Era „privilegiul exorbitant” al dolarului american ca moneda de rezervă primară a lumii se apropie de final. Timp de aproape 60 de ani, lumea s-a plâns, dar nu a făcut nimic în acest sens. Zilele acelea s-au terminat, potrivit unei analize Bloomberg.
Deja accentuat de impactul pandemiei Covid-19, nivelul de trai al SUA este pe punctul de a fi mai dezechilibrat ca niciodată. În același timp, lumea are îndoieli serioase cu privire la prezumția - cândva pe larg acceptată - de excepționalism american. Monedele stabilesc echilibrul dintre aceste două forțe - fundamentele economice interne și percepțiile străine despre puterea sau slăbiciunea unei națiuni. Soldul se schimbă, iar prăbușirea dolarului ar putea fi în desfășurare.
Semințele acestei probleme au fost semănate de un deficit profund în economisirea internă a SUA, care a fost evidentă înainte de pandemie. În primul trimestru al anului 2020, economiile naționale nete, care includ economiile ajustate de depreciere ale gospodăriilor, întreprinderilor și sectorului guvernamental, au scăzut la 1,4% din venitul național. Acesta a fost cel mai scăzut nivel de la sfârșitul anului 2011 și reprezintă o cincime din media de 7% din 1960 până în 2005.
Statele Unite au profitat foarte mult de rolul dolarului ca monedă de rezervă primară a lumii și a atras foarte mult economiile excedentare din străinătate pentru a păstra creșterea. Dar nu fără un preț. Pentru a atrage capital străin, SUA au înregistrat un deficit în contul său curent.
Covid-19, și criza economică pe care a declanșat-o, întind această tensiune între economisire și contul curent până la punctul de rupere. Vinovatul: explozia deficitelor bugetare. Deficitul bugetar federal este probabil să crească până la un nivel record de 17,9% din produsul intern brut în 2020, înainte de a se reduce la 9,8% în 2021.
O parte semnificativă din sprijinul fiscal a fost salvată inițial de raportul privin șomajul din SUA, aflat într-o scădere neașteptată. Aceast raport tinde să amelioreze unele presiuni imediate asupra economiilor naționale.
Cu toate acestea, datele lunare ale Departamentului Trezoreriei arată că extinderea crizei deficitului federal a depășit cu mult creșterea provocată de teamă în economisirea personală, deficitul din aprilie fiind de 5,7 ori mai mic decât în primul trimestru sau cu 50% mai mare decât cel din aprilie.
Cu alte cuvinte, acum presiunea este pe economiile personale, deja foarte afectată. Comparativ cu situația din criza financiară globală, când economiile gospodăriilor a fost clar negativă pentru prima dată, în medie -1,8% din veniturile naționale din trimestrul al treilea pe 2008 până în al doilea trimestru al anului 2010, o scădere mult mai accentuată este așteptată acum, probabil, de la -5% la -10%.
Și de aici va intra în joc dolarul. Deocamdată, dolarul a crescut cu aproape 7% în ianuarie-aprilie, în condiții ajustate de inflație, la un nivel care este cu 33% peste nivelul scăzut din iulie 2011.
Dar prăbușirea conturilor de economii duce la o lărgire accentuată a deficitului de cont curent, care probabil depășește cu mult recordul anterior de -6,3% din PIB atins la sfârșitul anului 2005. Moneda de rezervă sau nu, dolarul nu va fi economisit în aceste împrejurări. Întrebarea cheie este care va provoca declinul?
Nu căutați mai departe de administrația Trump. Politicile comerciale protecționiste, retragerea din arhitectura globalizării, cum ar fi Acordul asupra climei de la Paris, parteneriatul trans-Pacific, Organizația Mondială a Sănătății și alianțele tradiționale atlantice, gestionarea greșită a răspunsului Covid-19, împreună cu tulburările sociale, sunt manifestări dureroase ale viziunii americane. (Bloomberg)
Ce spunea Bloomberg, în 2009 prin vocea lui Stiglitz:
Economistul american si laureatul premiului Nobel Joseph Stiglitz considera ca rolul dolarului american ca moneda de rezerva a devenit indoielnic si prezinta un grad ridicat de risc.
"Sistemul existent de rezerva se afla intr-un proces de destramare. Dolarul nu este o moneda buna de rezerva. In prezent, dolarul nu intoarce aproape niciun randament, insa oricine analizeaza situatia trebuie sa ajunga la concluzia ca exista un grad ridicat de risc", a aratat Stiglitz.
Conform economistului, criza financiara globala semnaleaza esecul capitalismului de tip american, sistemul financiar global functionand doar ca urmare a interventiilor repetate ale guvernelor si a salvarii pietelor de la dezastru.
19
13
