- Majoritatea oamenilor sunt îngrijorați de sănătate și de venituri
- Românii sunt mai optimiști decât belgienii și britanicii când vine vorba de revenirea la o viață „normală”
- Reducerile salariale și concedierile au afectat 20% din totalul industriilor din Marea Britanie
- În Belgia și România, studiul arată că 67% sunt în prezent în căutarea unui nou loc de muncă, cu mult sub jumătate din forța de muncă care se așteaptă să rămână la locul de muncă actual
- Peste 40% dintre românii care au răspuns la acest chestionar NU sunt mulțumiți de modul în care angajatorii lor au gestionat această criză.
Majoritatea oamenilor sunt îngrijorați de sănătate și de venituri
Îngrijorările de sănătate apar în principal în rândul respondenților din toate cele trei țări, în care sondajul a fost realizat, Marea Britanie, Belgia și România.
În Marea Britanie, 44% dintre angajați sunt preocupați de sănătate și nu mai puțin de 22% sunt îngrijorați de veniturile lor și de viitorul incert (21%).

Am adresat angajaților din Belgia aceeași întrebare și una dintre principalele preocupări în această perioadă este: venitul, care vine pe locul doi după problemele legate de sănătate. Viitorul nesigur nu reprezintă o preocupare majoră pentru respondenții din Belgia, dar una dintre cele mai mari griji pentru respondenții români este viitorul nesigur. În general, alte preocupări sunt legate de accesul la resurse și distanțarea socială.
2 din 3 români spun că locul lor de muncă este afectat de Covid-19. Sectoare care au fost afectate de Covid-19: un sfert lucrau în sectorul industriei când a început criza, 17,4% în construcții, 10,9% în comerț / retail și 10,05% în transport. Alte sectoare afectate sunt: Office / Administrație, Servicii, Logistică / Depozit și HORECA.

Sondajul arată că românii sunt mai optimiști decât belgienii și britanicii când vine vorba de revenirea la o viață „normală”

Există în mod cert o nesiguranță cu privire la viitor, în ceea ce privește toate aspectele - loc de muncă, economie, turism, educație și cât de mult ne vor afecta schimbările actuale pe termen lung.
În Belgia, 2 din 5 persoane sunt afectate de Covid-19 prin șomaj tehnic
Reducerile salariale și concedierile au afectat 20% din totalul industriilor din Marea Britanie
Cele mai afectate de reducerile salariale și concedieri în Marea Britanie sunt persoanele care lucrează în transport, manufactură și construcții. Nu este surprinzător, unele industrii au fost lovite mai mult decât altele. În Marea Britanie, 3 din 5 angajați din HORECA și-au pierdut locul de muncă, iar 1 din 5 au avut tăieri salariale sau au fost concediați. Doar 1 din 10 au declarat că munca lor nu a fost afectată. Cea mai comună măsură luată de angajatori este șomajul tehnic, aproape o treime sunt afectați de ea în toate industriile, mai puțin domeniul medical.
Criza Covid-19 îi face pe angajații britanici să se țină bine de jobul lor
Motivele acestei diferențe sunt greu de constatat din rezultatele studiului, dar pot fi cauzate de factori precum șomajul tehnic, legislația specifică de la o țară la alta și variațiile de nivel de încredere a angajaților, de la o țară la alta.
Satisfacția angajaților cu privire la modul în care angajatorul a gestionat criza Covid-19
Respondenții britanici sunt pozitivi cu privire la modul în care angajatorii lor se confruntă cu criza. O bună comunicare, urmând normele de sănătate, organizarea internă și compasiunea asigură în special această evaluare pozitivă.
Peste 3 din 5 belgieni și respondenți britanici sunt mulțumiți de modul în care angajatorul a gestionat criza Covid-19. 69,84% dintre belgienii care au răspuns la acest chestionar sunt mulțumiți de modul în care angajatorii lor au gestionat această criză. Principalele motive enumerate pentru care angajatorii sunt apreciați de respondenți: aceștia au apreciat comunicarea pe întreaga perioadă - 35,40%, 27,34% au apreciat modul de organizare al angajatorilor, 21,30% au observat grija manifestată de angajatori. Alte aspecte pozitive în modul în care au gestionat situația au fost: transparența și continuitatea jobului.

58% dintre românii care au răspuns la acest chestionar sunt mulțumiți de modul în care angajatorii lor au gestionat această criză. Principalele motive enumerate pentru care angajatorii sunt apreciați de respondenți: este organizat - 29,55%, oferă continuitate - 22,53%, îi pasă de noi - 19,77%, comunică bine - 16,5%, este transparent - 7,29%.
Motivele oferite de cei care nu erau mulțumiți de modul în care a fost gestionată această problemă au fost: concedierea, faptul că salariul lor a fost redus în această perioadă, în timp ce alții au motivat că angajatorul a arătat indiferență sau nu a oferit condiții de protecție a sănătății. Alte motive care au dus la nemulțumire: dezorganizare, comunicare deficitară în această perioadă și lipsă de transparență.
Altii sunt mult mai psihorigizi (mai ales in culturi care se autodefinesc ca "superioare") si nu au nici pe departe capacitatea romanilor de a schimba de societate, limba, cultura.
Avem insa si mari defecte "colective", nu ne place autoritatea (injuram "statul", liderii, pe "aia care vor sa ne dea lectii", etc), nu respectam prea bine "contractul"/"promisiunea", nu avem rigurozitatea in aplicarea planurilor (pe hartie facem bine, in practica "merge si asa").
Sondajele Eurobarometru arata de ani de zile ca romanii sunt printre cei mai proeuropeni cetateni ai UE si sunt mult mai increzatori in viitor (semnul unei societati in plina transformare si modernizare) decat europenii vestici (loviti de numeroase crize in ultimul deceniu).
In Romania, de ex, nu exista nici un mare partid "comunist" (ca in Cehia), "pro-rus" (ca in Bulgaria) sau "nationalist" (ca in Ungaria), toate partidele romanesti fac parte din familiile politice europene "clasice" (socialisti, liberali/conservatori, progresisti/centristi), nu din cele "populiste", "comuniste", etc.
In Romania te sinucizi politic daca vii cu idei pro-putiniste sau chiar pro-China, idei foarte vehiculate prin vecinii nostri si prin vestul Europei.
Optimisul romanilor si increderea lor in UE/NATO e o veste proasta pt Rusia si aliatii ei din Europa, sa nu va mire ca propaganda lor va incerca sistematic sa arate ca "nu e asa".
Sper ca liderii politici sa inteleaga ca pro-europenismul e un mare avantaj pt noi, increderea in viitorul Europei/Romaniei trebuie incurajata, prin politici publice pro-active in administratie, economie sau demografie.
Dar intr-acolo ne indreptam din pacate.