Un proiect cu întrebări. Unii cer un soi de „bailout”. Cert este că se lucrează la garantare, iar ce vor autoritățile nu prea e pe gustul asigurătorilor de credit comercial

de F.B.     HotNews.ro
Marţi, 9 iunie 2020, 13:53 Economie | Finanţe & Bănci


Un proiect cu intrebari
Foto: Pixabay
Unul dintre proiectele promovate în această perioadă, despre care profit.ro a scris aici, ridică o serie de semne de întrebare. Practic, autoritățile lucrează la o idee de care beneficiază trei asigurători de credit comercial: Coface, Euler Hermes și Atradius. Practic, statul ar urma să garanteze 80% din despăgubirile pe care le-ar datora acele companii clienților comerciali pentru neîncasarea facturilor la timp.

HotNews.ro a discutat cu diverse persoane pentru a vedea ce se are în vedere. Acum sunt multe idei la Fondul Român de Contragarantare (FRC). Din informațiile pe care le-am obținut, dacă inițial a fost vorba de o garantare de 5 miliarde lei, acum s-a ajuns la 1 miliard. De asemenea, asigurătorii de credit comercial doresc ca garantarea să se aplice retroactiv, de la 1 ianuarie 2020, iar cei de la FRC se pare că se gândesc la aplicarea de la o dată ulterioară adoptării, lucru precizat chiar și în articolul profit.ro menționat mai sus.

Probabil asigurătorii de credit comercial își cam dau seama ce pierderi ar înregistra în acest moment și ar cam ști cu ce facturi să vină la Fondul Român de Contragarantare spre a-și încasa banii, dacă s-ar merge pe varianta lor.

Dacă s-ar merge pe varianta aplicării de la o dată ulterioară, atunci e posibil ca prețul produsului să devină mai atractiv.

Încă se poartă discuții, mai ales că, din câte înțelegem de la șeful FRC, nici nu se știe situația daunelor pe piața românească. Și la ministerul Finanțelor încă se poartă discuții. Umblă vorba că nu prea se dorește varianta dorită de asigurători.

Dacă ne uităm la ce se întâmplă în UE, vedem că Germania a fost prima țară care a implementat o astfel de schemă, iar ulterior și Danemarca. Diferența e că în România este acum gândită diferit, așa cum va explica mai jos Bogdan Glăvan, președintele directoratului FRC.

Proiectul, în faza de idei


HotNews.ro a discutat cu Bogdan Glavan, președintele directoratului Fondului Român de Contragarantare (FRC), care a confirmat că se lucrează la mai multe idei.

„În niciun caz nu se va ajunge la un bailout, o salvare. Încercăm să gândim o schemă care să ajute economia prin intermediul facilitării creditului comercial”, spune el.

• Un bailout presupune salvarea unei industrii, a unei companii. Salvarea ce presupune? Respectivele companii au niște pierderi și vine statul să le preia pierderile. Acest lucru nu se va întâmpla. Avem în vedere să facem ceea ce au făcut germanii sau s-a întâmplat în Danemarca.

Cum funcționează în Germania


„În Germania s-a elaborat și Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutor de stat prin care Guvernul intervine și acoperă o parte din daunele suferite de asigurătorii de credit comercial. Se numește, în literatură, „first loss”, adică o primă tranșă din pierderi. În realitate nu este vorba de o primă tranșă de pierderi, ci de o a doua. Adică companii de asigurare suportă niște pierderi, după care, ce depășește acel nivel, vine Guvernul german și acoperă în limita unui plafon. Ce depășește și acel nivel, rămâne integral ca pierdere la companiile de asigurări. Deci e un produs structurat pe trei nivele”, spune el.

La ce se gândesc cei de la FRC


„Noi ne gândim de ceva vreme la un produs adaptat la nevoile economiei românești. Creditul comercial în România este foarte mare. E de vreo 3 ori peste creditul bancar. Asta este o evoluție care s-a intensificat în evoluția economiei pentru că firmele sunt nebancabile și pentru că s-a găsit această cale de arierate între firme, de a-și factura unele pentru celelalte. Pe urmă întârzie cu facturile, stabilesc termene lungi de plată”, afirmă șeful FRC.

Potrivit acestuia, cei care beneficiază de asigurare de credit sunt relativ puțini.

• Nu e ca în Germania. Produsul pe care vrem să-l oferim nu va merge în direcția acoperirii daunelor pe scara la care s-a întâmplat în Germania. Noi suntem în studiu. Suntem într-o fază incipientă. Eu nu știu care au fost daunele pe piață. Nu pot să intru în niște detalii până nu avem o analiză completă.

• Multe sectoare au avut de suferit ca urmare a unei forte majore. Deci nu e vorba de o criza in care au intrat ca urmare a propriilor erori, ci de un eveniment complet neprevăzut. Statele au oprit economia, apoi au intervenit pentru a le reporni. Asta e filozofia din Germania, un ajutor acordat pentru a impiedica comprimarea creditului si distrugerea relatiilor comerciale.

• În Germania când s-a aprobat schema, în martie sau aprilie, această schemă prevedea că acoperă daunele aferente creanțelor începând cu 1 ianuarie. Dacă erau facturi inițiate de la 1 ianuarie încoace și pe urmă nu le-au plătit din cauza crizei și s-au dus la asigurator care a trebuit să plătească. Chiar dacă a început schema în martie sau aprilie, Guvernul german acoperea aceste daune dinainte de criză aferente unor facturi emise începând cu 1 ianuarie. Nu se va întâmpla acest lucru în România.

• În România vom acționa și mai forward looking. Gândim un produs pentru viitor. Va fi calibrat pe nevoile noastre și pe posibilitățile bugetare. Vrem ca ajutorul să se simtă la nivelul întreprinderilor. Fiindca criza poate reveni, sau poate nu, avem în vedere ambele situații.

„Vom avea un produs pe care încercăm să-l facem pentru viitor. Nu este o schemă de garantare cum a mai fost până acum. Va fi un produs original. Încercăm să acoperim o parte din riscul asiguratorilor de credite comerciale. Nu suntem gata cu documentul. Nu este vorba de acoperirea unor daune care s-au produs deja. Încercăm să facem un proiect care să meargă și în vremuri bune. Nu doar de criză”, spune el.

Practic, aici ar fi nemulțumite companiile amintite mai sus. Ele doreau să se aplice exact pe modelul german. Adică să includă și perioada COVID-19, când statul a luat măsurile respective de blocare a unor activități economice, iar companiile au fost afectate.


În concluzie:

Motivul pentru care în România nu sunt foarte multe firme care apelează la asigurarea creditului comercial este pentru că, pe deoparte, sunt scumpe și, pe de altă parte, există o lipsă a culturii financiare printre mulți antreprenori. O astfel de asigurare de credit comercial este pentru protecția împotriva pierderilor ce pot apărea dacă firma nu încasează creanțele de la debitori. Companiile care se ocupă de asigurarea de credit comercial, precum cele trei de la începutul articolului, au practic o „plasă de siguranță” de la stat pentru o parte din posibila pierdere pe care și-au asumat-o. Dacă s-ar aplica de la începutul anului, iar aceste companii știu deja ce pierderi au, știu cât vor încasa, aceasta ar reprezenta un soi de bailout. Practic, ar veni direct cu factura la FRC, ar încasa banii și astfel recuperează o parte din pierdere de la stat.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





1982 vizualizari

  • +1 (1 vot)    
    Pentru acesti "saracani" (Marţi, 9 iunie 2020, 15:32)

    Rdu [utilizator]

    si altii asemantori sunt bani la buget!


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by