Pentru iunie 2020, prima lună de activitate (relativ) normală dupa ieșirea din starea de urgență, datele oficiale indică o depășire a nivelului din iunie 2019: vânzarile de imobile au ajuns la un total de 46.818 la nivel național, în creștere cu 16,4%, arată o analiză a imobiliare.ro. În iunie au fost vândute cu 14.729 mai multe proprietăți decât în mai, ceea ce echivalează cu un avans de circa 46% față de luna anterioară. Potrivit datelor ANCPI, în al doilea trimestru din 2020 au fost încheiate, la nivel național, aproape 106.000 de vânzări de imobile (o scădere de peste 20% față de trimestrul anterior sau un recul de circa 16% față de trimestrul II din 2019). Cele mai multe achiziții de imobile au ca obiect terenuri intravilane fără construcții – ceea ce sugereaza meninerea unui apetit ridicat pentru dezvoltări imobiliare (din care, dat fiind necesarul locativ național, putem presupune ca o buna parte ar fi rezidențiale).
În prima jumătate a anului în curs, în București au fost încheiate chiar mai multe contracte de vânzare/cumparare decât în 2019: este vorba despre un total de 44.850 de acorduri, față de 41.963 în anul precedent; aceeași tendință poate fi observata și în Ilfov, unde anul acesta au fost achiziț\u001Fionate 27.716 imobile, fa\u001Fța de 21.175 în 2019.
Datele publicate de Agenția Naționala de Cadastru și Publicitate Imobiliara (ANCPI) și centralizate de AnalizeImobiliare.ro confirmă nu doar impactul restricțiilor impuse pe durata perioadei de izolare, cât și o tendință de revenire a pieț\u001Fei, după relaxarea acestora. Astfel, în martie 2020, când a fost declarata starea de urgență, numarul vânzărilor de imobile a fost de circa 48.400 de unități, cu 8,6% mai mare decât în perioada similară a anului anterior.
În aprilie, când efectul măsurilor luate de autoritați a fost resimțit cel mai puternic, numărul achizițiilor a scăzut cu aproape 34%, la 27.021.
În mai, când Guvernul a dispus trecerea din starea de urgență la starea de alertă (după jumătatea lunii), numărul vânzărilor de imobile consemnate la nivel național a urcat la 32.089, fiind totuși cu aproape 30% mai mic decât în perioada similara a anului precedent.
Creșteri ale numarului de achiziții au mai fost consemnate în Cluj (de la 13.404 la 14.754) și Constan\u001Fța (de la 8.339 la 8.843), în vreme ce scaderi au avut loc în Timiș (de la 13.567 la 10.867), Iași (de la 7.507 la 7.095) și, respectiv, în Brașov (de la 12.314 la 11.210).
- Potrivit datelor furnizate de ANCPI, cele mai multe achiziții de imobile desfașurate la nivel naional au ca obiect terenuri intravilane fără construcții – ceea ce sugereaza menținerea unui apetit ridicat pentru dezvoltari imobiliare (din care, dat fiind necesarul locativ național, putem presupune ca o buna parte ar fi rezidențiale).
- Pe locul al doilea în clasament se situeaza tranzacțile ce vizeaza terenuri intravilane cu construcții, acestea fiind urmate de unitați individuale, apoi de terenuri extravilane agricole și apoi, la o distanța considerabila, de terenuri extravilane neagricole.
În cel de-al doilea trimestru din 2020, terenurile intravilane fara construcții au facut obiectul a 39.764 de contracte, în scadere de la nivelul de 45.951 de operațiuni consemnate în primele trei luni ale anului. Achizițiile de terenuri intravilane cu construcții s-au cifrat, pe de alta parte, la un total de 28.702 în perioada aprilie-iunie, ceea ce marcheaza, de asemenea, un declin fața de nivelul înregistrat în ianuarie-martie (33.564 de achiziții). Scaderi comparativ cu primul trimestru al anului au avut loc și pe segmentul unitaților individuale (de la 28.056 la 18.526 de tranzacții), dar și pe cel al terenurilor extravilane agricole (de la 24.601 la 18.191 de operațiuni). Deși curba activitații de tranzacționare pe segmentul terenurilor extravilane neagricole este, în mod normal, semnificativ mai plata, și aici poate fi observat un recul trimestrial, în cuantum de aproximativ o patrime (de la 1.009 la 745 de achiziii, mai exact).
VÂNZĂRI IMOBILE ÎN PRINCIPALELE PIEȚE LOCALE
În cel de-al doilea trimestru din 2020, cele mai multe vânzari de imobile au fost consemnate în București (20.445) și Ilfov (15.198), pe urmatoarele locuri în clasament situându-se județele Cluj (6.521), Brașov (5.420), ConstanȚa (4.970), Timiș (4.306) și apoi Iași (2.886).
Putem observa, astfel, niște permutari interesante în clasamentul județelor cu cea mai intensa activitate de tranzacționare, Timișul trecând de pe locul al patrulea (în T1 2020) pe cel de-al șaselea, iar Constanța, dimpotriva, de pe locul al șaptelea pe cel de-al patrulea. Comparativ cu primul trimestru al anului în curs, numarul achizițiilor de imobile a scazut în majoritatea județelor cu cea mai intensa activitate la acest capitol, începând cu Bucureștiul (unde au fost înregistrate, în primele trei luni din an, 24.405 de contracte de vânzare).
În situații asemanatoare se gasesc și județele Cluj (unde numarul contractelor încheiate în T1 2020 ajungea la 8.233), dar și Brașov (5.790), Timiș (6.561) și, respectiv, Iași (4.209). Excepțiile de la regula sunt reprezentate, pe de alta parte, de județele Ilfov și Constanța, aici având loc, în trimestrul al doilea din an, mai multe achiziții decât în cel dintâi. Astfel, în împrejurimile Capitalei erau înregistrate, în primele trei luni ale anului, doar 12.518 vânzari, iar în Constanța doar 3.873. De remarcat este ca nivelul de tranzacționare atins trimestrul trecut în zona Ilfov reprezinta chiar un maximum al ultimelor 18 luni; pe litoral, însa, rezultate ceva mai bune au fost consemnate în T4 2019.
NUMARUL DE PROPRIETĂȚI EXISTENTE LA VÂNZARE ÎN MARILE ORAȘE
Atât pe fondul situației din domeniul sanitar, cât și ca expresie a unei tendințe deja existente în piața, oferta totala de proprietați rezidențiale disponibile spre vânzare în cele șase mari centre regionale ale țarii (apartamente și case construite înainte de anul 2000) a fost, trimestrul trecut, mai mica decât cea consemnata în perioada similara din 2019. Este vorba, mai exact, despre o diferența anuala de 13,2% la nivelul celor șase mari orașe supuse analizei, o evoluițe descendenta la acest capitol putând fi observata în fiecare dintre ele.
În ultimele 12 luni, cel mai mare declin al ofertei, în cuantum de 20,7%, a avut loc, astfel, în Cluj-Napoca, aici fiind scoase la vânzare 2.190 de proprietați rezidențiale trimestrul trecut; o scadere importanta, de 18,3%, a avut loc și în Constanța, unde pe piața au existat un total de 1.040 de anunțuri. Pe urmatoarele locuri în clasamentul scaderilor resimțite la acest capitol se situeaza Brașovul (-17,7%, pâna la 970 de oferte), apoi Bucureștiul (-11,8%, pâna la 6.760 de oferte), Timișoara (-7,3%, pâna la 2.060 de oferte) și, în cele din urma, Iașiul (-6,2%, pâna la 1.270 de oferte).
Scaderea anuala a ofertei poate fi pusa, cel puin în parte, pe seama diminuarii numarului de proprietați nou introduse pe piață, acesta fiind, per ansamblu, cu 15,1% mai mic comparativ cu perioada similara din 2019. Ș\u001Ai în acest caz, o tendința descendenta poate fi observata în toate cele șase mari orașe analizate, anume în Constanța (-22,8%), Cluj-Napoca (-19,9%), Brașov (-18,7%), București (-14,4%), Timișoara (-10,4%) și, respectiv, Iași (-4,8%). \u001Ai în cazul ofertelor nou introduse pe piața, Capitala se situeaza, în mod firesc, în fruntea clasamentului marilor centre regionale, cu un total de 3.440 de asemenea anunțuri în cel de-al doilea trimestru din 2020; aceasta cifra echivaleaza cu aproape 45% din cele 7.410 oferte noi existente la nivelul tuturor acestor centre regionale. Cu un stoc de 1.270 de anunuri noi, Cluj-Napoca ocupa urmatorul loc în clasament, capitala Transilvaniei fiind urmata de Timișoara (930 de oferte), Iași (710), Constanța (530) și Brașov (530).
0
5
