Cum își regândesc turismul o parte dintre orașele europene. “Unii cred că e magnific fără turiști, dar o să-și schimbe părerea când șomajul va exploda” ● Averile primarilor din Romania. Gabriela Firea - bani, proprietati si bijuterii, dupa primul mandat la Primaria Capitalei ● Ce s-a întâmplat cu pensiile românilor în pandemie: Un singur fond a rezistat pe plus ● Românii, tot mai înghesuiţi: Suprafaţa medie a locuinţelor livrate în 2019 în România a scăzut la 63 mp, cel mai puţin din ultimii 20 de ani ● Aproape 100.000 de români au fost deconectați anul trecut pentru că n-au plătit factura la curent. Unde au fost cei mai mulți ● Preşedintele Bundesbank avertizează: Emiterea de datorie comună de către UE trebuie să rămână o excepţie ● ANRE: RADET nu şi-a făcut planul de revizii şi reparaţii anul trecut. Probleme similare sunt în toată ţara. Oamenii pot rămâne fără apă caldă şi căldură.

Business reportFoto: Colaj foto

Cum își regândesc turismul o parte dintre orașele europene. “Unii cred că e magnific fără turiști, dar o să-și schimbe părerea când șomajul va exploda”. Dacă în anii trecuți locuitorii din Barcelona, Veneția sau Amsterdam erau exasperați de numărul uriaș de turiști, acum, din cauza pandemiei, aceștia sunt nevoiți să se gândească la un viitor ușor diferit. Asta pentru că fără forfotă, o parte dintre afaceri, hoteluri și restaurante vor avea de suferit, iar șomajul riscă să explodeze. Așa că miza e tot pe ”musafiri”, dar, dacă se poate, unii mai puțin gălăgioși.”Turiști, plecați acasă!”, e mesajul unui graffiti apărut anul trecut pe zidurile Barcelonei. Acum, că turiștii chiar au plecat, metropola trăiește cu frica unui colaps economic, ca toate marile orașe care s-au bazat în ultimii ani pe banii aduși de vizitatori, scrie The Guardian. Însă autoritățile locale nu stau cu mâinile în sân, ci pun la cale un plan ambițios de a aduce înapoi turiștii, fără să-i supere prea mult pe locuitorii care-i urăsc pe ”invadatori”, scrie Libertatea.ro.

Averile primarilor din Romania. Gabriela Firea - bani, proprietati si bijuterii, dupa primul mandat la Primaria Capitalei. Ce averi aveau primarii marilor orase din Romania in 2016, atunci cand au castigat alegerile locale, si cum isi incheie, dupa patru ani, mandatele actuale, la capitolul bani. Ziare.com a analizat declaratiile de avere ale mai multor edili din tara si va prezinta, incepand de astazi, un serial al evolutiei castigurilor si a bunurilor agonisite de acestia. Gabriela Firea (48 de ani), fost jurnalist al Intact, trust media controlat de omul de afaceri Dan Voiculescu (condamnat in dosarul ICA, pentru fapte de coruptie - n.r.), a castigat primul mandat de primar al Capitalei in urma cu patru ani (cu un procent de 42,97% din voturi), in vara lui 2016, cand a candidat pe listele PSD. Firea facuse pasul din presa in politica in 2012, cand, tot pe listele PSD, a castigat un mandat de senator.

In Parlament, Gabriela Firea a fost membra a Comisiei pentru Cultura si Media a Senatului, vicepresedinte al Comisiei Comune a Camerei Deputatilor si Senatului pentru relatia cu UNESCO si purtator de cuvant a grupului senatorilor PSD. Ulterior, a fost aleasa vicepresedintele PSD la nivel national, in 2013, iar un an mai tarziu a fost desemnata purtator de cuvant al PSD, in campania electorala pentru prezidentiale, care-l avea drept candidat al partidului pe Victor Ponta. In ultimii patru ani, Gabriela Firea a fost adesea criticata pentru modul in care a gestionat si administrat problemele Capitalei. Printre acestea: traficul greoi din Capitala, in conditiile in care, acum patru ani, la inceputul mandatului, primarita promitea ca va face "revolutie in trafic"; lipsa apei calde si a caldurii din locuinte; achizitiile "cu cantec" de autobuze din Turcia; banii risipiti pentru pomeni electorale, scandalul legat de infiintarea ilegala a companiilor municipalitatii; calvarul benzilor unice, scrie ziare.com

Ce s-a întâmplat cu pensiile românilor în pandemie: Un singur fond a rezistat pe plus. Un singur fond de pensii private obligatorii (Pilon II) a reușit să aducă participanților câștiguri în primele șase luni din acest an, restul închizând semestrul pe minus, afectate de scăderile și pesimismul din piețele financiare, venit pe fondul pandemiei cu noul coronavirus (COVID-19).Bursa de Valori București dar și piața titlurilor de stat au fost afectate negativ în special în lunile de la începutul pandemiei (martie – aprilie 2020), iar cum majoritatea banilor din fondurile de pensii private sunt investiți în acțiuni sau titluri de stat, acestea au avut de suferit. Vestea bună este că revenirea ulterioară a piețelor financiare a făcut ca pierderile înregistrate de fondurile de pensii private să fie minore în primul semestru. Important de menționat că performanța pe termen lung a fondurilor de pensii private, cea care contează cel mai mult, a fost extrem de puțin afectată, majoritatea fondurilor generând câștiguri de 70-80% în ultimul deceniu, potrivit wall-street.ro.

Românii, tot mai înghesuiţi: Suprafaţa medie a locuinţelor livrate în 2019 în România a scăzut la 63 mp, cel mai puţin din ultimii 20 de ani. Ţinând cont că Legea Locuinţei prevede o suprafaţă utilă minimă de 66 de metri pătraţi pentru un apartament de trei camere şi de 37 mp sau 52 mp pentru o garsonieră, respectiv un apartament cu două camere, rezultă că media din 2019 ar fi permis doar construirea de garsoniere şi apartamente cu două camere. Suprafaţa medie a locuinţelor livrate anual în România a ajuns anul trecut la 63,06 me­tri pătraţi, minimul ulti­melor două decenii, într-o uşoară scădere faţă de anul precedent, când media era de 63,45 metri pătraţi, potrivit datelor centralizate de ZF de pe site-ul Institutului Naţional de Statistică. De altfel, din 2014 încoace, suprafaţa medie locuibilă per locuinţă nouă se află pe un trend de scădere. În ultimii douăzeci de ani, maximul a însemnat 76 de metri pătraţi pentru o locuinţă nou livrată, medie înregistrată în anii 2010, 2011 şi 2013. Pentru a realiza media, s-a folosit su­prafaţa totală locuibilă, raportată la numărul total de locuinţe livrate anual, scrie ZF.ro.

Aproape 100.000 de români au fost deconectați anul trecut pentru că n-au plătit factura la curent. Unde au fost cei mai mulți. 97.257 este numărul exact al locurilor de consum de energie electrică alimentate la joasă tensiune (de tipul consumatorilor casnici) deconectate în 2019 pentru neplata facturilor, potrivit unor date ale Autorităţii de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Acest număr este în scădere față de anul precedent, când au fost deconectate pentru neplată circa 130.000 de locuri de consum – în 2018 a fost înregistrată o creștere importantă a deconectărilor – și este doar cu ceva mai mare decât cel din 2017, când au avut loc 95.953 de astfel de deconectări. Timpul de reconectare de la momentul în care operatorul de distribuţie a fost înştiinţat de furnizor că s-a făcut plata a fost, în medie, de circa o zi (1,47), la nivelul întregii ţări, în ușoară creștere față de media de 1,24 de anul precedent, asta pentru că reconectarea s-a făcut mai greu în două zone de rețea ale Electrica, în două și, respectiv, trei zile. În toate celelalte zone de rețea, consumatorii au fost reconectați la o zi după ce au plătit. Iată situaţia pe cele opt zone de reţea din România, din punct de vedere al numărului deconectărilor pentru neplată Înainte de cifre, ca o concluzie, reiese că în 2019 cei mai mulți rău-platnici au fost în Ardeal, în zona din nord-vestul țării, iar cei mai puțini în Dobrogea și județele din sud-est, scrie economica.net.

Preşedintele Bundesbank avertizează: Emiterea de datorie comună de către UE trebuie să rămână o excepţie. Decizia liderilor Uniunii Europene (UE) de a emite o datorie comună pentru a finanţa ajutorul acordat statelor afectate de criza coronavirusului ar trebui să rămână o excepţie şi să nu servească ca bază pentru viitoarele dificultăţi bugetare, a avertizat duminică preşedintele Băncii Centrale a Germaniei (Bundesbank), Jens Weidmann. Liderii UE au aprobat, în noaptea de luni spre marţi, un plan de relansare istoric, menit să susţină economia europeană afectată de criza COVID-19, care se bazează pentru prima oară pe o datorie comună. Pentru a susţine economia europeană care trece printr-o recesiune istorică, planul prevede un fond de 750 miliarde euro, care ar putea fi împrumutaţi de Comisia Europeană de pe pieţele financiare. Acest fond include subvenţii în valoare de 390 miliarde euro, c vor fi alocate statelor celor mai afectate de pandemie. Aceasta va fi datoria comună ce trebuie rambursată de către cei 27, scrie cursdeguvernare.ro.

ANRE: RADET nu şi-a făcut planul de revizii şi reparaţii anul trecut. Probleme similare sunt în toată ţara. Oamenii pot rămâne fără apă caldă şi căldură. RADET nu şi-a făcut planul de revizii şi reparaţii anul trecut, a informat Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE), precizând că regia a investit doar 6,625 milioane de lei, aproximativ jumătate din valoarea totală planificată. La nivelul întregii ţări, în cursul anului anterior, au fost efectuate lucrări de revizie şi reparaţii în valoare totală de 75,3 milioane de lei, aproximativ 55% din suma planificată, se arată în Raportul privind starea serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat pentru anul 2019. Volumul redus de investiţii şi reparaţii duce la lipsa continuităţii în furnizarea energiei termice şi la nerespectarea parametrilor de calitate a agentului termic furnizat, explică experţii ANRE, potrivit adevarul.ro.