Cine ne sunt antreprenorii și micile lor păcate. Plus cele 5 mituri care îi înconjoară

de DP     HotNews.ro
Luni, 1 iunie 2020, 16:03 Economie | Finanţe & Bănci


Cine ne sunt tinerii antreprenori
Foto: sxc.hu
Domeniul hotelurilor și restaurantelor a fost al doilea domeniu spre care tinerii antreprenori români s-au orientat în deschiderea unui business, arată datele publicate în urmă cu câteva zile de Institutul Național de Statistică, care a măsurat apetitul către antreprenoriat al românilor. E drept, nimeni nu avea de unde să știe că în câteva luni pandemia va veni să lovească năpraznic acest sector. Radu Afrim, unul din tinerii rămași fără loc de muncă, dar moștenind o casă părintească ce se preta a fi transformată în pensiune pe Valea Doftanei, spune că toate planurile sale au dispărut. ”Am luat un credit, m-am mai împrumutat de la prieteni și am pus la punct o pensiune de 3 margarete pe care urma să o deschid în 2019. Am terminat lucrările în iarnă, după un an de chinuri financiare, și odată cu terminarea amenajărilor mi s-au terminat și banii. Acum, probabil o să vând totul în pierdere și o să ma gândesc de două ori înainte să-mi deschid o afacere”, spune Radu.


Foarte pe scurt:
  • Mitul numărul 1: Întreprinzătorul este acel român care are o idee de afaceri excelentă și care vrea să dea de lucru oamenilor
  • Mitul numărul 2: Noul întreprinzător este tânăr, școlit și cu idei mărețe
  • Mitul numărul 3: Femeile sunt în plină ascensiune antreprenorială!
  • Mitul numărul 4: Întreprinzătorii sunt stimulaţi suficient prin politicile fiscale să facă investiții
  • Mitul numărul 5. Întreprinzătorul este acel român cu idei și bani care simte imediat businessul


E drept, nu avea de unde să prevadă dezastrul adus de criza coronavirusului, însă povestea lui e povestea antreprenorului ne-pregătit pentru a face față unui business. ”Ca să deschid, mai am nevoie de bani pentru dezinfectanți, pentru toate micile cheltuieli pe care protecția sanitară le impune și care adunate ajung la un sfert din cifra de afaceri lunare estimate. Cum prețul/cameră nu îl pot crește, e clar că încasările ar fi mult mai mici iar rata de profit ar intra din prima lună în teritoriu negativ”, spune Afrim.

Mitul numărul 1: Întreprinzătorul este acel român care are o idee de afaceri excelentă și care vrea să dea de lucru oamenilor


Nu e chiar așa. Potrivit datelor







Șase din 10 tineri întreprinzători au înființat firme cu 0 (zero) salariați. Numărul mediu de angajaţi la toate întreprinderile individuale înființate este de 1,3, iar la societăţile comerciale este de 2,5.Majoritatea întreprinzătorilor aleg să-şi desfăşoare activitatea într-o singură locaţie. Practic, 7 din 10 antreprenori au sediul social întregistrat la locuinţa managerului, în timp ce restul funcţionează în sedii independente. Asta e valabil în ultimii 3-4 ani, nu este ceva nou. Companiile noi din România cu mai multe sedii prezintă pondere mai ridicată faţă de media pe ţară doar în regiunile Nord-Vest, Nord-Est ṣi Bucureṣti-Ilfov. Procentul întreprinderilor active nou create, pentru care locul principal de activitate este locuinţa managerului, se înscrie între 85,6% în regiunea Sud- Vest Oltenia şi 55% în regiunea Bucureṣti-Ilfov.

Proporţia întreprinderilor noi care întâmpină dificultăţi în obţinerea contractelor înregistrează o creştere, cele mai frecvente dificultăţi legate de ofertă rămân “lipsa de fonduri”, “fără clienţi sau plata cu întârziere de către clienţi”, “accesul limitat la credite” ṣi “accesul limitat la lucrători bine pregătiṭi” . Cele mai frecvente dificultăţi legate de cerere sunt “concurenţa mare”, “afacerea nu este suficient de bine cunoscută” şi “clienţi cu fonduri reduse“ . În cazul dificultăţilor legate de ofertă, cea mai mare pondere a “lipsei de fonduri” se observă în regiunile SudEst (83,6%), Sud-Vest Oltenia (82,6%) ṣi NordEst (81,4%); regiunile Sud-Muntenia, BucureṣtiIlfov, Nord-Est ṣi Sud-Vest Oltenia au cele mai mari ponderi a cauzei ’’acces limitat la credite’’ (44,2%, 38,9%, 37,9%, respectiv 35,6%). Regiunile Sud-Est ṣi Sud-Vest Oltenia au cele mari mari valori la “lipsă de tehnologie” (33,9%, respectiv 33,3%). În ceea ce priveşte dificultăţile legate de cerere, regiunea Sud-Est declară cea mai mare pondere pentru “clienţi cu fonduri reduse“ (82,5%); majoritatea regiunilor despăṣeṣte 75 puncte procentuale la ‘’concurenţă mare’’; regiunile Sud-Vest Oltenia ṣi Sud-Muntenia au cele mai scăzute ponderi la ‘’preṭul pieṭei prea mic’’ .

Mitul numărul 2: Noul întreprinzător este tânăr, școlit și cu idei mărețe



Firmele nou create sunt înfiinţate de manageri care au un nivel de instruire preponderent ‘liceal şi universitar’ (58,1%), iar vârsta acestora se regăseşte majoritar în grupa 30-39 de ani (36,1%). Proporţia fondatorilor/managerilor întreprinderilor nou create cu vârsta mai mică de 30 de ani scade cu 1,3 puncte procentuale faṭă de anul precedent, celelalte grupe de vârstă prezentând uşoare variaţii a ponderilor. La nivel regional, variaţia în jurul mediei este relativ scăzută, regiunea Vest are o creştere cu 9,6 puncte procentuale faţă de medie, la grupa de vârstă cuprinsă între 40-44 de ani; în regiunea Bucureṣti-Ilfov se observă o creṣtere la grupa de vârstă între 45-49 de ani cu 9,2 puncte procentuale, respectiv o descreṣtere de 4,8 puncte procentuale faṭă de medie la aceeaṣi grupă de vârstă în regiunea Nord-Vest

Mitul numărul 3: Femeile sunt în plină ascensiune antreprenorială!



Anual, peste jumătate din întreprinderi au fondatori/manageri bărbaţi. Proporţia de femei fondatori/manageri este de circa 38%. Cele mai puține femei-antreprenor sunt în regiunea SudMuntenia, iar cea mai ridicată pondere în regiunea Centru.

Mitul numărul 4: Întreprinzătorii sunt stimulaţi suficient prin politicile fiscale să facă investiții


Întreprinzătorii nu sunt stimulaţi suficient să investească la un an de la înfiinţare, tendinţă observată în ultimii ani. La nivel de regiuni, ponderea noilor întreprinderi care fac investiţii în primul lor an de activitate se situează între 4% şi 17%. În ultima perioadă se observă o uṣoară descreṣtere a acestora la valoarea de 11,6% comparativ cu anul precedent. Cea mai scăzută pondere se înregistrează în regiunea Sud-Est, iar cele mai ridicate ponderi se înregistrează în regiunile Sud-Muntenia şi Centru.

Rata de supravieţuire a întreprinderilor la un an de la înfiinţare depăşeşte 60%. Întreprinderile active care au supravieṭuit la un an de la înregistrare a rămas din anul 1995 până în anul 2007 la nivelul de aproximativ două treimi din numărul total. ÎRata de supravieţuire a întreprinderilor la un an este de peste 60%. Proporţia celor care şi-au încetat definitiv activitatea este de 7,2% în descreṣtere cu 14,5 puncte procentuale comparativ cu anul precedent, iar ponderea întreprinderilor încă inactive la un an după înfiinţare se situează în jurul valorii de 28,1%.

În anul 2018, regiunile Centru, Sud-Est ṣi NordVest prezintă cele mai ridicate rate (72,3%, 69,4%, respectiv 69,3%) a întreprinderilor active după un an de la înfiinţare; regiunile Vest, SudMuntenia ṣi Sud-Vest Oltenia prezintă cele mai ridicate rate a întreprinderilor inactive la un an de la înfiinţare, aproximativ 39,7%, 35,4%, respectiv 34,7%, iar regiunea Sud-Muntenia prezintă cea mai ridicată rată a întreprinderilor desfiinṭate.

Mitul numărul 5. Întreprinzătorul este acel român cu idei și bani care simte imediat businessul


Alegerea domeniului de activitate este influenţată de dezvoltarea economiei, comerṭul fiind prima opṭiune, urmată de industrie la mică distanṭă. Întreprinderile nou create au optat pentru activităţi în domeniul comerţului (29,0%), urmată de industrie (22,1%) ṣi de activităţi în domeniul alte servicii, transporturi ṣi construcṭii (16,8%, 14,0%, respectiv 10,4%). Pe regiuni, domeniile de activitate sunt reprezentate în anul 2018 astfel: domeniul “industrie” este mai atractiv în majoritatea regiunilor, unde se depăşesc 20 puncte procentuale; “construcţiile” sunt preferate în regiunile Bucureṣti-Ilfov ṣi Vest; “comerţul” are mare atractivitate, cu valori cuprinse între 32,5% în regiunea Sud-Est şi 23,1% în regiunea NordVest; “transporturile” sunt preferate în majoritatea regiunilor, excepţie făcând regiunile Bucureṣti-Ilfov ṣi Nord-Est, unde nu se depăşesc 13 puncte procentuale; “hoteluri şi restaurante” este un domeniu cu rezultate semnificative în majoritatea regiunilor, cu excepţia regiunii Bucureṣti-Ilfov, unde se înregistrează cea mai mică valoare comparativ cu celelalte regiuni; “alte servicii” au ponderi ridicate în toate regiunile, mai puṭin în regiunea Sud-Est unde se evidenṭiază o valoare de 10,3%. Aproape toate noile întreprinderi au un singur obiect de activitate, observându-se o descreştere faţă de anul anterior de doar 3,4 puncte procentuale a întreprinderilor cu activităţi multiple. La nivel regional, la activităţile multiple desfăşurate de agenţii economici se observă o fluctuaṭie în majoritatea regiunilor comparativ cu anul precedent, mai accentuată în regiunile Nord-Vest, Centru ṣi Sud-Muntenia.

Numărul angajaţilor din întreprinderile nou create cu capital străin a scăzut, din cauza descreṣterii investiţiilor străine din ultimul an. Ponderea forţei de muncă din întreprinderile active nou create cu capital străin a fost în anul 2018 de 8,9%, observându-se o descreṣtere comparativ cu anul 2017. Această cifră trebuie tratată cu precauţie datorită faptului că planul de sondaj aplicat pentru extragerea eşantionului nu a luat în calcul variaţia acestui indicator.

Proporţia întreprinderilor noi care întâmpină dificultăţi în obţinerea contractelor înregistrează o creştere, cele mai frecvente dificultăţi legate de ofertă rămân “lipsa de fonduri”, “fără clienţi sau plata cu întârziere de către clienţi”, “accesul limitat la credite” ṣi “accesul limitat la lucrători bine pregătiṭi” . Cele mai frecvente dificultăţi legate de cerere sunt “concurenţa mare”, “afacerea nu este suficient de bine cunoscută” şi “clienţi cu fonduri reduse“ . În cazul dificultăţilor legate de ofertă, cea mai mare pondere a “lipsei de fonduri” se observă în regiunile SudEst (83,6%), Sud-Vest Oltenia (82,6%) ṣi NordEst (81,4%); regiunile Sud-Muntenia, Bucureṣti Ilfov, Nord-Est ṣi Sud-Vest Oltenia au cele mai mari ponderi a cauzei ’’acces limitat la credite’’ (44,2%, 38,9%, 37,9%, respectiv 35,6%). Regiunile Sud-Est ṣi Sud-Vest Oltenia au cele mari mari valori la “lipsă de tehnologie” (33,9%, respectiv 33,3%). În ceea ce priveşte dificultăţile legate de cerere, regiunea Sud-Est declară cea mai mare pondere pentru “clienţi cu fonduri reduse“ (82,5%); majoritatea regiunilor despăṣeṣte 75 puncte procentuale la ‘’concurenţă mare’’; regiunile Sud-Vest Oltenia ṣi Sud-Muntenia au cele mai scăzute ponderi la ‘’preṭul pieṭei prea mic’’ .







Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





2818 vizualizari

  • +1 (1 vot)    
    Radu trebuie sa isi caute un partener (Luni, 1 iunie 2020, 16:56)

    ..13 [utilizator]

    Care sa il ajute sa reia afacerea - bineinteles ca probabil ii va ceda cota din afacere...


    Nu se pierde totul doar se transforma, regandeste si reporneste.
  • +1 (1 vot)    
    Dacă vrei să faci o afacere. (Luni, 1 iunie 2020, 19:25)

    asavreau [utilizator]

    Nu te oprești la prima barieră.Și fără pandemie,îl așteptau alte încercări.Turiștii nu dau năvală din prima și cu toate că zona este frumoasă,nu-i un vad turistic.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by