Cât valorează astăzi capitala dacilor, Sarmizegetusa Regia... în lei. ● Harta chiriilor pe cartiere din București: unde poți să locuiești cel mai ieftin.● Orban: Peste 7.000 de firme au beneficiat de programul IMM Invest, plafonul fiind de 6 miliarde de lei. ● BCE îi arată BNR-ului ce trebuie să facă pentru a creşte creditarea: Finanţează mai ieftin băncile care îşi menţin sau cresc nivelul de creditare pentru companii şi persoane fizice. ● Cât curent electric produce România. Mai puțin decât ar putea. ● Relansarea economică post-Covid cu mai multe viteze: Ritmuri diferite pentru economii diferite şi criteriul rapidităţii de reacție.
Cât valorează astăzi capitala dacilor, Sarmizegetusa Regia... în lei. Capitala dacilor, Sarmizegetusa Regia, din Munții Orăștiei, monument istoric înscris în Lista patrimoniului mondial UNESCO, este evaluată în prezent de autorități la 137,25 milioane lei (28,3 milioane euro la cursul actual). Sarmizegetusa, căreia după cucerire romanii i-au spus Regia pentru a o deosebi de noua Sarmizegetusa Ulpia Traiana, a fost capitala și cel mai important centru militar, religios și politic al statului dac înainte de războaiele cu Imperiul Roman. Cetatea era centrul unui sistem defensiv strategic format din șase fortărețe dacice din Munții Orăștiei.În 2012 a fost aprobată înscrierea monumentului istoric Sarmisegetusa Regia - Grădiștea de Munte în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Culturii și Patrimoniului Național, iar la acea dată a fost aprobată și transmiterea sitului în administrarea Consiliului Județean Hunedoara. Consiliul a avut obligația de a evalua bunul imobil în vederea înregistrării valorii sale în evidențele contabile și în acest scop a încheiat un contract de servicii de evaluare, iar documentația care a stat la baza sumei rezultate în urma evaluării a fost transmisă Ministerului Culturii. În urma evaluării, valoarea de inventar actualizată a sitului arheologic, de 18,3 hectare, înscris în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, este de 137.250.384 lei, scrie profit.ro.
Harta chiriilor pe cartiere din București: unde poți să locuiești cel mai ieftin. Nivelul chiriei lunare pe metru pătrat pentru proprietățile rezidențiale noi din București variază între 5,5 euro și 17,5 euro, cele mai ridicate fiind înregistrate la apartamentele aflate în zonele ultracentrale și de nord ale Capitalei, cu densitate redusă, precum Kiseleff - Aviatorilor sau Herăstrău-Nordului. În aceste zone, nivelul chiriei reflectă deseori gradul de confort și proximitatea de locul de muncă. Pe de altă parte, în cartierele cu densitate mai ridicată, precum Dristor-Vitan, Berceni, Rahova, Crângași, chiriile sunt mai reduse, de 6% sau chiar mai puțin, din cauza densității ridicate și a accesului dificil către zonele din București unde sunt concentrate cele mai multe locuri de muncă. Însă, imbunătățirea infrastructurii orașului reprezintă un factor puternic pentru creșterea ofertei de locuințe, odată cu dezvoltarea de noi proiecte de spații de birouri și retail, potrivit JLL România. Noile proiecte anunțate de infrastructură care vizează rezolvarea aglomerației din trafic, prin mai multe pasaje și rute alternative, urmate de extinderea liniei de metrou pentru a ajunge în cartiere îndepărtate și pentru a stabili o conexiune mai rapidă cu aeroportul, creează deja un impact pozitiv. Investitorii și dezvoltatorii au răspuns rapid, prin deschiderea de noi zone prin proiecte de birouri și retail, ceea ce creează premisele potrivite pentru dezvoltarea rapidă și a pieței rezidențiale și, implicit, a ofertei de locuințe destinate închirierii, scrie wall-street.ro.
Orban: Peste 7.000 de firme au beneficiat de programul IMM Invest, plafonul fiind de 6 miliarde de lei. Premierul Ludovic Orban a anunţat, duminică seară, că 7.000 de companii au beneficiat până acum de programul IMM Invest, plafonul atins fiind de 6 miliarde de lei.”Economia României a fost afectată, ca toarte economiile. În toată această perioadă am luat sistematic măsuri pentru a ajuta companiile, angajaţii. Am luat măsuri care au urmărit să injectăm lichiditate în companii, să protejăm companiile şi angajaţii”, a afirmat Ludovic Orban.Duminică, la România TV, premierul Ludovic Orban a oferit date referitoare la IMM Invest. „Am pornit deja programe economice, cum este programul IMM Invest. Am atins plafonul de 6 miliarde, peste 7.000 de firme beneficiare şi deja am atins un plafon de 6 miliarde. Acest plafon va creşte şi noi şi băncile ne-am confruntat cu un val de cereri care au trebuit procesate. Sunt bănci care s-au mişcat foarte bine şi bănci care şi acum au arătat că nu vor să se implice în finanţarea companiilor, a economiei”, a mai declarat prmierul. În ceea ce priveşte cele 6 miliarde acordate prin IMM Invest, Premierul a explicat că aproximativ jumătate sunt credite pentru finanţarea companiilor şi jumătate pentru capital de lucru, scrie adevarul.ro.
BCE îi arată BNR-ului ce trebuie să facă pentru a creşte creditarea: Finanţează mai ieftin băncile care îşi menţin sau cresc nivelul de creditare pentru companii şi persoane fizice. BCE dă o lecţie băncilor centrale din Uniunea Europeană, inclusiv BNR, prin modul în care finanţează bancile europene care au nevoie de bani. Astfel, pentru noile împrumuturi ale băncilor, rata de dobândă va fi mai mică de -1%, cu condiţia ca acele împrumuturi să fie redirecţionate pentru a stimula nivelul de creditare a gospodăriilor şi companiilor. În caz contrar, rata dobânzii va creşte la un nivel de -0,5%. Pe de altă parte, guvernul României a încercat o politică similară de impulsionare a creditului pentru companii şi persoane fizice de către bănci, dar punitiv, prin taxare. Filosofia ordonanţei de urgenţă OUG 114/2018, prin care s-a impus taxa pe activele bancare, a fost să taxeze mai mult băncile care nu creditează şi mai puţin pe cele care creditează. Sectorul de business din România are nevoie acută de finanţare. În perioada 2008 – 2020, soldul creditelor în echivalent euro pentru companii a scăzut de la 26 mld. euro, la 25 mld. euro. În aceeaşi perioadă, PIB-ul a crescut de la 140 mld. euro, la 220 mld. euro. Ca urmare a scăderii atât în termeni reali cât şi procentuali a creditării companiilor de către sectorul bancar, companiile au ajuns în aprilie 2020 să aibă mai mulţi bani în bănci (26 mld. euro) decât soldul creditelor (25 mld. euro). În loc ca firmele să ia credite de la bănci au ajuns firmele să împrumute băncile, scrie ZF.ro.
Cât curent electric produce România. Mai puțin decât ar putea. Șeful ANRE: Sistem de mari dimensiuni, dar o treime din capacitate nu mai există Teoretic, România are un sistem de producție a energiei electrice de mari dimensiuni. În practică, însă, 8000 de MW, adică o treime din cei 24.000 de MW, cât este puterea instalată la nivel național, nu mai există fizic sau nu mai sunt disponibili de mult timp, afirmă președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Dumitru Chiriță. Efectiv, România mai produce 16.000 de MW, sub necesarul de consum.România dispunea, oficial, la data de 19 iunie, de capacităţi de producere a energiei electrice cu o putere instalată totală de 20.654 de MW, potrivit datelor Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), însă instituţia este într-un proces de analiză pentru a stabili care dintre centrale mai funcţionează cu adevărat, notează Agerpres. Pe site-ul ANRE a fost introdusă statistica oficială, care indică existenţa unor capacităţi instalate de 20.654,233 MW în total. Din total, 32,4% reprezintă capacităţi hidro (6.692 MW), 23,2% pe cărbune (4.787 MW), 15,5% hidrocarburi (3.210 MW), 14,6% eolian (3.021 MW), 6,8% nuclear (1.413 MW), 6,7% solar (1.392 MW) şi 0,5% biomasă (112 MW). La capitolul "Altele", sunt incluse capacităţi pe bază de biogaz (20,452 MW), căldură reziduală (4,1 MW), deşeuri (0,63 MW) şi geotermal (0,05 MW). Acestea sunt doar statistici oficiale, iar reprezentanţii ANRE se află într-un proces de analiză pentru a stabili cu exactitate care dintre centrale mai funcţionează, scrie economica.net.
Relansarea economică post-Covid cu mai multe viteze: Ritmuri diferite pentru economii diferite şi criteriul rapidităţii de reacție. Chiar și în cea mai rapidă versiune a relansării („în V”), „nici la sfârşitul anului 2022 economia globală nu se va fi întors pe calea (de creștere) anterioară pandemiei”, spune un raport al capital Economics. Dintre cauze se remarcă: „anumite cicatrici permanente ale pieţei muncii, schimbările comportamentului de consum şi efectele celui de-al doilea val epidemic, mai puțin severe, dar mai îndelungate”. Analiștii Capital Economics se așteaptă la o contracţie economică globală de 6,3% în acest an, într-un context în care marile incertitudini lasă loc mai degrabă estimărilor pesimiste într-o serie oricum caracterizată de prognoze foarte diferite. -6,3% este departe de cea mai recentă estimarea de -5,2% a Băncii Mondiale, dar nu aceasta ar fi cea mai mare problemă, câtă vreme ajustarea fecventă a prognozelor a fost o caracteristică a crizei coronavirus. Mai important este cum va avea loc relansarea economică, scrie cursdeguvernare.ro.
