​​În Elveția, curtea federală a obligat un angajator (o firmă de contabilitate) să contribuie la plata chiriei unui angajat pe care l-a obligat să lucreze de acasă. Instanța a precizat că angajatul poate chiar solicita compensarea chiriei retroactiv după ieșirea din companie. Dacă un angajat a închiriat un apartament mai mare pentru a lucra de acasă este, de asemenea, lipsit de relevanță. Este pentru prima dată când cea mai înaltă instanță din Elveția a tratat acest subiect. Thomas Geiser, profesor de drept al muncii la Universitatea din St Gallen, a declarat că verdictul nu este surprinzător, întrucât „legea obligă angajatorii să-și sprijine financiar angajații pentru orice cheltuială efectuată pentru a-și desfășura activitatea”. El subliniază că decizia se aplică angajaților care lucrează de acasă la cererea angajatorului. Angajații care lucrează voluntar de acasă nu pot primi compensații. Este posibil un proces similar în România? Ce șanse ar avea angajatu în instanță? Răspunde avocat Alina Roșca, managing partner la Rosca Law Office

av. Alina RoscaFoto: Hotnews

Rep: Citeam în presa elvețiană despre o decizie a înaltei Curți de acolo care obliga un angajator să-i plătească o parte din chiria angajatului care era obligat să lucreze de acasă. Întrebarea mea este dacă un astfel de demers poate fi posibil sau îl vedeți ca fiind posibil și la noi în țară?

Av Alina Roșca: Da am citit și eu acel articol și ar putea fi posibil. Dar ar trebui să dezvoltăm puțin subiectul pentru a vedea cum s-ar putea aplica la noi. În cazul la care vă referiți, angajatul era obligat să presteze munca. La noi în dreptul muncii nu avem cum să obligăm pe cineva să presteze telemunca ci e nevoie și de acordul lui. În același timp, la noi nu poți să detașezi pe cineva să lucreze de acasă. Detașarea ar fi un act unilateral, dar nu poți repet, detașa pe cineva acasă la el. Poți să-l detașezi în altă parte. Practic din punctul ăsta de vedere nu ne-am încadra în ceea ce au spus istanțele elvețiene. Dar există posibilitatea dacă cineva se duce în instanță în România ca instanța să fie de acord să facă această plată. Aici se pun două probleme: una vizavi de problema taxelor un subiect pe care nu aș dori să intru prea mult deoarece nu sunt specialist în taxe. E de văzut dacă Fiscul nu ar considera această plată ca fiind o mărire de salariu sau un bonus care ar fi și el la rândul lui taxabil și ar fi destul de oneros pentru angajator. Poate că ar trebui ca acei bani care ar urma să fie dați de angajator să aibă un statut similar cu tichetele de masă sau cu voucherele de vacanță.

Al doilea lucru: ar trebui să înțelegem ce spune legislația românească vizavi de munca de acasă sau tele munca. Am auzit zilele astea veculându-se termenul de telemuncă sau munca de acasă, fără să se fi delimitat cele două noțiuni. Munca de acasă este un mod de muncă care în general este reglementat între angajat și angajator de la început . Angajatorul dă de obicei materia primă pe care angajatul o prelucrează acasă. Angajatul poate să-și facă propriul program, dar e obligat să-mi aducă produsul finit la un termen clar stabilit. Foarte simplist, eu îi furnizez lemne, iar el trebuie să-mi livreze măsuțele, la o dată anume. Angajatul care lucrează de acasă trebuie să aibă aceleași drepturi ca și angajatul care lucrează într o fabrică sau într un birou pentru că munca la domiciliu nu se limitează doar la munca fizică.Putem avea un IT-ist care lucrează de acasă după propriul program . dar eu trebuie să mă asigur că suport costurile la cei. Angajat nu trebuie să plătească nimic în plus față de angajatul care lucrează de la birou sau de la fabrică.

Adică eu ca angajat pot să-i cer angajatorului un computer acasă, dacă sunt IT-ist. Să-mi plătească internetul, să-mi dai căști...

Dacă ne gândim la telemuncă, aceasta e un gen de muncă pe care o prestăm înafara biroului, nu neapărat de acasă. Numai că de data aceasta avem un program prestabilit cu angajatorul ...știm exact care e programul de muncă, iar cheltuielile pe care angajatorul le suportă vor fi negociate direct cu angajatul. Aceasta este o chestiune de negociere dintre cei doi.

Rep: Daca dorim totusi ca sa ne deducem cheltuielile implicate cu telemunca sau munca de acasa este viabila solutia sa ne schimbam forma de organizare a prestarii muncii din contract de munca in contract de prestari servicii?

Av Alina Roșca: Este viabilă în sensul că dacă luăm exemplul celor care lucrează în IT, putem să devenim persoane fizice autorizate sau putem să ne facem propriile firme care să aibă un contract de colaborare. Atunci eu pot să anunț Fiscul că parte din spațiul meu e ocupat de firmă. O cameră din două de pildă e folosit ca birou. Și atunci eu o sa deduc o parte din chiria pe care o plătesc sau pot să îmi reduc și o parte din electricitate sau din abonamentul la cablu. Numai că aici nu se pune problema că iarăși vorbim despre taxe dacă sunt asimilați sau nu în continuare ca fiind angajați și nu colaboratori, având în vedere că am un singur client pentru care prestez aceeași muncă chiar dacă o prestez de acasă.

Rep: Pe perioada starii de alerta, se mai mentin prevederile privind somajul tehnic?

Av Alina Roșca: Pe perioada stării de alertă s-a prelungit șomajul tehnic până la sfârșitul lunii mai. În continuare sunt afaceri care au avut ca obiect de activitate care nu se poate desfășura încă cu publicul- cum ar fi sălile de sport. Ele își pot menține șomajul tehnic până la perioada când se vor redeschide. La fel și restaurantele care nu dețin terase. E vorba de toate acele activități gen piscine care rămân deocamdată închise și care pot beneficia de prevederile privind șomajul tehnic până la data redeschiderii acestora. Dar restaurantele care au terase și au redeschis pot beneficia de următoarele trei luni un ajutor din partea Statului pentru angajați. Li se plătește 41,5 la sută din salariul net pe economie cu specificația că nu au dreptul să concedieze acești angajați până la sfârșitul anului 2020. Acest lucru poate fi aplicabil numai în cazul în care angajații respectivi au fost în situația de a fi în șomaj tehnic înainte de a primi acest ajutor

Reporter: Se mentine dispozitia privind certificatele COVID-19 pentru persoanele juridice?

Av Alina Roșca: Da este o mențiune prin care aceste certificate au fost aplicabile și pentru luna aprilie nu numai pentru luna martie și ne mai putem în continuare folosi de ele.

Reporter: In cazul in care societatile care intampina probleme economice si dupa terminarea starii de urgenta, beneficiaza de ajutor financiar de la stat pentru a plati salariile angajatilor rechemati la munca?

Av Alina Roșca: Cum spuneam este acest 41,5 la sută pe următoarele trei luni dacă angajații au fost în șomaj tehnic cu specii actuale, fără a-i putea concedia până la sfârșitul anului. Excepție ar putea face dar este destul de complicat, cei care sunt angajați sezonieri, prin natura lor. Pentru că și ei au un contract de muncă temporar.

Rep: și în cazul în care o firmă de pildă când vine sau continuă să aibă probleme economice și după terminarea stării de urgență beneficiază de ajutor financiar pentru plata salariilor angajaților pe care îi reclamă la lucru.

Av Alina Roșca: Numai că acești 41,5 la sută de care vorbeam mai devreme pe trei luni după care mai beneficiaază de o legislație nouă care spune că pot să ”împrumute” sumele pentru chirie. ANAF, la cererea firmei care plătește chirie, poate să le plătească proprietarilor birourilor 70% din chiria datorată, dar nu mai mult de zece mii de lei pentru firme. Același lucru e valabil și în cazul persoanelor fizice, cu precizarea că acestora li se pătește maxim 2000 de lei.

Rep: doamna avocat spuneam la începutul discuției noastre că o să vorbim și despre Legea 62/2027 fiind facilitățile la plata chiriei pe perioada stării de urgență. Haideți să clarificăm mai întâi cui se adresează această lege.

Av Alina Roșca: Se adresează oricărei persoane juridice sau fizice care a întâmpinat dificultăți financiare pe această perioadă. Dacă la o societate comercială este destul de ușor să demonstrăm că ne-au scăzut veniturile, în cazul persoanelor fizice acest lucru e foarte dificil. Fiscul nu a transmis formularul pe care trebuie să-l adopte. Nu există acum în nici în formă electronică nici fizică. Nu știm care sunt cerințele pentru a demonstra ca persoană fizică că veniturile au fost diminuate.

Rep: Ce conditii trebuie sa indeplineasca locatarii pentru a beneficia de dispozitiile Legii?

Av Alina Roșca: Pe perioada stării de urgență precum și pe perioada stării de alertă până pe 15 iunie am observat că proprietarii spațiilor nu numai de birou ci și comerciale au acceptat destul de ușor și au ajuns la o înțelegere cu chiriașii. Există problema ce se întâmplă după 15 iunie? Nu am mai găsit această înțelegere la proprietarii spațiilor respective deoarece și ei au pierdut mult din venituri și atunci nu mai doresc să mai fie înțelegători. Au început să existe din ce în ce mai multe conflicte și mulți dintre ei au decis încetarea contractului. .

În schimb există situația- în general office building uri- în care chiriașii suntînchiși, legați de contract pe cel puțin un an de zile sau chiar pe cinci ani, cu imposibilitatea de a renegocia o micșorare a spațiului sau ieșirea cu totul din contractul respectiv. Și trebuie să găsești alte soluții de la caz la caz ca să poți convinge proprietarul că în instanță ai avea câștig de cauză.

Despre Legea dării în plată: Poate da în plată orice persoană care a luat un credit de la o bancă sau chiar de la o instituție financiară nebancară un credit cu care și a achiziționat propria locuință sau a achiziționat un alt bun imobiliar dar și-a pus ca și garanție propria locuință. În acest caz ei sunt în pericol să își piardă nu numai propria locuință dar și să rămână datori în continuare către instituția financiară. Gândiți vă că ne referim la contractele care au devenit extrem de generoase și în principal ne gândim la perioada când francul elvețian a crescut foarte mult. Si mai sunt persoane care au rămas în același gen de contracte deoarece banca nu a vrut sub nicio formă să negocieze. Ele au făcut toate eforturile necesare să își plătească ratele să nu își piardă propria locuință. Dar în această situație este aproape imposibil ca să mai plătească niște rate care oricum nu erau rezonabile. Nu puteți să dați în plată decât propria locuință, valoarea acesteia să nu fie mai mare de 250.000 de euro, iar cursul valutar să fi crescut consistent, cu peste 50% de la data încheierii creditului. Legea îi include nu doar pe cei care dețin încă imobilul ci se referă și la cei care au dat în plată, banca a vândut ulterior apartamentul iar pentru diferență continuă să-i urmărească pe debitor. De reținut că, chiar dacă banca a început executarea silită, notificarea de dare în plată suspendă această procedură, cea de executare.

Vezi mai jos întreaga discuție cu avocatul Alina Roșca, Roşca Law Office: