Cinci probleme
1. Productivitatea foarte scăzută în comparație cu media europeană, respectiv 27 la sută (măsurată ca raport între valoarea adăugată brută și numărul de unități anuale de muncă), este explicată, printre altele, de o populație ocupată în agricultură foarte numeroasă, respectiv 1,6 milioane de oameni (18 la sută din întreaga populație europeană ocupată în agricultură provine din România), precum și de un grad de fragmentare al exploatațiilor foarte mare, 33 la sută din numărul total de exploatații la nivel european fiind din România, iar 91,8 la sută dintre acestea au o suprafață mai mică de 5 hectare.
2. Infrastructura rutieră deficitară în zona rurală împiedică o mai bună și eficientă conectare a lanțului producători-procesatori-consumatori. De asemenea, gradul foarte scăzut de acoperire a sistemelor de alimentare cu apă și canalizare împiedică dezvoltarea de centre de depozitare sau procesare.
3. Lipsa cadastrării terenurilor agricole și fragmentarea exploatațiilor afectează în multe zone creșterea productivității prin limitarea investițiilor în infrastructura de irigații și/sau prin gestionarea incorectă sau la limită a tehnologiei agricole. Este o problemă care se răsfrânge direct și asupra capacității de a atrage finanțare – dată fiind imposibilitatea colateralizării împrumuturilor cu terenurile deținute de fermieri.
4. Lipsa unei pregătiri profesionale corespunzătoare a capitalului uman din sectorul agroalimentar se reflectă de asemenea în nivelul productivității. Conform Academiei Române, pregătirea profesională a lucrătorilor din agricultură este bazată în proporție de 96,4 la sută pe experiență practică, 3,13 la sută pe pregătire de bază, iar 0,47 la sută pe pregătire agricolă completă.
5. Cadrul legislativ impredictibil contribuie de asemenea la inhibarea investițiilor în domeniu.
Trei motive pentru care sectorul agroalimentar este de importanță sistemică
Conform Documentului, deficitul comercial cu produse alimentare a devenit important (4,3 mld euro, decembrie 2019) și este în creștere (dublare în ultimii cinci ani). Acest deficit este parțial diminuat de excedentul comerțului cu cereale (2,2 mld euro, decembrie 2019).
Balanța comercială cu produse agroalimentare are potențial de a se constitui într-un risc sistemic, din cel puțin trei motive:
1. Relația între deficitul de cont curent și crizele financiare sau de balanță de plăți
Deficitul menționat are o contribuție importantă la evoluția nefavorabilă a balanței comerciale și a contului curent. Literatura de specialitate, spune documentul, arată că o deteriorare a deficitului de cont curent este printre cauzele care au declanșat crize financiare sau privind balanța de plăți în cazul economiilor mici și deschise. De altfel, în ultimele evaluări ale Băncii Naționale a României, tensionarea echilibrelor macroeconomice interne, precum și structura și costul finanțării deficitului de cont curent și a deficitului bugetar, se numără printre principalele riscuri sistemice la adresa stabilității financiare din România.
“Deficitul ascendent de cont curent al României a avut o evoluție divergentă comparativ cu țări din regiune. Perspectivele sunt incerte, însă contracția cererii agregate va genera un efect de contracție asupra acestui deficit”, menționează sursa citată.
• În cazul României, dacă fluxuri negeneratoare de datorie au acoperit aproximativ 80 la sută din nivelul deficitului în anul 2019, actualul context ar putea conduce la o creștere a datoriei externe pe termen scurt, ceea ce majorează vulnerabilitatea. Mai mult, vulnerabilitatea este amplificată în principal de dinamica deficitului bugetar, această evoluție în tandem a ”deficitelor gemene” fiind cea mai accentuată din regiune.
„Deficitul bugetar are contribuția principală la deteriorarea deficitului de cont curent, având în vedere că sectorul privat generează un deficit financiar (economii-investiții) de 0,3 la sută din PIB în anul 2019, urmând a trece la un surplus de 6 la sută în anul 2020 și de 8 la sută în anul 2021 (conform Comisiei Europene). Mai mult, în timp ce în țările din regiune se prognozează o corecție a deficitului fiscal, în cazul României autoritățile europene anticipează o deteriorare continuă, până la nivelul de 11,4 la sută în anul 2021”, se arată în document
2. Asigurarea securității alimentare
Asigurarea securității alimentare a fost identificată drept obiectiv important în Strategia de dezvoltare a României în următorii 20 de ani. Conform previziunilor din respectivul document (întocmit în anul 2015), România ar fi urmat să-și asigure securitatea alimentară la orizontul anului 2020.
“Datele statistice actuale arată că previziunile menționate cel mai probabil nu se vor confirma, ceea ce ar atrage necesitatea intervenției autorităților pentru corectarea deficiențelor. Mai mult, criza generată de pandemia COVID-19 a arătat încă o dată urgența și importanța unui astfel de obiectiv. Accesul la hrană rămâne o problemă cu atât mai relevantă cu cât ponderea cheltuielilor alimentare în totalul cheltuielilor de consum (aproximativ o treime) este cea mai ridicată în România din rândul țărilor membre UE”, spune documentul.
Asigurarea securității alimentare trebuie să țină cont atât de fenomenele climaterice extreme care se așteaptă să se amplifice la nivel global, cât și de necesitatea îmbunătățirii calității hranei consumatorului român.
• Cu titlu de exemplu pentru cea de-a doua idee, suprafața agricolă ecologică are în România o pondere de 2,4 la sută în anul 2018 (în creștere de la 1,93 la sută în anul 2015), dar semnificativ sub media UE (7,5 la sută, anul 2018).
3. Productivitatea scăzută în agricultură
• Deși România deține un avantaj în domeniul agricol, fiind țara cu a șasea cea mai mare suprafață de terenuri agricole din UE și unul din cei mai importanți producători de cereale din UE, are o productivitate foarte scăzută, în bună parte pe seama problemelor structurale care s-au acumulat de decenii (le puteți citi mai sus)
• Structura funciară și a producției apropie România de modelul Franței. Cu toate acestea, deși există potențial pentru o diversificare a produselor agricole cu valoare adăugată mare precum în Hexagon (vinuri, produse horticole sau animaliere), ponderea cerealelor în producția totală este aproximativ dublă comparativ cu Franța (26,1 la sută față de 13,8 la sută).
https://www.youtube.com/watch?v=JhwWhy2oNcg
RO poate si trebuie sa faca mai mult-
RO trebuie sa isi creasca competitivitatea aia care a daramat-o #ciumarosie.
Tinerii trebuie sa plece in afara RO sa invete mai mult si mai repede si apoi sa poata reveni in tara sa aplice ceea ce au invatat si astfel nivelul educatiei, culturii va creste in 5-10 ani de zile si o sa uitam si va disparea de tot pesedeaua si Iliescu.
Gata si cu constructiile - ramane numai dezvoltarea infrastructurii ITC, rutiera, feroviara, bine ar daca s-ar moderniza si infrastructura navala si aeriana si case, uzine, mall-uri avem prea multe numai ca incet si sigur ele o sa devina goale. Gata!
trecutul este trecut - sa nu il repetam!
sa pregatim viitorul atent acum!
sau laptele din Germania sa fie la acelasi pret cu cel din romania?
si altele.
rosiile din Turcia sunt mai ieftine ca cele din Romania si cele romaneste nu sunt mai bune
Nu știu de când le-a venit ideea, dar de câțiva ani piețarii au cam același preț, mai ales în piața Obor, unde concurența îi forța să mai ieftinească.
De câțiva ani însă au prețurile aproape la linie, și înțeleg că există și înțelegeri să țină toți prețul sus.
Iar diferență ca anul acesta nu a fost niciodată: în timp ce prin piețe se ține cu dinții de prețul de 2,5 -3 lei la pepene roșu și 6-7 lei pepene galben, la magazine s-au putut cumpăra cu:
- 0,99 , 1,29, 1,49, 1,79 sau 1,99 la pepene roșu;
- 2,49 (promoție Lidl) sau 5-6 lei la pepene galben.
La piață când trag de fiecare să cumpere, eu le-am mai zis că e scump la ei, dar ultima dată am primit un răspuns fenomenal: ”da, la ei e mai ieftin, da' vă face dop?”
Nu dragă doamnă, dar vis-a-vis e magazin acoperit, deschis până la 22:00, pot parca gratuit și civilizat, am căruț la dispoziție, se plătesc taxe și impozite la stat, primesc bon fiscal......și mai e și la JUMĂTATE DIN PREȚ!!
Așa că faceți lucrurile cum v-a învățat P$D-ul ăla de-l tot votați: munciți ineficient și înțelegeți-vă să tot măriți prețurile.
Eu aleg modelul economic eficient, nu am nici cel mai mic regret că mănânc pepene grecesc și nu mai iau nici unul din piață.
La nuci de exemplu înaintea sărbătorilor aproape mereu ei au stbilit cam un singur preț la piață.
Și de multe ori am traversat la Carrefour și era preț mai bun sau egal.
De altfel eu mi-am stabilit o regulă: nu e mai ieftin la piață, e simplu: cumpăr foarte mulțumit de la magazinele mari, FĂRĂ MUSTRĂRI DE CONȘTIINȚĂ că iau produse din altă țară.
Decât să accept specula românilor din piață, mai bine încurajez un magazin unde cumpăr civilizat, cu taxe plătite și angajați români, îmi aleg produsele, nu mi se strecoară produse stricate, nu sunt taxat pentru pungă fără avertizare și tot așa.
Asa de indoctrinati sunteti!
Pe$edeaua e votată mai ales de oamenii de la sate, iar acestora în loc de soluții responsabile și infrastructură li se servesc de ani de zile minciuni și manipulări țintite.
Acesta este rezultatul a 30 de ani de dezinformare și mimare a reformelor la sate: o agricultură precară, cu rezultate sezoniere modeste și cu desfacere rudimentară, afectată grav de speculanți și de starea de fapt din piețele conduse de grupuri de interese.
Felictari pt optiunea personala, dar asta nu schimba lucruile: lumea va continua sa voteze pedesereul, care le PERMITE sa lucreze ineficient si neconcurenial si sa speculeze!
"Fura, maica, toti care ajunge la putere fura - ce , matale nu ai fura?! Dar macar astia ne mai lasa si pe noi sa furam! Normal ca votam pe Daddy si Ciolacu!"
Din aceasta cauza poti sa ai produse mai ieftine din import decat cele autohtone
80 euro la hectar pe 50 tone = 1 ban avantaj pentru neamt
Problema e alta, nu subventiile ... Faptul ca majoritatea vanzatorilor din piete nu sunt producatori, ci intermediari la a cincea mana si fiecare pune adaos. Metoda de vanzare cu nu atinge alunga cumparatorii din piete.
Lipsa asocierilor ii face pe fermierii romani sa nu fie competitivi pe piata marilor supermarketuri.
La fel si marfa de calitate variabila si nesortata.
Si care vor banii repede! A caror turma de gipane consuma mai mult decit masinile agricole iar "asistentele personale" sint mai scumpe dicit muncitorii.
Cu "case de vacanta" mai multe decit spatiile de productie, etc.
Care nu se chinuie sa aibe sistem de irigatie fiindca e mai banoasa "calamitarea" chiar daca nu ai asigurare.
Si sa importi ieftin si sa vinzi drept made in Ro.
Anul asta dupa ce trei luni s-au plins de seceta si au aratat cum s-a uscat totul pe cimp, brusc s-au umplut pietele de fructe si pepeni! Romanesti! De import din Tr respectiv Gr. E mai ieftin asa. Pamintul il ti pt subventie si drept gaj pt banca. In rest...
Productivitatea este relativă. Eu unul nu doresc industrializarea agriculturii pe model american, importat și de Germania. Nu vreau sclavi pe plantații, prefer modelul elvețian, centrat pe tradiție, calitate și care respectă munca fermierilor.
Nu sunt ludit, nu pretind să arăm cu pluguri trase de cai în numele tradiției, vreau tractoare, dar nu le vreau pe cele imense, care duc la distrugerea solului, le vreau pe cele micuțe, de livadă. Vreau folosirea chimiei și biotehnologiei, dar nu pentru maximizarea profitului, ci pentru creșterea sănătății populației, prin controlul bolilor care afectează culturile și animalele. Vreau informatizarea lanțului de distribuție, care ar duce la eliminarea intermediarilor inutili.
Fragmentarea proprietăților ar putea fi șansa noastră, cu cât e mai greu pentru corporații să intre pe piață, cât atât avem mai mult timp să ne facem strategia agricolă. Mai trebuie doar să ajungă oameni onești și calificați în funcțiile de conducere.
Problema principala, cred eu, este lantul de distributie. Informatizat sau nu, el momentan nu exista! Sa fim realisti, nici un producator mic nu isi permite sa plimbe rosiile alea zilnic si sa stea in piata 12h. Nici nu isi permite sa scoata certificate care sa ateste calitatea (sau lipsa..) produselor sale.
O firma specializata in asa ceva ar putea lucra cu cateva zeci de ferme mici la nivelul unui judet, dar e greu sa gasesti suficienti "fermieri" seriosi. Majoritatea agricultorilor romani sunt amarati care practica agricultura de subzistenta si vand surplusul, cand au. Fermele mari sunt afaceri dubioase cu statul si exporta in intregime productia catre tari din Orientul Mijlociu.
2. Nu ai cum sa ai productivitatea ridicata daca inca ai numeroase ferme de subsistenta. Cu cat cresti surafata terenurilor agricole per ferma cu atat poti sa cresti productivitatea si se pot folosi utilaje cu productivitate ridicata. Altfel ramanem la sapa si lopata, evident am exagerat un pic - sigur ca exista si utilaje mici dar exista un bench mark pentru suprafata ca sa ai o productivitate crescuta - specialistii stiu mai bine acest lucru.
3. Bune si cerealele - doar sa fie valorificate mai bine.
4. daca vrem legume si fructe ar trebui sa crestem investitiile in agricultura si evident si in industria alimentara care este extrem de scumpa datorita utiljelor si a reglementarilor sanitare.
https://www.hotnews.ro/stiri-international-24182440-ancheta-euronews-lucratori-tratati-niste-sclavi-fermele-care-beneficiaza-milioane-fonduri-sunt-mai-protejate-animalele.htm
pe atunci Ro nu era membru al UE si a existat o oportunitate de care am inteles sa ma folosesc - m-am inscris la un eveniment derulat pe o ldurata mai lunga in cadrul parlamentului si era acolo o rubricuta in care trebuia sa mentionezi daca apartine tara de UE si daca NU iti trimitea acasa o invitatie speciala - m-am inscris su nu mi-am facut planuri prea mari ca o sa primesc invitatie - am primit-o.
La acel eveniment a fost o prezentare facuta de un reprezentant din USA - modificari de standard in industria alimentara din USA. Doamna respectiva, caci era o doamna, a spus ca ei, americanii, au facut un plan pe 10 ani - era sa cad cu tot cu scaun jos, pana la parter. Dupa care a inceput sa detalieze. Un am ke-a luat un studiu prin care au identificat toate problele existente in cadrul firmelor ocazionate de noile standarde alimentare. Au facut transformarea in 3 etape; fiecare de catre 3 ani - astfel in primi 3 ani au introdus standarde minimale pentru micile firme - cine nu le indeplinea in 3 ani era inchis. Pasul 2 - au escaladat standardele la un nivel intermediar tot pentru 3 ani implementare - adresat firmelor mici si celor mijlocii. Cine nu le transpunea dupa acei 3 ani era inchis. Ultimii 3 ani au fost necesari pentru aducerea standardului la forma finala; adresat firmelor mici, mijlocii si mari.
Maiculita dupa aceasta prezentare am inteles ca unii chair se gandesc cui se adreseaza cand propun niste masuri si nu le fac oe genunghe, in 5 min - ca nu se poate si isi fura singuri caciula...
Da, a fost o lectie extrem de importanta luata atunci.
Dupa prezentare, singura facuta de o persoana din afara UE, s-a ridicat si a plecat. Time is money! - a doua lectie.
Au trecut aproape 20 de ani si nu vad nimic oarecum similar cu cele poveste de aceea doamna...
NU vreau sa spun ca este degeaba acel document - spui numai ca este nevoie si de pasii urmatori ca sa jajunga RO in pas cu lumea.
Zile mai bune va doresc!