• Criza curentă a crescut utilizarea serviciilor digitale, inclusiv în domeniul financiar
• A fost grăbită dezvoltarea de soluții digitale pentru serviciile financiare oferite de către sistemul financiar tradițional
• Evaluările curente semnalează două riscuri de natură severă asupra stabilității financiare din România
• Revenirea economiei românești după criza medicală va depinde și de modul în care vor fi soluționate vulnerabilitățile structurale existente
digitalizată. Premisele unei astfel de creșteri au fost asigurate de o îmbunătățire a infrastructurii de internet și a accesului la serviciile bancare etc.”, se arată în document.
În cazul pandemiei curente, spune raportul, măsurile severe impuse de gradul ridicat de răspândire au redus interacțiunea umană la minimum, iar utilizarea serviciilor digitale, inclusiv în domeniul financiar, a crescut semnificativ.
“Supraviețuirea multor firme a depins de capacitatea acestora de digitalizare a serviciilor oferite, comerțul online a crescut dramatic, iar acesta a grăbit și dezvoltarea de soluții digitale pentru serviciile financiare oferite de către sistemul financiar tradițional. Aceste modificări sunt foarte probabil să schimbe permanent comportamentul de consum, în special în rândul generațiilor tinere, cu efecte benefice pe termen lung asupra bunăstării”, menționează sursa citată.
Harta riscurilor României

Evaluările curente semnalează două riscuri de natură severă asupra stabilității financiare din România:
1. creșterea incertitudinii la nivel global și reducerea rapidă a încrederii investitorilor în economiile emergente
2. deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, inclusiv din perspectiva structurii și a costului de finanțare a deficitului bugetar.
Un al treilea element de impact asupra stabilității financiare se situează la nivel ridicat: riscul privind cadrul legislativ incert și impredictibil în domeniul financiar-bancar.
Alte două riscuri sunt de intensitate moderată și privesc:
1. nerambursarea creditelor contractate de către sectorul neguvernamental
2. accesul la finanțare a economiei reale.
Provocări
- În plus, aducerea pe agenda publică națională a preocupărilor actuale ale UE, are potențialul de a conduce la atragerea unor resurse financiare importante.
În cazul României, spune documentul, revenirea economie după criza medicală va depinde și de modul în care vor fi soluționate vulnerabilitățile structurale existente.
"O vulnerabilitate structurală semnificativă constă în disciplina financiară laxă a companiilor din România. Aceasta se caracterizează, pe de o parte, printr-o valoare relativ ridicată a restanțelor la plată în economie și, pe altă parte, printr-o pondere semnificativă a companiilor cu un nivel al capitalului sub valoarea minimă prevăzută de cadrul legal (Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale), necesarul acestora de recapitalizare fiind într-un cuantum semnificativ de aproape 34 miliarde euro", menționează sursa citată.
- Problema demografică și inegalitățile din societate necesită la rândul lor soluții pentru ca potențialul de creștere economică să fie fructificat. În acest sens, mai amintim și necesitatea ca rolul băncilor în finanțarea economiei să crească, dar în mod prudent, intermedierea financiară din România fiind pe ultimul loc în UE.
1. Nu e facut de o institutie care are dispobile resurse, cel putin la vedere, pentru astfel de studii.
2. Chiar daca le-ar avea ar trebui validate de niste institutii chiar grele in astfel de `prognoze`.
3. Mi-ar place sa se ocupe Isarescu cu astfel de `chestii`, dar in afar de struguri, nu vad nimic interesant, poate epoca `securtistica`.