Schimbări majore pentru firme și antreprenori în ce privește sediul social și acționariatul ● Vacanțe mai scumpe, de la 1 iulie, pe litoralul românesc ● Preţurile apartamentelor vechi cu trei camere au revenit pe plus ● Oficial din Horeca: Redeschiderea restaurantelor e „o chestiune de zile“ ● CE declanşează proceduri de infringement pentru România privind exploatarea forestieră ilegală ● Trei analiști economici, despre planul de relansare economică al Guvernului Orban ● Directoarea Metroului a fost pusă să demisioneze pentru că n-a terminat Magistrala 5 la 30 iunie ● Popa, BNR: Costul de finanțare pentru economia reală s-a redus destul de consistent ● DNA: Consilieră a fostului ministru al Transporturilor Ovidiu Silaghi, trimisă în judecată pentru trafic de influenţă.

Business reportFoto: Colaj foto

Schimbări majore pentru firme și antreprenori în ce privește sediul social și acționariatul. Legea care anulează interdicția valabilă astăzi pentru firme și persoane fizice de a fi acționar unic în mai multe societăți cu răspundere limitată sau de a se asocia cu un acționar unic într-o asemenea societate, precum și obligația ca într-o cameră să aibă sediu social maximum o singură firmă, a fost promulgată de președintele Iohannis. Camera Deputaților, în calitate de for decizional al Parlamentului, a adoptat, la finele lunii aprilie, din nou proiectul de lege, după ce președintele Iohannis retrimisese în ianuarie proiectul pentru reexaminare, considerând că măsurile pot îngreuna combaterea evaziunii fiscale și scad gradul de responsbilitate a acționarilor. După cum a relatat Profit.ro, Guvernul a depus o sesizare de neconstituționalitate, însă Curtea Constituțională a respins obiecțiile Executivului și, prin urmare, șeful statului a fost obligat să promulge legea. Proiectul a fost adoptat inițial în luna decembrie a anului trecut de către Parlament și urmărește reducerea birocrației inutile cu care se confruntă întreprinzătorii români și ușurarea procesului de înființare a întreprinderilor, conform inițiatorilor, deputații USR Cristina Prună și Claudiu Năsui, scrie profit.ro.

Vacanțe mai scumpe, de la 1 iulie, pe litoralul românesc. Începutul lunii iulie vine, pe litoralul românesc, cu scumpiri chiar și cu 30 la sută a tarifelor de cazare, dar în contextul pandemiei, din teama de a nu pierde turiștii, mulți hotelieri păstrează câteva oferte. O zi în plus sau reduceri pentru încă o noapte de cazare. Cazarea la hotelurile de pe litoralul românesc este mai scumpă, începând din data de 1 iulie, dar numai pentru cei care nu și-au cumpărat vacanțe din vreme, prin sistemul early booking sau cu rezervare anterioară. În Mamaia sau în sudul litoralului lucrurile nu diferă prea mult. Toți hotelierii vor să câștige, așa că puțini sunt cei care nu majorează tarifele la cazare. Mai ales pentru turiștii care vin direct la recepție. Se întâmplă în fiecare an în perioada 1-15 iulie, când tarifele cresc, intrându-se astfel în sezon intermediar. Este o practică aplicată în toate locațiile turistice din lume, spun hotelierii. Explicația ar fi că o creștere a cererii justifică un tarif mai mare. Și atunci, fiecare agent economic, în funcție de puterea lui de vânzare, își stabilește un tarif adecvat astfel încât să-și valorifice la maxim locația. De la 1 iulie, tarifele cresc cu până la 30 % în funcție de decizia economică a fiecărui hotelier. Agențiile de turism, la rândul lor, susțin că în vârf de sezon estival, 15 iulie-15 august, în funcție de gradul de confort al hotelurilor, diferența față de luna iunie este 60-70%. „Sunt de fapt prețuri stabilite cu un an înainte de către hotelieri pentru agențiile de turism. Următoarea etapă este undeva între 15-20 iulie și vor începe să scadă după 15 august pentru ca, la început de septembrie, să asistăm la tarife la fel de mici ca în luna iunie”, explică șeful unei agenți de turism de pe litoral, Cristian Bărhălescu, potrivit evz.ro.

Preţurile apartamentelor vechi cu trei camere au revenit pe plus. Preţurile apartamentelor vechi cu 3 camere din Ca­pitală au crescut la nivelul lunii iunie, faţă de mai la 97.900 de euro, fiind în medie cu 1.400 de euro sub cele de luna anterioară, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară SVN România. Acesta este şi cel mai ridicat nivel atins de piaţa locală în acest an. Mai mult, în comparaţie cu iunie 2019 creşterea este de 4,3% sau 4.000 de euro. „Luna iunie a marcat revenirea pe piaţă a unui număr mare de proprietăţi şi proprietari, volumul ofertei revenind la valori similare cu cele anterioare stării de urgenţă. Comparativ cu iunie-iulie 2019, suntem la aproximativ 90% din anunţurile de acum un an, când primăvara a fost de asemenea marcată de o puternică stare de incertitudine şi anxietate socială, iar vara şi mai ales toamna au marcat o revenire puternică“, a spus Andrei Sârbu, CEO al SVN România. Creşterea din iunie 2020 a fost de 4,3%, în timp ce în iunie 2019 creşterea era de 4%. În lunile ianuarie, februarie, martie şi aprilie 2020, preţurile locuinţelor creşteau cu peste 5%, în timp ce în mai, când s-au resimţit primele efecte în economie pe fondul pandemiei, creşterea a încetinit la 3,5%, scrie zf.ro.

Oficial din Horeca: Redeschiderea restaurantelor e „o chestiune de zile“.Preşedintele Organizaţiei Patronale a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA), Daniel Mischie, a apreciat joi că este doar o chestiune de zile până când şeful Guvernului va permite redeschiderea restaurantelor.Preşedintele HORA a subliniat, după reuniunea desfăşurată joi între conducerea Guvernului şi reprezentanţii industriei hoteliere, că şeful Executivului nu le-a transmis o dată certă privind redeschiderea restaurantelor. „În urma solicitărilor HORA şi a celorlalte asociaţii din industrie, Guvernul României a organizat astăzi o întâlnire în care s-a decis constituirea unei comisii alcătuite din reprezentanţi de la Ministerul Economiei, în speţă domnul Răzvan Pîrjol (coordonatorul Direcţiei Turism din Ministerul Economiei, n.r.), de la Ministerul Sănătăţii şi de la ANSVSA, împreună cu reprezentanţi ai patronatului din industrie, urmând ca în zilele următoare, vineri-sâmbătă, să alcătuim un set de reguli care trebuie respectate de jucătorii din industrie, iar în perioada imediat următoare premierul să implementeze aceste reguli - vorbim în speţă despre redeschiderea restaurantelor. Este un apel al premierului la responsabilitate şi împreună cu industria se doreşte alcătuirea acestui set de reguli. Noi avem deja un set de reguli pe care împreună cu cei trei reprezentanţi ai Guvernului îl vom mai analiza încă o dată şi sperăm ca în perioada imediat următoare - cred că e o chestiune de zile - premierul să permită redeschiderea restaurantelor. Nu s-a pronunţat un orizont de timp”, a afirmat Daniel Mischie, scrie adevarul.ro

CE declanşează proceduri de infringement pentru România privind exploatarea forestieră ilegală.Comisia Europeană a anunţat, azi, că a declanşat proceduri de infringement pentru România din cauza neimplementării mai mult directive care ţin de mediu. Instituţia cere ţării noastre să combată exploatarea forestieră ilegală şi să protejeze mai bine pădurile aflate pe siturile Natura 2000 de pe teritoriul său. CE mai cere României şi Spaniei să ia măsurile necesare pentru a-şi proteja şi a-şi gestiona reţelele Natura 2000 şi a transmis celor două state o scrisoare de punere în întârziere. De asemenea, Comisia solicită României să pună în aplicare integral normele UE privind autorizaţiile pentru instalaţiile industriale. "Comisia îndeamnă insistent România să pună în aplicare în mod corespunzător Regulamentul UE privind lemnul (Regulamentul (UE) nr. 995/2010), care interzice producerea şi introducerea pe piaţa UE a produselor obţinute din buşteni recoltaţi în mod ilegal. Autorităţile naţionale nu au fost în măsură să verifice efectiv operatorii şi să aplice sancţiuni corespunzătoare. Inconsecvenţele din legislaţia naţională nu permit autorităţilor române să verifice cantităţi mari de lemn recoltat ilegal", conform unui comunicat de presă al reprezentanţilor CE, potrivit bursa.ro.

Trei analiști economici, despre planul de relansare economică al Guvernului Orban: Între ”Este doar un eseu” și ”Dacă implementăm jumătate din el, ar fi minunat”. Programul de relansare economică al Guvernului se bazează pe investiții masive, însă nu are surse de finanțare, nu are termene clare de realizare și nici instrumente de implementare, arată economiștii consultați de către Libertatea. Aceștia mai arată că documentul include unele proiecte rămase din vremea lui Nicolae Ceaușescu. Planul de relansare al Executivului totalizează investiții și subvenții de 100 de miliarde de euro, banii urmând să ajungă în autostrăzi, spitale, energie, mediu. Ar urma să beneficieze de acesta atât întreprinderile mici și mijlocii, cât și multinaționalele. Cu toate acestea, Mircea Coșea – profesor de economie și fost ministru al reformei – spune că este dezamăgit. El critică includerea unor proiecte vechi de 40-50 de ani în document și spune că Guvernul nu are o ideea clară de progres.”Avem planul, dar nu avem instrumentele de implementare. Este doar un eseu. Suntem la stadiul de eseu economic interesant. S-a plecat invers: întâi te gândești câți bani ai și apoi vezi ce poți să faci. Trebuie să ai un obiectiv. Trebuia să se plece de la ce fel de țară vrem să fim. Vrem să fim țară agrară? Vrem să asamblăm automobile? Vrem să trecem la noua revoluție industrială? Nu există nimic despre tehnologie în plan”, spune Coșea, citat de libertatea.ro.

Directoarea Metroului a fost pusă să demisioneze pentru că n-a terminat Magistrala 5 la 30 iunie. Mariana Miclăuş a fost pusă de Ministerul Transporturilor să demisioneze întrucât nu și-a respectat termenul de dare în funcțiune a Magistralei 5. În urma demisiei Marianei Miclăuș, Consiliul de Administraţie al Metrorex l-a numit, în şedinţa de joi, pe Gabriel Mocanu în funcţia de director general interimar. Anterior, Gabriel Mocanu fusese director al Direcţiei Infrastructură şi Sisteme Informatice în cadrul Metrorex. "Aşa cum am spus de la începutul mandatului de ministru, un proiect extrem de important şi o prioritate de infrastructură este magistrala de metrou M5 Râul Doamnei - Eroilor. Încă de la numirea doamnei Miclăuş în funcţia de director general interimar i-am spus că semnătura pusă pe un document care nu poate fi validat în teren înseamnă semnătura pusă pe actul de demisie", a declarat ministrul Transporturilor, Lucian Bode, potrivit Romaniei libere.

Popa, BNR: Costul de finanțare pentru economia reală s-a redus destul de consistent. Dată fiind legătura strânsă dintre dobândă și deprecierea cursului, Banca Națională a României cântărește cu mare atenție orice decizie de reducere a dobânzii, a explicat Cristian Popa, CFA, Membru al Consiliului de Administrație, Banca Națională a României în cadrul celei de-a treia ediții a dezbaterilor "Pulsul Pieței Financiare" organizate de Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România. "În opinia mea, scenariul de bază la care ne uităm este reducerea graduală, treptată, a dobânzilor, fără a destabiliza cursul. De regulă, o reducere a dobânzii este urmată aproape imediat de o depreciere a monedei, alte state, în care euro este mai puțin folosit, nu au probleme în a-și deprecia moneda, la noi însă chiar și o depreciere de 1 ban constituie „breaking news", astfel că banca centrală este nevoită să cântărească cu mare atenție orice decizie de reducere a dobânzii. Importantă este de asemenea și economisirea internă, în moneda locală, nu vrem să o descurajăm, economia reală dar și Guvernul își bazează finanţarea pe depozitele bancare constituite de populaţie şi companii. Cântărim bine orice decizie luam, nu vrem sa luam decizii pripite, de aici și gradualitatea măsurilor. Cu toate acestea, și fără implicații negative asupra cursului sau economisirii, Consiliul de Administrație al BNR a hotărât reducerea în două rânduri a dobânzilor, scăzând rata dobânzii de politică monetară de la 2.5% la 1.75% și îngustând coridorul, pe cale de consecință rata ROBOR a coborât de la 2.8% la 1.9%, deci costul de finanțare pentru economia reală s-a redus destul de consistent", a spus Popa, potrivit economica.net.

DNA: Consilieră a fostului ministru al Transporturilor Ovidiu Silaghi, trimisă în judecată pentru trafic de influenţă . Mihaela Vasilica Szechely, consiliera fostului ministru al Transporturilor Ovidiu Silaghi, a fost trimisă în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) într-un dosar privind reabilitarea unor tronsoane de cale ferată pe ruta Bucureşti – Constanţa. Potrivit unui comunicat al DNA transmis, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate corupţiei au dispus trimiterea în judecată a Mihaelei Vasilica Szechely, consilier al ministrului Transporturilor în perioada 10 iulie 2012 – 21 decembrie 2012, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, a unui cetăţean italian (persoană cu presupuse conexiuni în mediul politic), aflat sub control judiciar, pentru trafic de influenţă, a unei alte persoane, tot cu cetăţenie italiană, soţul primei menţionate, asociat şi administrator de fapt al firmei Team Delta Proiect, aflat tot sub control judiciar, pentru complicitate la trafic de influenţă, spălare de bani, participaţie improprie la infracţiunea de evaziune fiscală, şi a administratorului de drept al firmei Team Delta Proiect, pentru spălare de bani. În acelaşi dosar a fost deferită justiţiei şi societatea Team Delta Proiect (în prezent în lichidare) pentru spălare de bani şi evaziune fiscală, scrie financialintelligence.ro

„Inflaţia industrială” a scăzut puternic. Atenție, însă, tendințe semnificative de creștere se mențin la bunuri de capital și bunuri de uz curent !Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a scăzut cu aproape șapte puncte procentuale pe parcursul ultimelor cinci luni, de la 4,72% în ianuarie 2020 până la -2,01% în mai 2020, potrivit datelor publicate de INS. La prima vedere, ar fi o veste bună pentru păstrarea sub control a creșterii prețurilor, deoarece sectorul industrial este cel care dă tonul în întreaga economie. Cu toate acestea, nivelul încasărilor bugetare va avea de suferit deoarece facturile emise urmează să aibă o valoare semnificativ mai redusă pentru aceleași produse. Iar asta nemaipunând la socoteală scăderea producției în sine, ca volum realizat.Această ajustare puternică a „inflației industriale” a fost realizată în proporții similare pe piața internă și pe piața externă, cu observația că nivelul pe aceasta din urmă a fost mai redus cu circa un punct procentual. Ceea ce face din piața externă un factor suplimentar de acțiune în sensul reducerii prețurilor, scrie cursdeguvernare.ro.