Au fost voci din rândul actorilor care au spus că mai mare a fost teama decât rațiunea. Că teatrele și cinematografele nu trebuiau închise, ci lăsate să funcționeze cu o spațiere corespunzătoare a publicului (un fotoliu ocupat, două libere, un rând ocupat, altul liber). Oameni care lucrează în service-uri auto spun că puteau și ei continua să lucreze. E drept, după război, mulți generali se arată. HotNews a întrebat doi economiști dacă închiderea economiei (cu mici excepții fundamental necesare) se putea evita sau a fost o măsură de ne-evitat? Ca peste tot, și opiniile lor diferă. Laurian Lungu spune că acest tip de abordare, de a închide totul, e de natură medievală. ”Să închizi afacerile pentru 2-3 luni fără a avea o cale de ieșire este o solutie brutală”, spune el. Cristian Popa, membru al Consiliului Director al CFA Romania, nu e de aceeași părere.
Laurian Lungu: Mă întreb dacă această abordare a crizei de către autoritati a fost potrivită. Cred că abordarea multor state a fost pur și simplu medievală
Dacă ne-am uita cum a fost la finele anului 2019 și apoi pe proiectiile de la finele anului 2020, am vedea că la finele anului trecut aveam un
Laurian Lungu
Foto: HotNews.ro
deficit de 4,6% din PIB – cel mai mare din regiune (si din Uniunea Europeana!), și o datorie publică mică în regiune ca raport în PIB. Iar la finele anului 2020 am putea vedea cum Statul se îndatorează foarte mult, raportul datorie publică/PIB crește, posibil cu circa 10 p.p – partial si ca efect al scaderii PIB-ului.
Oricum, este o crestere considerabila. Deficitul bugetar se va duce și el către 9-10% din PIB. Intrebarea care se pune este daca raspunsul autoritatilor – din punctul de vedere al managementului crizei - a fost pe masura socului care a lovit economia, cuantificand costul masurilor luate vs beneficiile nete pentru economie. Sunt niște fluxuri imense de bani care intră în economie, partial pentru a compensa scaderea cheltuielilor sectorului privat, insa randamentul lor in timp este indoielnic. Aceasta si pentru simplul motiv ca, posibil, multe locuri de munca mentinute prin somaj tehnic in timpul crizei, nu vor mai exista la finele ei.
La un asemenea stimul, in conditii normale, economia ar trebui să zbârnâie! Și mă întreb dacă această abordare a crizei de către autoritati a fost potrivită. Cred că abordarea multor state a fost pur și simplu medievală. Să închizi afacerile pentru 2-3 luni fără a avea o cale de ieșire este o solutie brutala iar acesta este costul pe care îl plătim, nu numai noi ci si intreaga Europa.
Imaginea de la finele anului 2020 poate arata un stat indatorat excesiv – prin prisma eficientei cheltuielilor antamate in timpul crizei – un consumator foarte precaut, cu inclinatie pentru economisire, un numar crescut de someri care contempleaza o schimbare structurala a cererii si producatori care limiteaza drastic investitiile, pe alocuri si productia. Este necesar ca economia sa fie deschisa, bineinteles cu masurile de distantare fizica de rigoare si cu accent pe micro-managementul crizei la nivel individual. Interventia statului in economie in conjunctura economica actuala din Romania nu poate fi o garantie pentru buna functionare ulterioara a acesteia, crede Laurian Lungu..
Cristian Popa, CFA Romania: Nu vom sti niciodata cum ar fi aratat lumea in care traim daca guvernele nu reactionau deloc, insa puteam risca un scenariu extrem de negativ
In situatii de criza se impun masuri de criza, cam asa cred ca stau lucrurile cand vine vorba de pandemia prin care trecem. Sunt un sustinator al politicilor economice liberale si al unui stat mic, pentru a avea un sector privat mare, insa cand sanatatea publica poate fi semnificativ afectata pot intelege impunerea de restrictii. De asemenea cred cu tarie in apararea libertatilor personale, insa libertatea mea se terminã acolo unde începe libertatea altcuiva. Si daca exista un risc ca eu sa fiu infectat si infectios atunci libertatea mea de a merge la Mall la cinema afecteaza libertatea celorlalti.
Timp mai mult sa analizeze nu aveau, raspandirea era foarte rapida iar deciziile intarziate puteau veni cu costuri umane semnificative, viteza de reactie in situatii de criza
Cristian Popa, membru in boardul CFA Romania
Foto: Hotnews
este esentiala. Iar cifrele de pana acum arata exact acest lucru, tarile cu reactii slabe sau tarzii au inregistrat un numar semnificativ mai mare de cazuri si decese. Lipsa de reactie este in sine o decizie, tarile care au actionat tarziu sau putin eficient platesc pretul, ma gandesc la SUA de exemplu. Sa nu uitam ca numarul total de cazuri noi zilnice la nivel global inca atinge maxim dupa maxim.
Cred ca este important sa realizam ca exista o curba a invatarii chiar si cand vine vorba de reactia optima la o pandemie, lucruri care ni se par acum evidente nu erau nici pe departe asa acum 2 luni, ceea ce pare prea exagerat acum, dupa ce am trait 3 luni cu virusul, poate nu ni se parea deloc absurd atunci, dupa razboi este usor sa iti arati curajul. Decizia in sine a fost cost economic versus cost uman, procente din PIB versus un numar potential foarte incert (poate mii, poate milioane) de decese.
Managementul guvernamental in general a fost destul de prompt, cu anumite exceptii pare ca pandemia nu a fost scapata complet de sub control. Sunt tari in care numarul de cazuri inca creste, alarmant chiar, cred ca nu trebuie sa ne declaram invingatori inca. Nu vom sti niciodata cum ar fi aratat lumea in care traim daca guvernele nu reactionau deloc, insa puteam risca un scenariu extrem de negativ fara a face tot ce ne sta in putinta a-l evita?”, a explicat la solicitarea HotNews.ro Cristian Popa.
N.Red:
Laurian Lungu este Co-fondator al CPAG. Deține un doctorat în economie obținut la Universitatea Cardiff, un master în economie la Universitatea din Liverpool și o diplomă de MBA. Anterior, a lucrat în mediul academic, predând cursuri în macroeconomie și metode matematice, atât pentru studii universitare cât și postuniversitare la departamentul de economie al Universității Cardiff. Domeniile sale de expertiză sunt cele vizând prognoza macroeconomică, modelarea politicilor economice, finanțe internaționale și energie. Este autorul mai multor articole și analize publicate în reviste și cărți profesionale de renume. A fost consilier economic de mai bine de 10 ani. Detalii despre articolele sale, aici.
Cristian Popa este specialist în risc şi în managementul de portofoliu, fost chief investment officer al NN Asigurări de Viaţă (înainte de a fi votat ca membru în Consiliul de Administrație al BNR). A absolvit Academia de Studii Economice din Bucureşti, completându-şi studiile cu un master în managementul riscului. De asemenea, el deţine certificarea Chartered Financial Analyst şi este membru în boardul CFA Society România. Solicitarea i-a fost adresată ca economist, fără a implica instituțiile cu care acesta este asociat.
12
13
