Statisticianul Claudiu Herțeliu, prodecan în cadrul ASE dar care predă și la o universitate londoneză, a realizat alături de alți 7 autori un studiu complex privind importanța banilor din perspectivă religioasă. Cercetătorul a sondat un grup de români format din reprezentanți ai 10 culte cu privire la atenția pe care aceștia o acordă banilor. Și le-a cerut să răspundă dacă sunt sau nu de acord cu privire la afirmații gen: ”Banii aduc fericirea”, ”Timpul înseamnă bani”, ”Banii sunt ochiul Diavolului”, ”Este ok să împrumuți bani cu dobândă?” ș.a. Vezi în text ce răspunsuri au dat credincioșii ortodocși, greco-catolici, musulmani, unitarieni, reformați, evrei, romano-catolici, penticostali, baptiști, adventiști de ziua a șaptea. HotNews.ro a mai scris despre un studiu făcut de Claudiu Herțeliu, aici.
Întrebat cum de i-a venit această idee de cercetare, profesorul Herțeliu a explicat pentru HotNews.ro: ”Este meritul domnului profesor Alexandru Isaic-Maniu, mentorul meu. Dumnealui este persoana care a determinat alegerea mea pentru un traiect academic in general si, foarte important, artizanul filonului fenomenul religios ca preocupare de cercetare. Cand dumnealui a acceptat pe la inceputul anului 2000 sa candidez pe unul dintre locurile la doctorat pe care le avea in coordonare mi-a sugerat sa meditez la o posibila tema. Dupa ceva vreme i-am propus urmatoarea tema: "Paradoxuri si anomalii in sistemul de indicatori statistici macroeconomici din Romania dupa 1989". Dumnealui a apreciat ideea insa mi-a sugerat ca am putea sa mergem si pe "Analiza statistica a fenomenului religios din Romania".
”Pentru ca era vorba despre un doctorat in Economie (specializarea Cibernetica si Statistica Economica), urmare a faptului ca in a doua tema partea economica nu era asa de evidenta, in contextul in care rezultatele admiterii la doctorat trebuiau aprobate incepand cu Consiliul Facultatii in diverse foruri decizionale pentru a evita eventualele obiectii am mers la doua capete. La admitere am prezentat ambele teme optand insa pentru cea cu religia insa daca in forurile superioare de decizie ar fi fost obiectii alegeam varianta temei de statistica macroeconomica. Cum nu au existat nici un fel de obiectii am parcurs stagiul doctoral cu tema legata de fenomenul religios”, mai spune cercetătorul român.
Rezultatele cercetării nu l-au surprins foarte tare pe statistician. ”Nu pot sa spun ca am fost surprins(i) de rezultate. Cred ca ele sunt in linie cu ce ne asteptam si de cele mai multe ori concordant cu ce e si prin alte colturi ale lumii (e drept ca nu sunt multe cercetari pe teme similare). O mica dezamagire am avut-o legat de intrebarea "Banii sunt un bun care ar trebui sa circule". E drept ca am pilotat chestionarul inainte insa nu ne-am gandit ca respondentii ar fi trebuit sa aiba o educatie economico-financiara mai solida ca sa surpinda ceea ce ne doream noi. Si al doilea vector (care trimite la Pilda Talantilor din Biblie) cred ca a fost sesizat si de mai putina lume. In rest, sigur ca ne-ar placea sa gasim si alte esantoane carora li s-au aplicat intrebari similare pentru ca desi unii itemi pe care i-am pus noi in lista sunt poate usor specifici societatii romanesti, altii sunt de larga circulatie internationala (vezi: Time is money). Mi-ar placea sa fie mai multe competitii organizate de UEFISCDI si sa fim in stare sa mai prindem un proiect in care sa repetam/ actualizam sondajul la distanta de 10-15 ani in care sa surprindem, poate, si unele dinamici societale!”, spune Herțeliu în discuția cu HotNews.ro
- Banii aduc fericirea
Acest item se concentrează, în principal, pe percepția comună a rolului important pe care îl joacă banii în orice sistem referențial legat de fericire (bogăție, confort, putere etc.). Acesta a fost primul item în fața căruia respondenții au fost solicitați să se poziționeze. Cea mai importantă pondere a adepților unei religii (80%) care sunt de acord că „banii aduc fericire” se înregistrează în rândul musulmanilor .
În culturile creștine, ortodocșii și unitarienii par să dea prioritate banilor, deoarece aproape 69% dintre ei sunt de acord cu afirmația. Următorii linii sunt Reformații (60%) și Romano-Catolicii (aproape 54%), în timp ce ponderea scade pentru alte grupuri (Penticostali 43%, Baptisti 39% și Adventiști de ziua a șaptea- 17%). Grupul evreiesc înregistrează un nivel de aproape 58%.
Mai mult, respondenții de sex masculin și cei cu venituri mari tind să susțină declarația într-o proporție mare.
- Timpul înseamnă bani
Acest item ține cont de percepția timpului în raport cu banii. Ideea urmărește să verifice percepția societății românești post-comuniste față de cultura occidentală bazată pe împrumuturi. Populația română este de acord cu faptul că „timpul este bani”: grupurile est-ortodoxe, romano-catolice și reformate sunt de acord în proporție de 82–83%, în timp ce alte grupuri înregistrează niveluri puțin mai mici: cele baptiste (67,7%), penticostale (60,7 %) și Adventiste de Ziua Șapte (43,3%).
În mod surprinzător, percepția generală a populației este aceea de a fi de acord cu o afirmație mai degrabă occidentală decât una balcanică! Acest mod de valorizare a timpului este, de asemenea, contrară percepției generale că ortodocșii ar fi concentrați mai mult pe meditație și odihnă. Persoanele credincioase cu educatie superioară susțin afirmația într-o proporție mai mare în comparație cu cei mai puțin educați.
Banii reprezintă totul
Acest item verifică dacă valorificarea afectivă a unui element (bani) poate fi un substitut pentru visul unei persoane. Rezultatele sunt relativ echilibrate - majoritatea este împotriva afirmației. Credincioșii practicanți, femeile, persoanele cu educație bună și cu venituri ridicate tind să aprobe afirmația într-o măsură mai mică decât alte categorii.
Bani mai mulți înseamnă griji mai mari
Această afirmație își propune să verifice percepția generală conform căreia excesul de bani ar putea duce la un disconfort psihic.
Există grupuri religioase care sunt de acord cu acest lucru într-o proporție foarte mare: penticostală (96,5%), romano-catolică (92,8%), adventiștii de ziua a șaptea (90%) și unitarienii (89,2%). Procente mai mici privind acordul cu această afirmație le găsim la Baptiști (67,8%) și Reformați (53%).
Credincioșii practicanți și persoanele mai puțin educate tind să fie de acord cu afirmația într-o mare măsură, comparativ cu alte grupuri .
- Banul e ochiul Dracului
Din punct de vedere statistic, rezultatele sugerează că o mare parte a populației este de acord cu afirmația: romano-catolicii (100%), penticostalii (89,3%), ortodocșii (84%), unitarienii (75%), reformatii (74,3%), adventiștii de Ziua a şaptea (72,4%), baptistii (70,9%).
Adevărata semnificație a acestei afirmații scoate în evidență nivelul la care persoanele care aparțin diferitelor grupuri religioase se poziționează în fața unui concept. Este vorba despre o identificare a dihotomiei dintre bine și rău. Poziția maniheistă pe care o adoptă marea majoritate a tuturor credincioșilor este foarte ușor de văzut aici. Identificarea perfectă (bani = diavol) semnalează atitudinea religioasă pe care credincioșii o au în legătură cu banii.
Persoanele mai puțin educate și cele cu venituri mici tind să susțină această afirmație într-o măsură mai mare decât alte grupuri.
Este ok să împrumuți bani cu dobândă
Acest item intenționează să verifice dacă o credință biblică fundamentală conform căreia „dobânda” este acceptabilă este încă susținută de o anumită parte a populației. Doar 15,9% din toate persoanele din eșantion susțin această afirmație. Unele grupuri religioase susțin afirmația într-o proporție puțin mai mare decât media (baptistii 29%, reformatii 23,5%, evreii 23,1% și penticostalii 22,2%).
Ce mai spune Claudiu Herțeliu:
Dupa finalizarea stagiului doctoral am pastrat preocuparile legate de aceasta tema. ”Astfel, am depus un proiect de cercetare (cu tema: Influenţa Religiei asupra Proceselor Sociale din România - O Abordare Neo-Weberiana din Perspectivă Cantitativă Utilizând Tehnici de Sondaj Statistic) la competitia Idei finantata de UEFISCDI in 2008 intr-o echipa unde eu eram tanar coordonator alaturi de: domnii Tudorel Andrei, Alexandru Isaic-Maniu si Bogdan Vasile Ileanu de la ASE, doamna Cristina Gavriluta de la UAIC si domnul Catalin Vasile Bobb (pe atunci la UBB, in prezent la UTCN). Am avut bucuria sa castigam proiectul (e drept, pe atunci se organizau competitii in fiecare an si rata de succes era 20-30%, fata de acum cand se organizeaza competitii la fiecare 2-3 ani cu rate de succes de 5-15%). Am semnat contractul cu UEFISCDI pentru suma de 1 milion de lei. In primul an (pe langa alte activitati) impreuna cu echipa de cercetare am realizat chestionarul si o pilotare a acestuia. La sfarsitul primului an de implementare urmare a crizei financiare din acea vreme UEFISCDI a decis sa limiteze numarul proiectelor in derulare astflel incat aproape jumatate dintre proiecte au fost oprite”, spune cercetătorul român.
”În momentul in care am prezentat chestionarul domnul Prof. Liviu Chelcea (pe care atunci l-am vazut prima data) ca membru al comisiei a comentat pozitiv asupra intrebarii in care respondentii erau rugati sa se pozitioneze fata de afirmatia: "Banii sunt ochiul dracului". Retrospectiv simt ca acea intrebare ne-a ajutat sa ne continuam proiectul insa chestionarul era mult mai amplu si nici pana acum nu am reusit sa stoarcem chiar tot din acea baza de date (dovada ca avem articol publicat pe baza ei - acesta la care faceti referire - chiar la sfarsitul anului 2019). Chiar daca din finantarea contractata, in final UEFISCDI a livrat aproximativ 450 mii lei, ne-am mai redus din activitati (sau, de exemplu, din volumul esantionului pentru sondajul pe care l-am facut) astfel incat ne-am atins obiectivele asumate chiar daca erau ajustate fata de cele initiale. Esantionarea si cercetarea in teren a fost realizata de catre INS (prin subcontractare - din pacate, in prezent, INS urmare a reglementarilor actuale nu mai poate face asa ceva). Astfel incat esantionul a fost construit pe baza esantionului master EMZOT al INS si consider ca avem o sursa viabila de informatie”, mai adaugă Claudiu Herțeliu.
6
27
