Impactul economic al pandemiei de COVID-19 asupra activității economice este doar un început al poveștii. Deși contracția economică se va încheia pe măsură ce pandemia se va retrage, datele istorice sugerează că efectele economice pe termen lung ar putea persista pentru o generație sau mai multe, arată o analiză a FMI.
Printre aceste efecte se numără o perioadă prelungită de dobânzi mici care ar putea dura două decenii sau chiar mai mult. Vestea bună este că aceste perioade sunt asociate cu salarii mai mari și creează spațiu suficient pentru ca guvernele să finanțeze măsuri de stimulare economică.
Cercetările privind pandemia de COVID-19 s-au concentrat până acum pe impactul pe termen scurt al strategiilor guvernelor. Dar cum aceste guverne se angajează acum în programe fiscale de relaxare pe scară largă, este important să înțelegem cum va arăta peisajul economic în anii și în deceniile următoare. Acest peisaj va contura politica monetară și fiscală în moduri care nu sunt încă pe deplin înțelese, spun specialiștii Fondului Monetar.
O privire asupra pandemiilor anterioare, începând cu Ciuma Neagră din anii 1300, poate arunca o lumină asupra efectelor economice pe termen mediu-lung ale acestor pandemii. Totuși, trebuie ținut cont de faptul că pandemiile trecute s-au petrecut în momente în care speranța de viață era foarte redusă comparativ cu zilele noastre.
Studiile asupra pandemiilor făcute de până acum s-au concentrat, de obicei, pe un eveniment petrecut într-o țară sau regiune, și au urmărit impactul local pe o perioadă de cel mult un deceniu. Însă în pandemia de acum, efectele vor fi resimțite global, din două motive: infecțiile cu COVID 19 sunt global rîspândite, iar astăzi, integrarea comerțului și a piețelor propagă șocul economic pe întreg globul.
Într-o nouă lucrare, Jordà, Singh și Taylor (2020) oferă o perspectivă globală asupra consecințelor macroeconomice ale pandemiilor într-o serie de economii europene. De asemenea, ne-am concentrat asupra a 15 pandemii cu cel puțin 100.000 de decese, enumerate în tabelul de mai jos:
Rata de economisire va creste in urma incidentei acestui soc, aspect confirmat de evolutiile din trimestrul I (inclusiv in Romania rata de economisire la nivelul populatiei a urcat la 16.6%, maximul din ultimele decenii, potrivit unui raport al BT).
După cum se arată în graficul de mai jos, pandemiile au efecte de lungă durată asupra ratelor dobânzii. În urma unei pandemii, rata naturală a dobânzii are tendința de a secontracta cu aproape 1,5 puncte procentuale la 20 de ani de la producerea pandemiei. Din perspectivă, acest declin este comparabil cu cel experimentat de la mijlocul anilor ’80 și până astăzi. De asemenea, constatăm că este nevoie de încă 20 de ani pentru ca rata naturală să revină la nivelul său inițial. Aceste rezultate sunt uluitoare și vorbesc despre efectele economice consistente pe care pandemiile le-au avut de-a lungul secolelor.
Ce mai arată raportul FMI, în opinia economistului șef al BT, Andrei Rădulescu:
- Nivelul redus al costurilor reale de finantare are implicatii pozitive pentru dinamica investitiilorsi pentru climatul din piata fortei de munca, fiind de asteptat o majorare a salariului real, ceea ce a inceput deja sa se intample in Statele Unite (prima economie a lumii). Aceasta evolutie este influentata si de rebalansarea raportului munca/capital (in jos), dat fiind ca incidenta crizei sanitare afecteaza mai mult factorul munca si mai putin factorul capital.
- Conform estimarilor FMI (pe baza evolutiilor in urma pandemiilor anterioare) salariul real creste gradual, astfel incat dupa 40 de ani de la incidenta crizei sanitare este cu 10% mai ridicat.
- Totodata, nivelul redus al costurilor reale de finantare va permite guvernelor sa diminueze datoria publica (care va creste semnificativ in 2020, prin prisma masurilor fara precedent implementate pentru contracararea crizei sanitare si impactului economic al acesteia).
- Pe de alta parte, expertii FMI atrag atentia cu privire la cateva caracteristici ale actualei pandemii care ar putea contracara scaderea ratei reale de dobanda pe termen mediu.
- In primul rand, rata efectiva de mortalitate este mult mai mica comparativ cu alte pandemii din trecut, iar sistemul medical este mult mai pregatit sa intervina.
- In al doilea rand, spre deosebire de crizele sanitare anterioare, pandemia coronavirus afecteaza indeosebi persoanele in varsta, care nu mai participa pe piata fortei de munca si tind sa economiseasca mai mult fata de tineri.
- In al treilea rand, programele fiscal-bugetare si de venituri fara precedent implementate de la declansarea pandemiei vor determina cresterea semnificativa a datoriei publice, ceea ce ar putea conduce la acumularea de presiuni pentru majorarea costurilor reale de finantare.
- In incheierea analizei expertii FMI previzioneaza un nivel redus al costurilor reale de finantare pe termen mediu, ceea ce ofera marja ridicata de manevra pentru interventia agresiva cu politici fiscal-bugetare pentru a contracara consecintele crizei sanitare.
