Unde se mută românii: la oraș sau la țară? Ce arată datele

de DP     HotNews.ro
Joi, 25 iunie 2020, 8:43 Economie | Finanţe & Bănci


Viata la tara isi are avantajele si dezavantajele ei
Foto: sxc.hu
Pe Mihăiță îl știu de 15 ani. A lucrat în București ca inginer vreo 20 de ani. Până când postul i s-a desființat și a trebuit să facă ceva pentru a supraviețui. În Capitală chiriile sunt mari, iar Mihăiță avea o casă undeva într-un sat din Giurgiu, pe care o putea folosi. Casa era cea moștenită de la ai lui. Mihăiță are acum 55 de ani. Nu mai știe el cum se pune o ceapă, o roșie, dar pentru asta există Internetul, nu? Anul trecut, peste 400.000 de români s-au mutat fie la țară, fie la oraș. Cei care caută mediul rural sunt ori cei cu mulți bani care vor relaxare în natură, ori cei cu foarte puțini bani care trebuie să supraviețuiască. De asemenea, cei de la țară vor să ajungă în orașe sperând ca acolo să-și găsească de lucru. Și să facă bani.

De la Revoluție încoace, lucrurile s-au mai schimbat. Până în 1996, se pleca de la sat la oraș preponderent. După 1996, trendul s-a inversat.




Numărul românilor care se mută dintr-un județ în altul sau în interiorul aceluiași județ este însă mai mic decât în țările din jur.

Anul trecut au fost cu ceva mai mult de 400.000 de români care s-au mutat. Fie la oraș, fie la țară. Media migrației interne în Ungaria a fost în ultimii ani tot de 400.000 ( la o populație cam la jumătate față de cea a României). În Ucraina media urcă la 600.000 de cetățeni anual, în Polonia media fluxului migrației interne e de 460.000, iar în Cehia și Slovacia media e și mai ridicată.

Circa jumătate din persoanele care și-au schimbat domiciliul în interiorul României erau necăsătorite, iar două din cinci erau căsătorite, arată studiile pe această temă. Restul fac parte din alte categorii: persoane în parteneriat civil, văduvi/e șamd. Din cei necăsătoriți care și-au schimbat domiciliul, ponderea bărbaților (55,1%) a depășit ponderea femeilor (42,9%).

Din sate și comune, forța de muncă a migrat în mare parte în străinătate în primul rând din motive economice, iar acest lucru a condus la o diminuare a potențialului migrației de la rural la urban pe plan intern. Oamenii din mediul rural care au migrat au preferat să-și maximizeze șansele mergând în exteriorul țării decât să emigreze într-un oraș din România.

Mai jos, graficul vizând migrația internă la nivelul județelor.





De notat și faptul că există niște limite ale măsurătorilor statistice, în sensul că la marginea marilor orașe se dezvoltă spații rezidențiale care nu sunt administrativ în zona urbană, dar care au toate carcateristicile urbanului (așa numitele zone peri-urbane).

Plecările din urban/rural pe grupe de vârstă:





Cel mai consistent flux migrator intern a fost determinat de retrocedările care au avut loc, mulți dintre cei care au primit terenuri sau proprietăți în zone rurale perefrand să se stabilească acolo pentru a le administră mai ușor.

Pensionarii de la oraș preferă să se stabilească la țara, dacă au această ocazie sau posibilitate, pentru că pe termen mediu și lung cheltuielile de întreținere sunt mai mici.

  • Într-o intervenție pe această temă, profesorul Ghețău a explica că migrația de tip Urban- Rural, e specifică perioadei post-decembriste din istoria României, caracterizând în principal fluxurile de imigrare în județele din Moldova. Propensiunea spre adoptarea acestui tip de imigrare este maximă la Botoșani, Iași și Bacău (in interiorul regiunii istorice a Moldovei).
  • Faptul că (i)migrația Urban-Rural este specifică și unor județe sărace precum Botoșani, Călărași sau relativ sărace precum Gorj, constituie suport pentru ipoteza că revenirile din urban în rural s-au făcut, în proporție semnificativă, și la modul obligat, din considerente economice , pentru o mai ușoară supraviețuire în comune decât în orașe.





  • Cel de-al doilea flux cu destinație în rural, de la comune spre comune, este specific județelor din Muntenia, cu o extensie a modelului respectiv de atracție la Vrancea, în sudul Moldovei și la Tulcea, în Dobrogea. Atractivitatea din rural în rural este combinată, tot în sud, cu cea din urban în rural. Același model – RR combinat cu UR – îl regăsim și în Harghita și în Suceava.
  • Tipul de flux de la comune la orașe (RU), dominant în anii 1970 , mai apare ca fiind de intensitate semnificativă numai în Dolj, Vâlcea, CarașSeverin și Argeș.
  • Județele care includ un oraș mare, de peste 200 mii de locuitori (exceptând Iași , Prahova și Craiova) sunt caracterizate prin intensitate ridicată a fluxurilor de imigrare în urban din alte orașe, din interiorul aceluiași județ sau din alt județ. București, Brașov și Cluj înregistrează capacitatea maximă de atracție din urban în urban.
Cât despre motivele pentru care oamenii își schimbă domiciliul, acestea sunt:










Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





6469 vizualizari

  • 0 (4 voturi)    
    Teren langa Bucuresti (Joi, 25 iunie 2020, 10:18)

    MTG [utilizator]

    Am teren de 20000 mp langa Bucuresti, in Butimanu DB pe un site de anunturi. Suna numai oameni care vor 500 mp. adica schimba garsoniera de oras pe garsoniera din sat. ca sa ai o gaospodarie e nevoie de cel putin 10000 mp, ce e peste e domeniu deja. Corect, au o viziune idealista despre viata la tara, fara sa faca calcul cu cat ii costa transportul extra si ca trebuie sa produca o parte din costuri prin a planta in sezon niste fructe, legume, mai o gaina, etc. asta nu se poate face in 500 mp.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by