Marți, Institutul National de Statistica (INS) a comunicat al doilea set de estimări provizorii cu privire la evoluția PIB-ului și a componentelor sale pe primul trimestru al anului curent. Reamintim că INS inventariaza evoluția PIB în 5 cicluri: datele semnal, apoi datele provizorii (I), date provizorii (II), date-semidefinitive si in final, dupa circa doi ani, datele definitive. Cele de marți sunt datele provizorii (II) și ele confirma estimările anterioare: economia internă a încetinit în primul trimestru, rămânând însă pe plus (cu un ritm trimestrial de 0.3% si cu o dinamica anuala de 2.4%, cel mai redus nivel din T2 2014), evolutie determinată de efectele pandemiei.
Cu toate acestea, spre deosebire de estimarile provizorii (1) INS a revizuit semnificativ in sus ritmurile de evolutie pentru investitiile productive, consumul public si exportul net, arată o analiză a BT, publicată la scurt timp după ce INS a publicat datele oficiale.
Ce mai arată documentul realizat de economiștii BT:
- Cererea interna a contribuit cu 4.6 puncte procentuale la dinamica anuala a PIB din T1 (revizuire in jos de la 5.6 puncte procentuale), evolutie sustinuta de mix-ul relaxat de politici economice.
- Se evidentiaza revizuirea in sus a dinamicii investitiilor productive de la 5.9% an/an la 13.1% an/an, evolutie care exprima premise pentru o dinamica mai buna a economiei in perioada de tranzitie dintre ciclul economic post-criza si ciclul economic post-pandemie. Continuarea fluxurilor investitionale in economie in T1 a fost sustinuta de nivelul redus al costurilor reale de finantare si de majorarea investitiilor publice.
- Contributia consumului public la dinamica anuala a PIB din T1 a fost revizuita de la 0.2 puncte procentuale la 1 punct procentual, pe fondul politicilor fiscal-bugetare si de venituri relaxate, inclusiv eforturilor pentru contracararea crizei sanitare.
- Consumul gospodariilor populatiei (principala componenta a PIB) a crescut cu 3.8% an/an (ritm similar cu estimarile anterioare), evolutie influentata de nivelul redus al costurilor reale de finantare, majorarea veniturilor si unda de panica indusa de incidenta pandemiei.
- Contributia variatiei stocurilor la dinamica anuala a PIB a fost semnificativ revizuita, de la 2 puncte procentuale la -0.9 puncte procentuale.
- Pe de alta parte, INS a revizuit in sus contributia exportului net la dinamica anuala a PIB din T1, de -3.2 puncte procentuale la -2.2 puncte procentuale: exporturile au scazut cu 1.3% an/an (estimarile anterioare indicau un declin cu 5.5% an/an), iar importurile au crescut cu 2.9% an/an (estimarile anterioare indicau un avans cu 0.8% an/an).
- Analiza din perspectiva ofertei agregate evidentiaza majorarea sectorului de constructii cu 23.3% an/an, evolutie sustinuta de nivelul redus al costurilor reale de finantare si de majorarea investitiilor publice.
- De asemenea, ramura IT&C a consemnat un avans de 14.2% an/an, dat fiind ca incidenta pandemiei a determinat accelerarea cererii pentru servicii digitale.
- Totodata, componenta ciclica comert/reparatii auto-moto, transport si depozitare si HORECA a consemnat un avans de 5% an/an, pe fondul mix-ului relaxat de politici economice si undei de panica indusa de incidenta pandemiei.
- Sectorul primar a urcat cu 0.4% an/an in T1, perioada in care industria a scazut cu 5.9% an/an. Subliniem faptul ca dinamica din T1 exprima o probabilitate ridicata ca economia Romaniei sa evite recesiunea tehnica in 2020.
- In scenariul macroeconomic central ne asteptam ca economia interna sa creasca cu un ritm mediu anual de peste 2.5% in perioada 2020-2022, dat fiind ca impactul pandemiei din 2020 va fi contrabalansat de redinamizarea din anii urmatori.
- Prognozam o crestere a investitiilor productive cu un ritm mediu anual de peste 3% in acest interval, evolutie sustinuta de nivelul redus al costurilor reale de finantare si de programele implementate la nivelul UE.
