Banii și religia. Aduc banii fericirea? 8 din 10 musulmani spun că da, în vreme ce adventiștii sunt de acord doar în proporție de 17%. Vezi cum se poziționează reprezentanții a 10 culte religioase la expresii celebre legate de bani

de Dan Popa     HotNews.ro
Vineri, 12 iunie 2020, 5:22 Economie | Finanţe & Bănci


Claudiu Herteliu
Foto: ase.ro
Statisticianul Claudiu Herțeliu, prodecan în cadrul ASE dar care predă și la o universitate londoneză, a realizat alături de alți 7 autori un studiu complex privind importanța banilor din perspectivă religioasă. Cercetătorul a sondat un grup de români format din reprezentanți ai 10 culte cu privire la atenția pe care aceștia o acordă banilor. Și le-a cerut să răspundă dacă sunt sau nu de acord cu privire la afirmații gen: ”Banii aduc fericirea”, ”Timpul înseamnă bani”, ”Banii sunt ochiul Diavolului”, ”Este ok să împrumuți bani cu dobândă?” ș.a. Vezi în text ce răspunsuri au dat credincioșii ortodocși, greco-catolici, musulmani, unitarieni, reformați, evrei, romano-catolici, penticostali, baptiști, adventiști de ziua a șaptea. HotNews.ro a mai scris despre un studiu făcut de Claudiu Herțeliu, aici.

Întrebat cum de i-a venit această idee de cercetare, profesorul Herțeliu a explicat pentru HotNews.ro: ”Este meritul domnului profesor Alexandru Isaic-Maniu, mentorul meu. Dumnealui este persoana care a determinat alegerea mea pentru un traiect academic in general si, foarte important, artizanul filonului fenomenul religios ca preocupare de cercetare. Cand dumnealui a acceptat pe la inceputul anului 2000 sa candidez pe unul dintre locurile la doctorat pe care le avea in coordonare mi-a sugerat sa meditez la o posibila tema. Dupa ceva vreme i-am propus urmatoarea tema: "Paradoxuri si anomalii in sistemul de indicatori statistici macroeconomici din Romania dupa 1989". Dumnealui a apreciat ideea insa mi-a sugerat ca am putea sa mergem si pe "Analiza statistica a fenomenului religios din Romania".

”Pentru ca era vorba despre un doctorat in Economie (specializarea Cibernetica si Statistica Economica), urmare a faptului ca in a doua tema partea economica nu era asa de evidenta, in contextul in care rezultatele admiterii la doctorat trebuiau aprobate incepand cu Consiliul Facultatii in diverse foruri decizionale pentru a evita eventualele obiectii am mers la doua capete. La admitere am prezentat ambele teme optand insa pentru cea cu religia insa daca in forurile superioare de decizie ar fi fost obiectii alegeam varianta temei de statistica macroeconomica. Cum nu au existat nici un fel de obiectii am parcurs stagiul doctoral cu tema legata de fenomenul religios”, mai spune cercetătorul român.

Rezultatele cercetării nu l-au surprins foarte tare pe statistician. ”Nu pot sa spun ca am fost surprins(i) de rezultate. Cred ca ele sunt in linie cu ce ne asteptam si de cele mai multe ori concordant cu ce e si prin alte colturi ale lumii (e drept ca nu sunt multe cercetari pe teme similare). O mica dezamagire am avut-o legat de intrebarea "Banii sunt un bun care ar trebui sa circule". E drept ca am pilotat chestionarul inainte insa nu ne-am gandit ca respondentii ar fi trebuit sa aiba o educatie economico-financiara mai solida ca sa surpinda ceea ce ne doream noi. Si al doilea vector (care trimite la Pilda Talantilor din Biblie) cred ca a fost sesizat si de mai putina lume. In rest, sigur ca ne-ar placea sa gasim si alte esantoane carora li s-au aplicat intrebari similare pentru ca desi unii itemi pe care i-am pus noi in lista sunt poate usor specifici societatii romanesti, altii sunt de larga circulatie internationala (vezi: Time is money). Mi-ar placea sa fie mai multe competitii organizate de UEFISCDI si sa fim in stare sa mai prindem un proiect in care sa repetam/ actualizam sondajul la distanta de 10-15 ani in care sa surprindem, poate, si unele dinamici societale!”, spune Herțeliu în discuția cu HotNews.ro

  • Banii aduc fericirea


Acest item se concentrează, în principal, pe percepția comună a rolului important pe care îl joacă banii în orice sistem referențial legat de fericire (bogăție, confort, putere etc.). Acesta a fost primul item în fața căruia respondenții au fost solicitați să se poziționeze. Cea mai importantă pondere a adepților unei religii (80%) care sunt de acord că „banii aduc fericire” se înregistrează în rândul musulmanilor .



În culturile creștine, ortodocșii și unitarienii par să dea prioritate banilor, deoarece aproape 69% dintre ei sunt de acord cu afirmația. Următorii linii sunt Reformații (60%) și Romano-Catolicii (aproape 54%), în timp ce ponderea scade pentru alte grupuri (Penticostali 43%, Baptisti 39% și Adventiști de ziua a șaptea- 17%). Grupul evreiesc înregistrează un nivel de aproape 58%.

Mai mult, respondenții de sex masculin și cei cu venituri mari tind să susțină declarația într-o proporție mare.

  • Timpul înseamnă bani


Acest item ține cont de percepția timpului în raport cu banii. Ideea urmărește să verifice percepția societății românești post-comuniste față de cultura occidentală bazată pe împrumuturi. Populația română este de acord cu faptul că „timpul este bani”: grupurile est-ortodoxe, romano-catolice și reformate sunt de acord în proporție de 82–83%, în timp ce alte grupuri înregistrează niveluri puțin mai mici: cele baptiste (67,7%), penticostale (60,7 %) și Adventiste de Ziua Șapte (43,3%).

În mod surprinzător, percepția generală a populației este aceea de a fi de acord cu o afirmație mai degrabă occidentală decât una balcanică! Acest mod de valorizare a timpului este, de asemenea, contrară percepției generale că ortodocșii ar fi concentrați mai mult pe meditație și odihnă. Persoanele credincioase cu educatie superioară susțin afirmația într-o proporție mai mare în comparație cu cei mai puțin educați.

  • Banii reprezintă totul


Acest item verifică dacă valorificarea afectivă a unui element (bani) poate fi un substitut pentru visul unei persoane. Rezultatele sunt relativ echilibrate - majoritatea este împotriva afirmației. Credincioșii practicanți, femeile, persoanele cu educație bună și cu venituri ridicate tind să aprobe afirmația într-o măsură mai mică decât alte categorii.

  • Bani mai mulți înseamnă griji mai mari


Această afirmație își propune să verifice percepția generală conform căreia excesul de bani ar putea duce la un disconfort psihic.

Există grupuri religioase care sunt de acord cu acest lucru într-o proporție foarte mare: penticostală (96,5%), romano-catolică (92,8%), adventiștii de ziua a șaptea (90%) și unitarienii (89,2%). Procente mai mici privind acordul cu această afirmație le găsim la Baptiști (67,8%) și Reformați (53%).

Credincioșii practicanți și persoanele mai puțin educate tind să fie de acord cu afirmația într-o mare măsură, comparativ cu alte grupuri .

  • Banul e ochiul Dracului


Din punct de vedere statistic, rezultatele sugerează că o mare parte a populației este de acord cu afirmația: romano-catolicii (100%), penticostalii (89,3%), ortodocșii (84%), unitarienii (75%), reformatii (74,3%), adventiștii de Ziua a şaptea (72,4%), baptistii (70,9%).

Adevărata semnificație a acestei afirmații scoate în evidență nivelul la care persoanele care aparțin diferitelor grupuri religioase se poziționează în fața unui concept. Este vorba despre o identificare a dihotomiei dintre bine și rău. Poziția maniheistă pe care o adoptă marea majoritate a tuturor credincioșilor este foarte ușor de văzut aici. Identificarea perfectă (bani = diavol) semnalează atitudinea religioasă pe care credincioșii o au în legătură cu banii.

Persoanele mai puțin educate și cele cu venituri mici tind să susțină această afirmație într-o măsură mai mare decât alte grupuri.

  • Este ok să împrumuți bani cu dobândă


Acest item intenționează să verifice dacă o credință biblică fundamentală conform căreia „dobânda” este acceptabilă este încă susținută de o anumită parte a populației. Doar 15,9% din toate persoanele din eșantion susțin această afirmație. Unele grupuri religioase susțin afirmația într-o proporție puțin mai mare decât media (baptistii 29%, reformatii 23,5%, evreii 23,1% și penticostalii 22,2%).

Ce mai spune Claudiu Herțeliu:

Dupa finalizarea stagiului doctoral am pastrat preocuparile legate de aceasta tema. ”Astfel, am depus un proiect de cercetare (cu tema: Influenţa Religiei asupra Proceselor Sociale din România - O Abordare Neo-Weberiana din Perspectivă Cantitativă Utilizând Tehnici de Sondaj Statistic) la competitia Idei finantata de UEFISCDI in 2008 intr-o echipa unde eu eram tanar coordonator alaturi de: domnii Tudorel Andrei, Alexandru Isaic-Maniu si Bogdan Vasile Ileanu de la ASE, doamna Cristina Gavriluta de la UAIC si domnul Catalin Vasile Bobb (pe atunci la UBB, in prezent la UTCN). Am avut bucuria sa castigam proiectul (e drept, pe atunci se organizau competitii in fiecare an si rata de succes era 20-30%, fata de acum cand se organizeaza competitii la fiecare 2-3 ani cu rate de succes de 5-15%). Am semnat contractul cu UEFISCDI pentru suma de 1 milion de lei. In primul an (pe langa alte activitati) impreuna cu echipa de cercetare am realizat chestionarul si o pilotare a acestuia. La sfarsitul primului an de implementare urmare a crizei financiare din acea vreme UEFISCDI a decis sa limiteze numarul proiectelor in derulare astflel incat aproape jumatate dintre proiecte au fost oprite”, spune cercetătorul român.

”În momentul in care am prezentat chestionarul domnul Prof. Liviu Chelcea (pe care atunci l-am vazut prima data) ca membru al comisiei a comentat pozitiv asupra intrebarii in care respondentii erau rugati sa se pozitioneze fata de afirmatia: "Banii sunt ochiul dracului". Retrospectiv simt ca acea intrebare ne-a ajutat sa ne continuam proiectul insa chestionarul era mult mai amplu si nici pana acum nu am reusit sa stoarcem chiar tot din acea baza de date (dovada ca avem articol publicat pe baza ei - acesta la care faceti referire - chiar la sfarsitul anului 2019). Chiar daca din finantarea contractata, in final UEFISCDI a livrat aproximativ 450 mii lei, ne-am mai redus din activitati (sau, de exemplu, din volumul esantionului pentru sondajul pe care l-am facut) astfel incat ne-am atins obiectivele asumate chiar daca erau ajustate fata de cele initiale. Esantionarea si cercetarea in teren a fost realizata de catre INS (prin subcontractare - din pacate, in prezent, INS urmare a reglementarilor actuale nu mai poate face asa ceva). Astfel incat esantionul a fost construit pe baza esantionului master EMZOT al INS si consider ca avem o sursa viabila de informatie”, mai adaugă Claudiu Herțeliu.









Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





9417 vizualizari

  • +21 (33 voturi)    
    Pentru socialisti, banii altora intotdeauna aduc (Vineri, 12 iunie 2020, 6:36)

    xolv [utilizator]

    fericirea.
  • +10 (14 voturi)    
    Intrebare veche de cand lumea (Vineri, 12 iunie 2020, 7:49)

    John M. [utilizator]

    Fa-ti o meserie si traieste o viata normala.
    Lasa-i pe altii sa alerge dupa cai verzi pe pereti.
  • +7 (11 voturi)    
    Distrugerea invatamantului romanesc (Vineri, 12 iunie 2020, 8:44)

    Victtor [utilizator]

    In universitati totul este politizat iar non-valorile sunt promovate catre varf.
  • +12 (12 voturi)    
    Gallup (Vineri, 12 iunie 2020, 9:18)

    Ecce_Homo [utilizator]

    Majoritatea oamenilor stiu ca banii aduc nu neaparat fericirea dar aduc o oarecare liniste. Altfel vezi viata cand nu te roade stomacul. Insa, in multe cazuri, banii nu sunt totul. Exista un studiu Gallup International facut in multe tari si pe multe categorii de salariati si, surpriza, nu banii sunt pe primul loc in ceea ce priveste satisfactia salariatilor la locul de munca.
    Astfel ca se adevereste faptul ca "Banii nu aduc fericirea dar o intretin".
  • +8 (10 voturi)    
    banii (Vineri, 12 iunie 2020, 9:36)

    codrean [utilizator]

    Doar ei si numai ei nu-ti aduc fericirea. Lipsa lor - depinde de nevoile vitale dar si de aspiratii - poate fi frustanta; te poate impiedica sa-ti atingi un obiectiv personal, te poate pune in situatii neplacute, umilitoare.Banii iti dau o mai mare libertate,iti permit sa visezi si, uneori, chiar sa-ti implinesti visele. Nicolae Iorga spunea :"Nu poti construi ceva trainic avand grija painii !" -citez din memorie. Sigur, "ce-i prea mult strica".Aviditatea iti poate distorsiona (releva ?) caracterul, ii poate face nefericiti pe cei din preajma ta.
    Est modus in rebus !
  • +9 (9 voturi)    
    problema e invers de fapt (Vineri, 12 iunie 2020, 9:51)

    iodixit [utilizator]

    nu banii aduc fericire (dar ajuta), lipsa lor aduce nefericirea.
  • 0 (12 voturi)    
    BOR functioneaza pe baza de spaga (Vineri, 12 iunie 2020, 9:55)

    emil bobu [utilizator]

    Nu ma intereseaza ce declara ei oficial, BOR e o organizatie lacoma si ticaloasa, care ia bani de la oricine pentru favoruri si sustinere politica.
  • +2 (8 voturi)    
    Diferenta dintre datele brute si cele ajustate (Vineri, 12 iunie 2020, 10:04)

    Corcoran [utilizator]

    Daca autorii studiului nu au tinut cont de alte variabile (statutul economic-social, nivel de studii etc) si nu au ajustat rezultatele corespunzator, acest studiu e apa de ploaie.
    • +2 (2 voturi)    
      Din text reiese ca da... (Vineri, 12 iunie 2020, 10:51)

      Laumi [utilizator] i-a raspuns lui Corcoran

      Din text reiese, dacă citim cu atenție că sunt avute în vedere și aceste variabile.
      • +1 (3 voturi)    
        Analiza univariata si analiza multivariata (Vineri, 12 iunie 2020, 11:24)

        Corcoran [utilizator] i-a raspuns lui Laumi

        1) Au avut in vedere probabil si le-au colectat, dar... le-au analizat separat (univariat).
        Aceste variabile trebuiau analizate simultan (multivariat). Da, "respondentii de sex masculin si cei cu venituri mari tind sa sustina afirmatia intr-o masura mai mare", spun autorii. Dar aceasta "masura" este ea constanta pentru toate religiile? Sint sigur ca nu. Si oare structura de virsta, social-economica, de venit, sex etc a grupurilor care au raspuns la intrebari este identica? Ma indoiesc.
        2) Singurul grafic din articol, cel care prezinta rezultatele principale, reprezinta rezultatele brute ale sondajului. Daca intr-adevar autorii ar fi analizat multivariat, rezultatele ar fi fost exprimate altfel, in functie de modelul folosit.
  • -1 (5 voturi)    
    niste bani trebuie... nu pt. "fericire" (Vineri, 12 iunie 2020, 10:58)

    Toni_Romania [utilizator]

    Pai e normal ca bani trebuie. Si nu trebuie bani ca sa fim "fericiti". Ci pt. a implini doua aspecte.
    Aspectul uman biologic, ca saracia in secunda 2 aduce pierderea sanatatii cuiva. Si aspectul uman social, ca omul e fiinta sociala 100% si saracia aduce instant excluderea sociala. Deviza cu "banii nu aduc fericirea" este o inventie a bogatilor pt. ca sa mai calmeze pe saraci.
  • -1 (9 voturi)    
    La o asemenea intrebare... (Vineri, 12 iunie 2020, 11:05)

    Cataleya [utilizator]

    ...sunt indreptatiti sa raspunda doar cei care au avut sau au bani mai multi decat le este necesar.
    Calicii n-au cum sa raspunda obiectiv.
    • +3 (5 voturi)    
      ... (Vineri, 12 iunie 2020, 11:34)

      Ecce_Homo [utilizator] i-a raspuns lui Cataleya

      Mai multe studii sociale arata faptul ca un om care sufera un accident de masina in care isi pierde abilitatile motrice si un om care castiga marele premiu la loto ajung in 2 ani la acelasi nivel de fericire pe care il aveau inainte de eveniment. Deci conteaza si nu prea statutul pe care un om il are intr-un anumit moment.
      Apoi "mai mult decat le e necesar" e un argument inutil. Fiecare om isi doreste ceva ce nu are. Cersetorul de la coltul strazii vrea bani pentru un covrig, Elon Musk vrea finantare (bani) pentru a-si lansa cordonul de sateliti in spatiu. Nu de scopul pentru care ai nevoie de bani vine dreptul de a avea o parere si de a raspunde la un chestionar.
      • -2 (4 voturi)    
        Filozofie ieftina (Vineri, 12 iunie 2020, 15:14)

        Cataleya [utilizator] i-a raspuns lui Ecce_Homo

        .....
        • 0 (2 voturi)    
          ... (Vineri, 12 iunie 2020, 21:31)

          Ecce_Homo [utilizator] i-a raspuns lui Cataleya

          https://www.thecut.com/2016/01/classic-study-on-happiness-and-the-lottery.html
          "In 1978, a trio of researchers at Northwestern University and the University of Massachusetts attempted to answer this by asking two very disparate groups about the happiness in their lives: recent winners of the Illinois State Lottery — whose prizes ranged from $50,000 to $1 million — and recent victims of catastrophic accidents, who were now paraplegic or quadriplegic. In interviews with the experimenters, the two groups were asked, among other things, to rate the amount of pleasure they got from everyday activities: small but enjoyable things like chatting with a friend, watching TV, eating breakfast, laughing at a joke, or receiving a compliment. When the researchers analyzed their results, they found that the recent accident victims reported gaining more happiness from these everyday pleasures than the lottery winners."
          Asta e prima parte a studiului, partea de care zic am gasit-o in doua carti diferite legate de dopamina si de cum functioneaza creierul. Se numeste teoria adaptarii nivelului. Tu pe ce ti-ai bazat enuntul?
    • +2 (2 voturi)    
      Completare. (Vineri, 12 iunie 2020, 15:22)

      Cataleya [utilizator] i-a raspuns lui Cataleya

      Singurii care pot raspunde, cat de cat in cunostinta de cauza ar fi doar cei care au cunoscut in viata lor ambele situatii.
      Un om nascut sarac, care se imbogateste la varsta de 30 de ani, poate raspunde argumentat.
      La fel unul care se naste bogat si ajunge sarac la 30 de ani.

      Restul sunt doar baliverne si raspunsuri de genul "sanatatea e cea mai scumpa" si "sa fie pace in lume"
      • 0 (2 voturi)    
        100% corect! (Vineri, 12 iunie 2020, 17:03)

        Jegul Cristian Ioan [utilizator] i-a raspuns lui Cataleya

        Ai perfecta dreptate!
        nu, nu am avut niciodata "bani mai multi decat le este necesar"
        Si da, in locul lui Elon Musk, m-as oftica pentu ca niciodat nu voi avea bani pt o expeditie in Alfa Centauri!
        Cum poti sa raspunzi cu da/nu la intebarea "banii aduc fericirea?" daca nu ai cunoscut AMBELE situatii?
  • +3 (3 voturi)    
    Cam suspecte extremele graficului! (Vineri, 12 iunie 2020, 13:53)

    OviCti [utilizator]

    Deoarece din experienta mea (limitata e drept) nu m-as fi asteptat la aceste rezultate.

    Asa ca intrebarile care mi le pun sunt:

    1. Musulmanii sunt intr-adevar mai materialisti, sau sunt doar sinceri?

    2. Protestatii sunt intr-adevar neinteresati de bani, sau sunt "programati" cum sa "raspunda corect" la asemenea intrebari?

    As fi oarecum curios si de apartenenta religioasa a autorului. Nu pare musulman.
  • 0 (0 voturi)    
    banul,focul,electricitatea,cine cum le foloseste.. (Vineri, 12 iunie 2020, 15:23)

    richter [utilizator]

    ...deact batran , sarac si bolnav, mai bine tanar, bogat si sanatos..si sa ajungi
    si in Imparatia Cerurilor, normal.....
  • +2 (2 voturi)    
    BOR stie (Vineri, 12 iunie 2020, 18:53)

    Coresponedntu [utilizator]

    intrebati-i pe Danny scoboratorul din Mazbach si pe IPF Spagoveanu.... nu exista pe lumea asta unii mai trufasi si mai iubitori de arginti ca sarlatanii cu barbi de la BOR... nu ma mira faptul ca in sondaj reprezentantii bisericiii nationale a ardelenilor, biserica martir greco - catolica, nu sunt interesati de cele lumesti... desi in final si ei , la fel ca si cultele neoprotestante cred tot in fantasmagorii... dar macar dezinteresat...
  • 0 (0 voturi)    
    studiu Banii si religia (Duminică, 14 iunie 2020, 10:57)

    Valentin M. Ionescu [anonim]

    Daca intrebarile au fost puse in mod direct, exact asa cum apar in termeni uzuali, atunci rezultatele sunt indoielnice si nu pot fi luate in considerare. Intr-un sondaj intrebarile nu pot fi puse in mod direct. Sunt alte sondaje care se fac pe anumite valori care definesc capitalul social, de pilda cu privire la valorizarea timpului (ca resursa) si rezulatetele sunt exact pe dos decat apare in acest "studiu". Prin urmare, eu nu as baza pe acest "studiu".
  • 0 (0 voturi)    
    Un studiu remarcabil (Luni, 15 iunie 2020, 10:16)

    DanNicolaeValeni [utilizator]

    Un studiu remarcabil care confirmă adevărul fundamental că banii nu reprezintă totul, că există valori mai importante în viață.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by