Salariul mediu net pe aprilie, prima lună de blocaj complet, a scăzut cu 112 lei

de DP     HotNews.ro
Joi, 11 iunie 2020, 9:08 Economie | Finanţe & Bănci


Salarii
Foto: Digi24
În sănătate şi asistenţă socială, salariul mediu net a crescut cu puțin peste 3,2% comparativ cu luna precedentă, ca urmare a începerii acordării stimulentului de risc pentru personalul medical implicat în tratarea pacienţilor cu COVID-19, arată datele publicate joi de Institutul Național de Statistică.

În sectorul bugetar s-au înregistrat scăderi ale salariilor faţă de luna precedentă atât în învăţământ (-2,8% ca urmare a reducerii sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanţei şcolare), cât și în administraţia publică (-1,0%). Per total, salariul mediu net a fost 3.182 lei, în scădere faţă de luna precedentă cu 112 lei (-3,4%).

  • Aprilie 2020 comparativ cu Martie 2020
În luna aprilie 2020, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a scăzut faţă de luna precedentă ca urmare a întreruperii/încetării activităţii sau a intrării în şomaj tehnic a multor agenţi economici, a nerealizărilor de producţie ori încasărilor mai mici (în funcţie de contracte/proiecte), a remunerării parţiale a salariaţilor din unele activităţi economice. De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost determinate de acordarea în luna precedentă de prime ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv bilete de valoare), cât şi a disponibilizărilor de personal cu câştiguri salariale mai mari faţă de medie, din unele activităţi economice.

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează:

• cu 29,1% în transporturi aeriene, ca efect al măsurilor determinate de instituirea stării de urgență;
• cu 22,8% în fabricarea produselor din tutun, ca urmare a acordării de prime ocazionale în lunile precedente;
• între 12,0% şi 19,0% în fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, fabricarea de mobilă, tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), hoteluri şi restaurante, fabricarea băuturilor, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, alte activităţi industriale n.c.a., activităţi de spectacole, culturale şi recreative;
• între 7,5% şi 11,0% în fabricarea produselor textile, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, fabricarea echipamentelor electrice, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (inclusiv repararea autovehiculelor şi motocicletelor), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice.

Creşterile câştigului salarial mediu net faţă de luna martie 2020 au fost determinate de acordarea de premii ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanţe deosebite ori pentru sărbătorile de Paşte), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte), cât şi a disponibilizărilor de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice.

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează:

• cu 13,8% în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, respectiv cu 10,8% în activităţi de servicii anexe extracţiei;
• între 2,5% şi 10,0% în activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrǎri audio şi activităţi de editare muzicalǎ (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe), extracţia cărbunelui superior şi inferior, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, extracţia minereurilor metalifere, telecomunicaţii, alte activităţi extractive.








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





1679 vizualizari

  • +8 (10 voturi)    
    scaderea (Joi, 11 iunie 2020, 9:24)

    CNBC [utilizator]

    a fost mai accentuata in mediul privat, noroc cu bugetarii care tin statistica sus.
    • -1 (1 vot)    
      FARA DEZBINARE (Joi, 11 iunie 2020, 15:33)

      jidanul [utilizator] i-a raspuns lui CNBC

      Incerc sa explic situatia salarizarii bugetariilor aplicata in economie si impactul asupra salariatiilor din mediu privat. Motivul este de a nu mai permite dezbinarea sociala si salariala, promovata de politicieni pentru a manipula salariatii din Romania. În România erau, la ultima raportare oficială, 62,7 mii funcționari publici în administrația centrală și 73,1 mii în cea locală.
      Suntem pe ultimul loc în UE, cu 62 de bugetari (atenție aici intră și alte categorii plătite de la bugetul de stat din învățământ, sanatate, ordine publică) la mia de locuitori.
      Tăierea salariilor functionarilor aduce o economie de 2 bani la buget.
      Iar tăierea nu e de 25%, pentru că 75% din salariul de baza, fără sporuri, înseamnă pe venitul net o scădere de 40-45%.
      Primele afectate vor fi băncile (că își vor suspenda ratele și funcționarii) și firmele private, că și bugetarii își cheltuie banii tot la privat. Și statul, că și bugetarii plătesc CAS, CASS și impozit pe venit, care merge la autoritățile locale și județene.
      Implicit, privații vor avea mai puțini bani pentru salariile angajaților lor, astfel că roata disponibilizarilor se va învârti și mai tare în privat, iar statul va încasa mai puțină TVA, dar și CAS, CASS și impozite mai mici ca urmare a disponibilizarilor din privat sau scăderii salariilor. In plus, statul va plăti mai mult șomaj, fie el clasic sau tehnic.
      Firmele cu încasări mai mici vor cumpăra marfa mai puțină de la furnizorii lor, iar roata se va învârti la fel în ceea ce ii priveste pe angajații lor, taxe și impozite. Și tot așa, până la producători.
      Va fi un efect în lanț de pe urma caruia vor pierde și privatul și statul!
      Ceea ce pare 1 leu scutit, inițial, de catre stat se transformă, imediat, în 5 lei pierduți de stat și încă 5 lei de privați!
      Banii circulă si fac alti bani. Așa e în economie. Si inca ceva, acum aproape toate firmele private, angajatii acestor firme, lucreaza efectiv in urma licitarii lucrarilor facute de bugetarii administratiei locae.l
      • 0 (0 voturi)    
        bugetar - inima tarii (Joi, 11 iunie 2020, 16:56)

        CNBC [utilizator] i-a raspuns lui jidanul

        Creati niste sofisme extraordinare, la fel de bune ca si cele de la Antena 1,2,3.
        Conform graficului: https://infogram.com/posturi-ocupate-sistemul-bugetar-1h7k23k0nvlg6xr
        sunteti FOARTE departe de adevar.
        Prin "bugetari" ma refer la plimbatorii de hartii din ministere/primarii si alte institutii parazitare ale banului public, platiti regeste care traiesc intr-o romanie fara pandemie, unde salariile lor nu au scazut. Spuneti ca bugetarii de fapt sustin mersul lucrurilor, dar haideti sa facem un exercitiu de imaginatie, din puhoiul de bugetari care plimba hartii, daca ar ramane 10% si restul posturilor sa fie informatizate, ar fi bani si pentru investitii in infrastructura, scoli, spitale, un trai mai bun.
        Recunosc, am ramas uimit cat de departe s-a ajuns cu rationamentul de altfel gresit referitor la bugetari. Daca urmam rationamentul dumneavoastra, putem sa triplam numarul de bugetari ca sa ne fie si mai bine nu ? Solutia opusa este eliminarea bugetarilor aproape complet si informatizarea sistemului. Ce spuneti ?
      • +1 (1 vot)    
        10% PIB - pe cei 1.2 mil bugetari (Sâmbătă, 13 iunie 2020, 15:21)

        jorj_bv [utilizator] i-a raspuns lui jidanul

        Atata doar ca PIB-ul e o chestie iluzorie, iar in conditiile capacitatii reduse de colectare inseamna 30% din cheltuielile bugetare (cca 108 din 360 mld lei).
        Singurul adevar e ca marind foarte mult cheltuilelile cu angajatii la stat, prin suveica lui Socol/Valcov, Olguta a putut sa se bata in piept cu cresterea pensiilor si a salariilor din domeniul medical printr-o alocare indirecta prin taxe platite de stat.
        1.2 milioane inseamna un sfert din angajatii din Romania o freaca la stat - educatie sub orice critica, spitale in paragina, fara medicamente si echipamente, personal depasit de situatie nefiind instruit. Or fi ei pe medie mai cu diplome decat la privat, dar salariile sunt duble (cei 2.5 mil cu salarii pana in 1500 net sunt din privat).
        De profesori e nevoie, de medici si asistente e si de ei nevoie, poate si de unii politisti, cu armata e discutabil - oricum doar cateva mii sunt instruiti. Dar pana la 1.2 milioane care au fost platiti in majoritate cu banii intregi, insa putini au facut ceva treaba de acasa.
  • -1 (9 voturi)    
    e, nu e dracu atat de negru... (Joi, 11 iunie 2020, 10:37)

    Ismail Paine de circ [utilizator]

    .. cam cat o masa de pranz in doi, la un restaurand mediu.
  • +2 (2 voturi)    
    include pe cei aflati in somaj tehnic? (Joi, 11 iunie 2020, 11:34)

    jorj_bv [utilizator]

    altfel putea sa si creasca daca exluzi salariile mici din comert si HoReCa.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by