​Insolvența și starea de alertă: fără riscul atragerii răspunderii pentru neintroducerea cererii. Ce țări au adoptat prevederi asemănătoare

de Florin Barbuta     HotNews.ro
Marţi, 19 mai 2020, 10:47 Economie | Finanţe & Bănci


Insolventa si starea de alerta
Foto: Pixabay
Debitorii aflați în dificultate financiară, după încetarea stării de urgență, pot beneficia de o perioadă scurtă în care să își evalueze situația financiară și perspectivele de redresare, potrivit unei prevederi din Ordonanța de Urgență 70/2020. În această perioadă, ei nu vor fi supuși riscului de atragere a răspunderii pentru neintroducerea cererii de deschidere a insolvenței. Cu alte cuvinte, nu este supus obligației de a cere deschiderea insolvenței, în cazul în care poate accesa alte mecanisme, extrajudiciare, contractuale, de redresare a afacerii sale viabile.

Termenul este finalizarea stării de alertă (care e de 30 de zile după data de 18 mai), după care vor începe să curgă cele 30 de zile din Legea 85/2014.

Ce spune Ordonanța 70 (art. 30):


Pe durata stării de alertă, debitorul aflat în stare de insolvență sau care ajunge în stare de insolvență va putea să adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus prevederilor Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare, fără a avea însă obligația de a introduce această cerere. La cererea adresată tribunalului va fi atașată dovada notificării organului fiscal competent cu privire la intenția de deschidere a procedurii insolvenței.

Dispozițiile art. 66 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, cu modificările și completările ulterioare, nu sunt aplicabile până la încetarea stării de alertă, dată de la care începe să curgă și termenul de 30 de zile pe care acesta îl prevede. Corelativ, până la aceeași dată, nu sunt aplicabile prevederile art. 66 alin. (2) și (3) din Legea nr. 85/2014, cu modificările și completările ulterioară.

Ce țări au mai aplicat măsura:


Conform sursei citate, regăsim această opțiune și în ansamblul de măsuri adoptate de alte state membre ale Uniunii Europene:

• Germania, până în septembrie 2020, cu posibilitatea de prelungire până în martie 2021
• Franța și Lituania, pe o durată de 3 luni de la data încetării stării de urgență
• Estonia, timp de două luni, după încetarea stării de urgență.

Conform autorităților, adoptarea acestei soluții lasă libertatea debitorului de a alege să se pună sub protecția procedurii insolvenței, dacă, aflându-se în stare de încetare de plăți, consideră că mecanismele Legii insolvenței îi poate favoriza redresarea, dar nu este supus obligației de cere deschiderea insolvenței, în cazul în care poate accesa alte mecanisme, extrajudiciare, contractuale, de redresare a afacerii sale viabile.

Care ar fi motivul


Cererea a fost afectată și în România din cauza efectelor Covid-19. Din această cauză, multe firme au lichidități reduse, aflându-se în dificultăți financiare. Legislația insolvenței, conform autorităților, are ca principal rol salvarea întreprinderilor viabile, eliminându-le, în același timp, de pe piață pe cele neviabile, pentru a reîntoarce activele în circuitul de utilizare productivă.

„Totuși, într-o criză sistemică, lipsa lichidităților crește riscul ca firme viabile să fie aduse de către creditori în procedura insolvenței, în special microîntreprinderile vulnerabile, ceea ce ar putea conduce la pierderi de locuri de muncă și vânzări de active la prețuri reduse”, spun autoritățile în nota de fundamentare.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





1187 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by