Este clar insa ca lumea intrega a invatat si invata lectii noi, in aceasta perioada.” a spus Steven van Groningen, presedinte&CEO la Raiffeisen Bank.

In contextul pandemiei de coronavirus, Raiffeisen Bank a luat masuri sa-si protejeze angajatii si sa sprijine clientii, furnizorii si statul. Banca a acordat amanari la plata ratele de pana la 3 luni pentru aproximativ 21.000 de credite, iar aceasta a fost o solutie oferita de banca imediat dupa declararea starii de urgenta. Dupa adoptarea OUG37/2020, Raiffeisen Bank a colectat alte 27.000 de cereri de suspendare a ratelor, iar aceste solicitari sunt fie rezolvate (21.000), fie in curs de procesare

Clientii Corporate si IMM au fost contactati pentru a vedea care este situatia lor si pentru a gasi impreuna solutiile potrivite, daca acestea se impun. Au fost contactate cu prioritate companiile din industriile cele mai afectate pe termen scurt sau mediu de criza sanitara. Peste 2500 de IMM-uri au fost deja sprijinite prin amanarea ratelor la credite, prelungirea liniilor de credit sau alte masuri necesare. Banca a inceput creditarea si in programul guvernamental IMM Invest. De asemenea, programul Factory by Raiffeisen dedicat finantarii start-up-urilor a fost extins prin includerea ideilor care pot aduce o contributie societatii in acesta perioada si avem deja peste 310 proiecte inscrise.

Banca a platit peste 100 de milioane de lei in luna martie reprezentand plati catre furnizori si parteneri, dar si impozite si taxe catre stat. In continuare banca ia masuri in asa fel incat sa ajute prin toate mijloacele la pastrarea locurilor de munca in economie, repornirea afacerilor afectate si sustinerea celor care intampina greutati.

Angajatii din Administratia Centrala si din agentii au fost protejati si sprijiniti in asa fel incat pana in acest moment sa raportam 0 cazuri de infectare in banca. De la mijlocul lunii martie, banca a asigurat dezinfectia spatiilor de lucru, materiale de protectie, masti, manusi sau panouri de protectie.