Una dintre întrebările care stăruie în orice discuție este ”încotro merge economia?”. Conversația cu Laurian Lungu este o încercare de a lămuri care sunt acele variabile de care depinde răspunsul la întrebare, scrie Andreea Roșca pe blogul ei.

Laurian LunguFoto: HotNews.ro

Pentru că economia este un întreg puzzle de comportamente și decizii. Ale oamenilor, companiilor, guvernului. În incertitudine, mare parte dintre ele nu e predictibilă. Dar principiile sunt.

Am vorbit cu Laurian despre ecuația de bază care face economia să se miște, despre indicatorul care ne spune dacă oamenii mai au sau nu un loc de muncă, despre marea ruptură de încredere dintre guvern și societate, despre oportunitățile momentului și nodul gordian al întrebării încotro: veniturile bugetului.

Ideile principale din discuție:

  • Ecuația simplă a economiei

Trebuie să înțelegem că regula de bază în economie este că cheltuiala cuiva e venitul altcuiva. Când cineva nu mai cheltuiește, altcineva nu mai încasează. Oprirea întregii economii este un șoc puternic, pentru că oprești brusc o mare parte din ecuație. Acest lucru creează nu doar o incertitudine majoră pentru business, dar și schimbări mari în comportamentul de consum.

Psihologic vorbind, o astfel de izolare creează probleme pe termen mediu și lung care se propagă în lunile următoare, chiar după ce restricțiile sunt ridicate.

Se adaugă incertitudinea legată de virus, în sine: în funcție de modul în care vom găsi o soluție ca să ne apărăm contra lui, putem evalua ce se întâmplă în economie. Vom avea pe termen scurt un război de guerilă cu virusul, adică vom avea de găsit soluții punctuale pentru zonele în care continuă să apară. Pentru că nu va dispărea.

Când segmentezi cercul într-un punct, când elimini brusc o parte a ecuației, durează să reiei fluxul. Oamenii nu pot fi întorși cu cheia pentru a se reîntoarce la ceea ce făceau anterior. De aici va fi această întârziere în a reporni economia.

  • Cum se vede acest șoc brusc în viața reală

Economia României a avut o creștere minusculă în trimestrul 1 față de ultimul trimestru in 2019, dar a fost creștere. Ea vine din rezultatele foarte bună în ianuarie și februarie, în construcții și consum.

În aprilie și mai vom avea cădere de două cifre, înspre minus 20% pe partea de consum. Șantierele de construcții pare că au rămas deschise, dar vor fi scăderi mari și aici.

Căderea consumului, în România și în toată Europa, se va vedea în scăderi de producție. Acolo unde lanțuri întregi s-au oprit, așa cum este în zona restaurantelor, efectele se transmit pe lanț, către furnizori și producători.

Când consumul scade atât de abrupt, efectele sunt rapide: rezultatul se vede pe lanț într-un interval de la o lună la trei-patru luni.

  • Revenire în V, sau o vale mai lungă și mai adâncă?

Prognozele legate de economia României în 2020 merg de la o scădere de 1,9% (a Guvernului), până la un minus 5,5%. Discrepanțele în prognoze țin de prezumțiile pe care sunt construite, de ipotezele de bază de la care pleacă.

Guvernul României lucrează cu ipoteze mai optimiste: că activitatea în construcții va aduce mare parte din creștere, că își va reveni rapid consumul, că nu vom avea o scădere mare de venituri ale oamenilor, că pierderea de locuri de muncă e ținută sub control.

Instituțiile internaționale și agențiile de rating, a căror prognoză converge către minus 5-6%, văd că va fi o curbă negativă cu o vale mai lungă.

Nu doar estimările sunt diferite, ci și probabilitățile. Probabilitatea este mai mare să fim pe o curbă mai adâncă și mai lungă. Dar asta nu înseamnă că nu există o mică probabilitate să fim la -2%. Dar aș spune că probabilitatea aceasta e foarte, foarte mică.

Ar trebui ca oamenii să înceapă să consume imediat la ritmul din ianuarie, februarie, ca să ajungem la tendința de creștere care prevala înainte crizei.

Sigur că guvernul a pus accent mare acum pe investiții și ele vor juca un rol mai mare în creștere. Întrebarea este cât de sustenabile sunt aceste investiții până la final de an,m având în vedere că bugetul statului este întins la limită.

O altă întrebare care nu are un răspuns clar este legată de revenirea piețelor externe, ca să putem relua exporturile.

Probabilitatea să se întâmple toate acestea – creșterea rapidă a consumului, susținerea masivă a investițiilor, revenirea rapidă exporturilor – e redusă în acest moment.

Dar mai e ceva, o necunoscută care influențează tot ansamblul: să nu uităm de efectul net. Poate că se distrug anumite lanțuri de producție și vânzare, așa cum este cazul zonei de restaurante. Dar furnizorii se reorientează către alte forme de livrare, bazate pe tehnologie, iar piața se readaptează rapid.

Când vorbim despre consum trebuie să ne uităm la efectul net, nu doar la un singur sector. Dar și la faptul că partea de inovare poate genera efecte pozitive pe alte sectoare.

S-ar putea să nu avem o cădere mare, cu excepția trimestrului doi, unde va fi puternică. Probabil că din ultimele doua trimestre și în 2021 vom vedea această tranziție către digitalizare în toate domeniile, care va schimba curba creșterii.

Vedem acest fenomen în China unde a explodat conceptul de livestreaming în zona de comerț online, de exemplu. Apar modele noi, pe care nu le putem anticipa.