Business report: Cum a schimbat coronavirusul all inclusive-ul din hotelurile grecești. Credite de miliarde de dolari, garantate cu zeci de tone de aur fals. Uber cu microbuzul. Germania ridică salariul minim

Miercuri, 1 iulie 2020, 5:44 Economie | Finanţe & Bănci

Câţi bani vor să împrumute Finanţele în anul 2020. Necesarul de finanţare creşte, din cauza crizei. Ministerul Finanţelor a majorat cu 33 miliarde de lei suma pe care urmează să o împrumute în acest an, pentru a finanţa deficitul bugetar, în creştere din cauza crizei, şi pentru a plăti datoriile ajunse la scadenţă. „Necesarul brut de finanţare pentru anul 2020 se revizuieşte la suma de 120 miliarde lei, determinat de nivelul previzionat de 6,7% din PIB (cca. 72,5 miliarde lei) al deficitului bugetar, urmare a primei rectificări bugetare aprobată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului, precum şi de volumul datoriei de refinanţat în anul 2020, în sumă de circa 47,4 miliarde lei”, se arată într-un document al Ministerului Finanţelor. La începutul acestui an, Finanţele estimau că necesarul brut de finanţare la nivel guvernamental este de cca 86,9 miliarde lei, determinat de un nivel previzionat al deficitului de 3,6% din PIB (cca 40,6 miliarde lei), precum şi de un volum al datoriei de refinanţat în sumă de cca 46,3 miliarde lei, scrie adevarul.ro.

Țeapă cât China. Credite de miliarde de dolari, garantate cu zeci de tone de aur fals. În ultimele decenii, chinezii au dovedit o abilitate extraordinară de a copia orice, de la produse de lux, până la ii românești și ceramică tradițională. Falsurile chinezești au adus de-a lungul anilor sume fabuloase unor oameni de afaceri fără scrupule. Nimic nu se compară, însă, cu lovitura pe care un întreprinzător din Wuhan a dat-o instituțiilor de credit din țara sa. Jia Zhihong, un fost militar cu relații sus-puse, pare să fi avut ideea năstrușnică de a garanta împrumuturi imense cu lingouri false. Peste o duzină de instituții financiare chinezești au acceptat ideea și au împrumutat, în ultimii 5 ani, circa 20 de miliarde de yuani (2,8 miliarde de dolari) companiei Wuhan Kingold Jewelry deținută de Jia Zhihong. Afacerea părea extrem de bună pentru bancheri, întrucât omul de afaceri depunea tone de lingouri de aur ca garanție și oferea chiar și polițe de asigurare care acopereau orice fel de pierderi. Cine să se fi gândit că e o țeapă, când companiile de stat garantau aurul?, scrie evz.ro

Uber cu microbuzul. Parlamentul a adoptat o lege care permite activitatea de ridesharing cu autovehicule de 9 locuri. Parlamentul a adoptat o lege care permite activități de ridesharing pentru microbuzele cu până la 9 locuri. Aceasta va ajunge acum la președintele Klaus Iohannis pentru promulgare. Transportatorii sunt extrem de nemulțumiți de proiect, deoarece acesta afectează direct cursele regulate pentru care ei plătesc licențe și autorizații. Ei cer șefului statului să nu promulge legea. Proiectul de lege a fost votat cu 217 voturi pentru, 70 împotrivă și 4 abțineri, în vreme ce un parlamentar nu a votat. Proiectul lui Marcel Ciolacu. Proiectul a fost inițiat de către liderul PSD Marcel Ciolacu, împreună cu alți 11 deputați și senatori au partidului, scrie libertatea.ro

Ţara lui “păstrează chitanţa cu ce ai plătit, că s-ar putea să-ţi vină acasă amendă că n-ai plătit” nu poate fi reformată. Trebuie distrusă şi reconstruită. Sediul Fiscului de sector (6) s-a mutat într-un mall. “Distanţarea socială” face şi mai complicată aşteptarea. Dar aranjarea este şmecherească rău. E o coadă la ghişeurile Fiscului, mai mică, dar coada cea mare, pentru aceeaşi problemă cu Fiscul, este în parcarea mall-ului. Da, coada la Fisc - acolo unde plăteşti dările/amenzile către stat, amenzi ce curg gârlă în aceste zile - este, la sectorul 6 din Bucureşti, în garajul unui centru comercial, într-un aer infect, plin de noxele maşinilor şi fără lumină, aproape. Ca să ştie contribuabilul unde îi este lungul nasului. Tii-tii, maşinile care intră, tii-tii, maşinile care iesc, pentru că coada s-a lungit, sunt 60 -70 de persoane la coadă, fiecare respectând distanţa socială şi, iată, coada se face fuior şi, în curând, ameninţă să sugrume parcarea, scrie zf.ro.

Hotelierii din Grecia se declară pregătiți să primească turiști; măsuri de siguranță pentru ca aceștia să nu se îmbolnăvească la ei . Turismul este unul dintre cele mai importante sectoare economice din Grecia, care speră că străinii vor veni din nou în vacanţă, în contextul în care restricţiile în privinţa coronavirusului au fost relaxate începând din 15 iunie. Din pitoreasca insulă Santorini, premierul Kyriakos Mitsotakis a declarat în faţa reporterilor că prioritatea sa este de a face din Grecia cea mai sigură destinaţie de vacanţă din Europa.
“Puteţi veni în Grecia, veţi avea o experienţă fantastică, puteţi sta pe o verandă cu o privelişte minunată, puteţi să beţi bunul vin Assyrtiko şi să vă bucuraţi de plajă”, a declarat Mitsotakis, având pe fundal un uimitor apus de soare. “Dar nu vrem să vă aglomeraţi într-un bar pe plajă … Există câteva lucruri pe care nu le vom permite vara aceasta”, a adăugat el, potrivit financialintelligence.ro.

Revoluție în RCA! Noua lege, gata pe repede înainte, cu ultime amendamente de la Concurență. COTAR și brokerii acuză ilegalități grave. Toate amendamentele aduse la legea RCA au fost centralizate de Comisia de Industrii din Camera Deputaților, iar proiectul este la un pas de a ajunge la vot, în plen, așa cum ECONOMICA.NET a mai anunțat, inclusiv ieri. Astăzi, ultimele amendamente, venite de la Consiliul Concurenței, au ajuns la Parlament și, cel mai probabil, săptămâna viitoare proiectul va intra la vot. Modificarea care a generat cele mai multe discuții este plafonarea prețurilor pe care service-urile le pot practica pentru piese și ora de manoperă, la un nivel ce urmează a fi calculat de ASF, măsură propusă într-o formă mai laxă de către firmele de asigurare și adoptată de Comisia de Industrii într-o altă formă. Această măsură a mai existat, într-o formă asemănătoare, în legislația secundară a asigurărilor, prin normă ASF, însă a fost eliminată după doar câteva luni. Modificările care au stârnit cele mai multe controverse vizează plafonarea tarifelor pe care service-urile le pot practica pentru ora de manoperă precum și a celor pentru piese de schimb, la un nivel mediu al pieței, ce urmează să fie calculat de ASF, arbitrul piețelor financiare nebancare, scrie economica.net.