Faţă de acelaşi trimestru din anul 2019, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 2,4% pe seria brută şi cu 2,7% pe seria ajustată sezonier, au transmis marți reprezentanții INS. Aceștia admit că estimările “semnal” (transmise acum 3 săptămâni) precum şi cele provizorii ale PIB sunt afectate de dificultăţile create de criza pandemică şi de instituirea stării de urgenţă.
”Aceste dificultăţi au fost legate de colectarea datelor de bază care reprezintă intrări pentru conturile naţionale şi s-au concretizat printr-o creştere a ratei de non-răspuns. Pentru completarea informaţiilor au fost utilizate surse alternative pentru a afecta, cât mai puţin posibil, calitatea indicatorilor produşi”, avertizează Statistica.
Conform practicii curente, datele publicate astăzi vor face obiectul unor revizuiri, conform calendarului comunicatelor de presă şi a politicii de revizuire a conturilor naţionale publicate pe site-ul INS, pe măsură ce noi surse de date devin disponibile. In condiţiile actuale, revizuirile ar putea fi mai mari decât de obicei.
Ce aflăm din comunicatul INS de marți:
- Industria a avut o contribuție negativă (-1,2%), cu o pondere de 19,6% la formarea PIB şi care a înregistrat o reducere a volumului de activitate cu 5,9%;
- Impozitele nete pe produs, (impozite pe produse minus subvenţii pe produse, scădere de -0,1%) au avut contribuții negative, cu o pondere de 8,1% la formarea PIB şi care au înregistrat o reducere a volumului lor cu 0,7%;
- Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+1,1%), cu o pondere de 21,0% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 5,5%;
- Informaţiile şi comunicaţiile (+0,9%), cu o pondere de 7,0% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 14,1%;
- Construcţiile (+0,8%), cu o pondere de 4,0% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 23,3%;
- Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+0,7%), cu o pondere de 7,6% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 10,4%.
Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal:
- Cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 3,8%, contribuind cu 2,5% la creşterea PIB.
- Investițiile, al căror volum s-a majorat cu 5,9%, contribuind cu 0,9% la creşterea PIB.
- O contribuţie negativă la creşterea PIB a avut-o exportul net (-3,2%), consecinţă a creşterii volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu 0,8%, comparativ cu reducerea volumului exporturilor de bunuri şi servicii, cu 5,5%.
Reamintim că România s-a menținut pe plus în primul trimestru, reușind un firav 0,3% în primele 3 luni, cu toate că în martie și aprilie, mai toți indicatorii macroeconomici care redau performanța economică au fost în scădere. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2019, mai arată datele INS, Produsul intern brut a înregistrat în primele 3 luni o creştere cu 2,4% pe seria brută şi cu 2,7% pe seria ajustată sezonier.
Pe de o parte, pandemia de coronavirus a dus la scăderea producției din industrie cu 3,4% (serii brute) şi respectiv 12,4% (serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate), arată datele transmise miercuri de Institutul Național de Statistică. Dacă comparăm scăderea din martie 2020 cu cea din martie 2019, scăderea este de 12,7% (serie brută) şi de 14,5% (serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate). Una peste alta, pe întreg primul trimestru, contracția producției a fost de circa 6% față de primele 3 luni din anul trecut.
Pe de altă parte, vestea bună a venit dinspre consumul populației (chiar dacă alimentat uneori de panică). Vânzările din comerțul cu amănuntul- un bun indicator în privința dinamicii consumului privat- au crescut în luna martie față de februarie cu 5%, iar în primele 3 luni din 2020 cu 9,4% (față de primul trimestru din 2019), potrivit primelor date oficiale transmise miercuri de Institutul Național de Statistică. Măsurătorile INS surprind impactul crizei COVID-19 şi a măsurilor luate de autorităţi ca urmare a decretării stării de urgenţă pe teritoriul României începând cu 16 martie 2020. În martie, vânzările de alimente au urcat cu 12,3%, iar cele de produse nealimentare au înregistrat ușoare scăderi.
E drept, analiștii estimează ca vârf al contracției trimestrul al doilea din acest an, echipa de cercetare macro a BCR prognozând un recul al PIB de -15,2% în trimestrul al doilea față de primul.
Revenirea va fi probabil abruptă la început, având în vedere măsurile fiscale și monetare stimulative, atât pe plan intern, cât și la nivel internațional, menite să atenueze pe cât posibil șocul cererii. Recuperarea completă va mai dura câteva trimestre, deoarece unele companii nu vor supraviețui șocului, iar altele ar putea avea nevoie de mai mult timp pentru a ajunge la capacitate maximă și să reia procesul de angajare. Prin urmare, șomajul este probabil să se mențină ridicat, iar recuperarea completă a locurilor de muncă pierdute ar putea dura mai mult de un an.
Ne așteptăm ca PIB-ul din al treilea trimestru să înregistreze o creștere de +12,8% față de T2, urmat de un avans secvențial de + 0,7% în ultimul trimestru al anului. Per ansamblu, estimăm o scădere a PIB de -4,7% în 2020, față de 2019. Recuperarea este așteptată să continue în 2021, când estimăm un avans economic de 3,9% față de 2020, pe baza unui efect statistic de bază favorabil și considerând o posibilă consolidare fiscală însoțită de o politică monetara relaxată, mai arată prognoza BCR.
”Se evidentiaza continuarea fluxurilor investitionale in economia interna, proces sustinut de nivelul redus al costurilor reale de finantare, potentialul de dezvoltare pe termen mediu si proiectele de investitii publice implementate de Administratie. Investitiile productive au decelerat insa la 5.9% an/an, cea mai slaba dinamica din T1 2019, pe fondul incidentei pandemiei, care a condus la intensificarea perceptiei de risc”, arată un raport publicat de Banca Transilvania la circa o oră după difuzarea datelor de către INS.
Ce se spune in raportul BT:
■ De asemenea, ritmul anual al consumului gospodariilor populatiei (principala componenta a PIB) s-a temperat de la 7.3% an/an in T4 2019 la 3.8% an/an in T1 2020 (cea mai slaba evolutie din T4 2013), dinamica influentata de majorarea ratei de economisire si de restrictiile implementate pentru contracararea crizei sanitare, in contextul incidentei pandemiei.
■ Totodata, consumul public a contribuit cu 0.2 puncte procentuale la dinamica anuala a PIB din primele trei luni din 2020.
■ Nu in ultimul rand, variatia stocurilor a contribuit cu 2 puncte procentuale la ritmul anual de crestere economica din T1 2020.
■ Pe de alta parte, contributia cererii externe nete la dinamica anuala a PIB din T1 a fost negativa (-3.2 puncte procentuale), pe fondul ajustarii exporturilor cu 5.5% an/an si cresterii importurilor cu 0.8% an/an.
■ Analiza din perspectiva ofertei agregate evidentiaza majorarea valorii adaugate brute in sectorul de constructii (intensiv in capital si forta de munca) cu 23.3% an/an, evolutie sustinuta de nivelul redus al costurilor reale de finantare si de proiectele de investitii publice in derulare.
■ De asemenea, ramura IT&C a consemnat un avans de 14.1% an/an in T1, data fiind majorarea cererii de servicii IT dupa incidenta pandemiei.
■ Totodata, componenta ciclica comert, reparare auto-moto, transport si depozite, HORECA a crescut cu 5.5% an/an la trei luni, evolutie determinata de majorarea veniturilor populatiei, dar si de panica determinata de pandemie (constituirea de provizii).
■ Nu in ultimul rand, valoarea adaugata bruta in sectorul primar a urcat cu 0.5% an/an in T1 2020.
■ Pe de alta parte, industria a scazut cu 5.9% an/an in trimestrul I, pe fondul deteriorarii climatului din Zona Euro (principalul partener economic).
■ In scenariul central ne asteptam la intrarea economiei interne intr-un nou ciclu in perioada imediat urmatoare si la o crestere cu un ritm mediu anual de peste 2.5% in intervalul 2020-2022, evolutie determinata de mix-ul relaxat de politici economice si programele implementate (la nivel mondial, in sfera europeana si in Romania) pentru sustinerea procesului de relansare economica post-pandemie.
■ In acest scenariu investitiile productive si consumul privat ar putea inregistra dinamici medii anuale de aproximativ 3.5% in perioada 2020-2022, intr-un context caracterizat prin persistenta costurilor reale de finantare la un nivel accesibil.
■ De asemenea, prognozam ameliorarea contributiei exportului net la dinamica anuala a PIB pe termen mediu, evolutie influentata si de perspectivele de depreciere pentru cursul real efectiv al monedei nationale.
2
3
