Programul de relansare economică al Guvernului este văzut de mulți analiști drept un program electoral, cu multe proiecte despre care se vorbește de 30 de ani și care ar trebui începute, la un moment dat. Nu e rău, dar măcar să înceapă lucrurile. HotNews.ro a discutat cu trei analiști economici: Petrișor Peiu, Laurian Lungu și Dragoș Cabat. Pe lângă aceștia, a mai vorbit cu câțiva care au dorit să-și păstreze anonimatul (pentru că lucrează în anumite instituții), spunând că acele proiecte nu au legătură cu criza, cu relansarea, că se alocă bani europeni pe care oricum îi primeam, doar că UE mai dă în plus și ne costă doar cofinanțarea. Toate lucrurile alea, spun ei, oricum erau în buget în următorii ani. Nimic nou în afară de câteva măsuri în contextul pandemiei. Un analist care a discutat cu unele persoane din zona Comisiei Europene ne-a spus că i s-a spus că “atunci când faci un plan de investiții de miliarde pe 10 ani, acesta ar fi trebuit să fie rezultatul unor consultări cu toate partidele, cu mediul de afaceri, sindicate, cu bănci, cu BNR, pentru că în alte țări așa s-a procedat”. Așadar, acesta este văzut doar un program electoral.

Programul de relansare economica in viziunea analistilor economiciFoto: Pixabay

Foarte pe scurt:

• Petrișor Peiu: Au pus laolaltă toate proiectele care există în fiecare minister și le-au asamblat

• O greșeală din program este construirea de centre medicale în orașe mici (Petrișor Peiu)

• Peiu: Ce medici se vor duce acolo? Nu poți să duci un medic specialist cardiolog undeva la țară. Nu o să stea.

• Laurian Lungu: Sunt niște proiecte de care România are nevoie nu de acum, ci de nu știu câți ani

• Trei probleme identificate de Laurian Lungu

• Este prezentat ca un plan de relansare al PNL (Laurian Lungu)

• Dragoș Cabat: Proiectele sunt aceleași

• Știm că infrastructura rutieră trebuie îmbunătățită, că trebuie modernizate spitalele că sunt aceleași de pe vremea lui Ceaușescu (Dragoș Cabat)

• Măcar să se pornească primii 500 – 1000 kilometri și să nu mai stăm pe studii de fezabilitate pe care se iau șpăgi (Dragoș Cabat)

Multe dorințe

Petrișor Peiu vede programul anunțat de guvern drept unul electoral.

“Ei au pus laolaltă toate proiectele care există în fiecare minister și le-au asamblat în acest plan de dezvoltare. Unele sunt foarte concrete cu șanse mari de realizare. Cele mai multe sunt niște dorințe. Adică e foarte posibil să se facă trei spitale regionale în 10 ani, în vreme ce toate chestiunile alea faraonice referitoare la investiții în infrastructura de transport și energie sunt pur și simplu niște “amenințări” pe care le primim de la fiecare Guvern”, a declarat el.

De ce nu este realist să avem astfel de așteptări.

Referindu-se la investițiile în infrastructură, el spune că aici sunt niște inadvertențe mari.

Noi nu vom putea cheltui toate sumele pe care le vom primi de la UE în aceste investiții. În afară de cele din fondul de coeziune, din fondul de dezvoltare regională, nu putem aloca din alte fonduri aceste resurse. Este iluzoriu să spunem că vom avea la dispoziție fonduri europene de 53 miliarde euro numai pentru infrastructura de transport.

• Noi, în sumele alea pe care spunem că le primim de la UE, o parte, între 12-15 miliarde vor fi subvenții directe în agricultură. Nu poți să le deturnezi. O parte vor fi pentru “”green deal”, care nu pot merge în infrastructura de transport, o parte vor fi pentru infrastructura digitală, mai este Fondul Social European. Toate aceste fonduri nu pot fi duse către infrastructură.

O mare greșeală în acest program

Petrișor Peiu vede o mare greșeală în program:

Se dorește construirea unor centre medicale foarte moderne echipate în orașe mici și în zone unde nu există nici resursa de medici, nici posibilitatea de a avea suficienți pacienți pentru a face investiții.

• Trendul pe care merge Europa este de a concentra resursele umane și de echipamente în centre mare specializare unde să existe experiență în astfel de lucruri, adică tratarea bolilor grave. În localitățile mici trebuie să existe medici de familie, urgențe mici. Nu tratezi boli grave acolo, nu faci astfel de investiții.

• Ce medici se vor duce acolo? Nu poți să duci un medic specialist cardiolog undeva la țară. Nu o să stea. E nerealist.

„E un program bun de program electoral”, concluzionează Peiu.

Proiecte de care România are nevoie nu de acum, ci de mulți ani

Laurian Lungu spune că direcțiile i se par cele potrivite, „chiar dacă, de exemplu, banii alocați pentru proiecte de decarbonizare, sau cele care susțin energia verde - deci cele care sunt susținute de către CE de către green deal - ca pondere în total, sunt mici”.

Comisia Europeană, afirmă el, vrea ca această redresare economică să fie sprijinită de investiții care să intre într-o nouă structură a economiei.

Noi avem un dezavantaj. Noi avem nevoie de foarte mult capital care să intre în așa-numita veche structură a economiei. Adică în infrastructură veche, adică în drumuri, metrouri, transport pe cale ferată etc. Dacă le adunăm, astea sunt trei sferturi din total.

• Sunt niște proiecte de care România are nevoie nu de acum, ci de nu știu câți ani.

Trei probleme identificate de Laurian Lungu

1. O nouă structură instituțională care să poată să absoarbă aceste fonduri.

Pe partea instituțională este mult de făcut. Dacă ne uităm la istoria recentă în a atrage fonduri vedem că rata noastră de absorbție a fost codașă în UE. Putem primi mulți bani, acei 33 miliarde euro sunt peste cei care vin în mod normal din bugetul obișnuit.

• Să ai peste noapte o schimbare de o asemenea magnitudine mi se pare dificil de făcut.

2. Continuitate

Un asemenea plan mi se pare că are nevoie de un sprijin politic al tuturor partidelor. Eu, dacă aș fi fost un politician, probabil de aici aș fi plecat. Aș fi căutat să am un sprijin al tuturor partidelor și, după aceea, să vin cu un asemenea plan.

• Acum este prezentat ca un plan de relansare al PNL, iar dacă compoziția Parlamentului va fi diferită în noiembrie practic vom avea dificultăți în implementarea lui. Va rămâne iar pe hârtie.

3. Aspectele macro.

• O investiție de o asemenea anvergură, care să fie susținută pe o perioadă atât de mare de timp, poate crea mari dezechilibre. Nu văd să avem capacitatea necesară de a avea forța de muncă necesară de a investi. Apoi creezi dezechilibre pe toate sectoarele.

• Probabil va trebui să importăm o parte din materiale. Va apărea iarăși dezechilibru pe cont curent. Noi nu avem capacitatea internă de a produce lucrurile necesare pentru o asemenea investiție de o asemenea anvergură. Deci văd un risc major de supraîncălzire a economiei într-o perioadă relativ scurtă, de 2-3 ani.

“Asemenea investiții le poți face dacă ai un plan foarte bine pus la punct și o coeziune la nivel politic. Îți trebuie și credibilitate. Cred că va fi dificil să vedem toate schimbările astea peste noapte. Să fie atât de rapid puse în practică va fi foarte greu”, spune Lungu.

Planul este ușor teoretic

Dragoș Cabat consideră că planul prezentat de Guvern este ușor teoretic, pe termen foarte lung, “dar e OK”.

„Nu poți să spui că sunt acolo lucruri puse aiurea. Sunt lucruri care trebuiau făcute de 30 de ani, nu s-au făcut și apar acolo, și alte lucruri care trebuie făcute pe termen scurt ca să ieșim din criza asta sanitară și economică.

• Dacă am ceva de reproșat, e acest mix de inițiative, atât pe termen foarte scurt, cât și pe termen foarte lung.

„Proiectele sunt aceleași. Adică știm că infrastructura rutieră trebuie îmbunătățită, că trebuie modernizate spitalele că sunt aceleași de pe vremea lui Ceaușescu, toată lumea știe de infrastructura energetică, care are mari probleme. Încrederea depinde de oamenii politici, de voința politică”, explică Cabat.

Dacă ne uităm la experiența ultimilor 30 de ani, spune el, sigur că șansele sunt să nu se realizeze decât să se realizeze.

• Pe de altă parte, trăim și noi cu optimismul că la un moment dat o să vină unii care să spună aceleași lucruri și chiar le vor face. Poate chiar se vor apuca de ele.

Cabat mai spus că a văzut cei 3.000 km de autostradă din program.

“Nimeni nu se așteaptă ca la anul să mergem pe primii 2000 de kilometri. E o chestie în 10 ani. Măcar să se pornească primii 500 – 1000 kilometri și să nu mai stăm pe studii de fezabilitate pe care se iau șpăgi”, afirmă el, precizând că trebuie voință politică.

• Suntem în an electoral și trebuia să vină și acest guvern cu unele care să însemne și un program politic de a câștiga alegerile.

• Tot ce trebuie să vedem acum este voința politică să fie începute lucrurile.

Citește și:

​DOCUMENTPlanul de relansare economicăintegral: Proiecte, termene de execuție și surse de finanțare