”Copiii vin ca scrisorile, nu știi cand te trezești cu un plic în cutia poștală. Eu habar n-am avut până în luna a șasea că sunt însărcinată. Mă simțeam rău și m-am dus la medic. Acolo am aflat că voi avea un copil”, spune Alina, o tânără mamă de doar 16 ani. Alina are noroc: părinții au înțeles situația și au decis s-o sprijine. La fel și cei de la școala la care învață. Tatăl copilului a rămas însă marele secret pe care Aline nu vrea în ruptul capului să-l dezvăluie. România este din păcate în fruntea listei europene la capitolul ”copiilor-părinți”, adică a adolescentelor care aduc pe lume alți copii.
Repet, cazul Alinei e unul fericit, în care toți cei de lângă ea au decis să o sprijine. Această situație nu este însă regula, ci excepția. Ai fi tentat să crezi că aceste cazuri, ale mamelor-copii provin din categorii defavorizate care trăiesc în mediul rural, în condiții la limita promiscuității. Există multe astfel de situații, dar sunt și familii din clasa de mijloc care trec prin asemenea experiențe cu copiii lor.
Cea mai tânără mamă din România are 12 ani
Cea mai tânără mamă din România are 12 ani, arată datele publicate recent de Institutul Național de Statistică. În 2019, au fost 700 de nașteri ale unor fetițe de 12-14 ani. Dacă luăm în calcul că nu toate nașterile sunt raportate și numărul întreruperilor de sarcină (înregistrate sau nu), numărul lor ar putea fi mai ridicat.
Paranteză: Uneori, totul vine dintr-o copilărie sau dintr-o joacă. Acum vreo 10 ani, într-un stat american devenise o modă să faci copii câtă vreme ești în liceu. Exista se pare un fel de ”pregnancy pact” al fetelor în acest sens. Detalii, în Financial Times (poate necesita abonament). Închidem paranteza.
Cine sunt tații? Mai jos, graficul vârstei taților:
Studii relevante în acest domeniu sunt puține. Unul îl găsiți aici, făcut la un centru maternal. ”Una dintre minore ajunge la Centrul Maternal Arad orientată de către Complexul de Servicii Sociale Ineu (județul Arad), fiind asistată la Centrul Maternal după nașterea copilului. Tatăl copilului provine dintr-o familie monoparentală, cu tată necunoscut, iar tatăl natural al minorei provine dintr-o familie de tip consensual, cu tată necunoscut. Relația minorei mame cu familia de origine este defectuoasă, de aceea ea se va orienta spre partenerul său, găsind o mai bună acceptare a ei și a copilului. Este de remarcat faptul că minora nu dorește să abandoneze copilul, deși acesta a fost un nou-născut cu risc, nou-născut mic, a fost în observație pentru o afecțiune suspectat infecțioasă, craniotabes neonatal, valgus al metatarsului, i-a fost stabilit tratament pentru profilaxia rahitismului carențial”, se arată în documentul citat.
Mamele-adolescente, după vârsta la prima naștere:
O altă minoră, mamă a doi copii până la vârsta de 17 ani, unul dintre copii a fost diagnosticat cu insuficiență respiratorie acută și malnutriție protein-calorică. Familia de origine a minorei este de tip uniune consensuală, minora a abandonat școala după 7 clase gimnaziale. Tatăl copilului minorei este mult mai mare decât aceasta, diagnosticat anterior la Serviciul Neuropsihiatrie cu tulburări de personalitate, cu manifestări histeroide cu mari dificultăți sociale, cu alcoolism acut, ceea ce determină disfuncționalitate cu intensificarea și versatilitatea relațiilor interpersonale, este agresiv, comportamentul său a necesitat intervenția poliției la domiciliu. Datorită unui astfel de context familial, minora a intrat în sistemul asistării sociale. Rolul de părinte a 2 copii depășește resursele fizice și psihice ale minorei, instabilitatea emoțională, financiară și locativă, absența sprijinului părinților și a concubinului sunt factori care îngreunează asumarea rolului de părinte.
Mai jos, în grafic, situația din orașe și de la țară în privința mamelor adolescente:
Minora de care vorbeam mai sus nu se bucură de nici un fel de sprijin din partea familiei de origine. Mama acesteia are doar 4 clase, necăsătorită, fără loc de muncă, relație de tip uniune consensuală, condamnată pentru tâlhărie, are 5 copii, pentru 2 copii și-a pierdut drepturile parentale, a plecat apoi la muncă în străinătate, în Spania, fără copii, toți fiind în plasament. Minora nu are resurse financiare, nu are spațiu locativ, alocația pentru copil o încasează tatăl copilului. Minora prezintă probleme de igienă și afecțiuni ginecologice. Una dintre minore a fost beneficiară a Centrului de criză pentru copiii străzii din cadrul DGASPC Arad, Serviciul de intervenție în regim de urgență în situații de abuz și neglijare a copilului, a abandonat școala din stadiul primar.
Mai jos, întreruperile de sarină, la grupa de vârstă 15-19 ani:
Copilul minorei provine dintr-o relație pasageră cu un tânăr. Anterior, din partea Spitalului Clinic Județean Arad, secția dermato-venerice, se făcuse o sesizare la Centrul de criză cu privire la diagnosticul de sifilis secundar pentru minora în cauză, aceasta declarând că a fost obligată de către mama sa să se prostitueze, iar concubinul mamei ar fi obligat-o și la cerșetorie. De altfel, minora a avut multiple relații pasagere de la vârsta de 14 ani. Mama minorei este cunoscută ca o persoană cu un comportament violent, se află la o nouă relație de concubinaj, familia minorei nu dorește să o susțină pe aceasta și pe copilul său, există suspiciunea faptului că acest concubin al mamei ar fi violat-o. Copilul minorei are diagnosticul de nou născut subponderal, cu risc infecțios (mama fiind cu Lues), candidoză neonatală, șold instabil. Nu este recunoscut de tată. Anterior, minora a mai născut un copil care a decedat, fiind diagnosticat cu sifilis. Din evaluarea psihologică a mamei minore rezultă incapacitate de decizie, nesiguranță, pripeală, reacții violente, înclinație spre anturaj, sentimentalism, naivitate, plonjare în imaginar, tulburări de comportament asociate vagabondajului, absenteism școlar, acte predelincvente-cerșetoria, suspiciune libertinaj sexual.
Tinerele mame și studiile pe care au reușit să le ducă la capăt:
Un alt caz de mamă minoră asistată social ia în calcul aceleași probleme: familia de origine nu sprijină minora, mama acesteia lucrează în străinătate și susține că nu poate avea grijă de nepot, are și alți copii în întreținere, solicită plasament pentru nepotul ei la un asistent maternal profesionist, considerând că minora nu are abilitatea de a-și îngriji copilul. Trebuie semnalat faptul că minora este cu paternitate necunoscută, este rezultatul unei relații despre care mama sa nu dorește să vorbească. Copilul minorei este tot cu paternitate necunoscută, rezultatul unei relații pasagere a minorei cu un coleg de școală, tot minor. Este un exemplu deosebit de relevant de reproducere a modelului parental în situația minorei. Mama minoră nu posedă abilitățile necesare creșterii și îngrijirii copilului, are manifestări cu caracter violent. Minora a abandonat școala când a rămas însărcinată, are doar 7 clase. În realizarea unei analize calitative pe bază de interviu la nivelul mai multor mame adolescente, eleve sau minore care au abandonat școala, precum și de la Centrul Maternal, s-au evidențiat câteva caracteristici, semnificativă fiind cea privind atmosfera familială.
Născuți în afara sau în interiorul căsătoriei:
Excluzând puținele situații în care aceasta a fost evaluată ca fiind ,,bună”, în majoritatea cazurilor aprecierile au fost: ,,tensionată”, ,,dezorganizată”, iar relația cu mama ca fiind lipsită de apropiere, nu a favorizat niciun fel de discuție cu caracter intim, mama nu și-a făcut din fiica sa o prietenă. Ca urmare, nu este foarte neobișnuit să aflăm că minorele au fost luate prin surprindere de sarcina neașteptată, în majoritatea cazurilor reacția minorelor a fost de tipul: ,,Nu mă așteptam”, ,,Am fost surprinsă”, ,,Am fost dezamăgită”, ,,Am fost foarte speriată”, ,,Am primit vestea foarte rău”. Una dintre minore declară faptul că ,,…nu mă prea înțeleg cu mama, nu am fost acceptată cu drag, părinții nu stau împreună, au avut relații de concubinaj”. ,,Nu-mi pare rău, știu că mi-am distrus copilăria, de multe ori voiam să ies cu prietenii, dar nu puteam din cauza copilului…”
Județele din care provin mamele de sub 19 ani, mai jos:
”Au fost câteva interogații cu privire la modul în care mamele adolescente conștientizează amploarea schimbărilor care au avut loc în viața lor odată cu venirea pe lume a unui copil, la vârsta la care acest lucru este doar un gând pentru cei din segmentul lor de vârstă. La o primă discuție răspunsurile lor au un caracter optimist dar, pe parcurs s-a putut lesne observa absența maturizării, fetele nu conștientizează cu adevărat imensa responsabilitate pe care o implică creșterea și îngrijirea unui copil. Asistenții sociali consideră de altfel că, în ceea ce le privește pe mamele minore: ,,Nu copiii sunt de vină, sunt fructul unei familii dezorganizate, și-au găsit o comunicare într-un alt grup care a determinat devianța lor comportamentală” , se mai spune în document.
Cum au evoluat după Revoluție nașterile mamelor-adolescente?:
1
8
