Coronavirusul face prima victimă printre agențiile de turism ● Cum să ne jucăm puțin cu 80 de miliarde ● Imposibila dublare a alocațiilor pentru copii ● Aberatiile din certificatele COVID-19 pentru turistii romani ● Radiografia industriei de restaurante în pandemie ● Guvernul va aloca un miliard de euro pentru extinderea rețelelor de gaze pentru populație ● Domoliți-vă! Al doilea val Corona vine sigur ● Ministrul Finanţelor: Dacă ne uităm la contextul economic prin care trecem, deficitul bugetar este rezonabil.

Business reportFoto: Colaj foto

Coronavirusul face prima victimă printre agențiile de turism: Agetur, printre primele agenții lansate în România, a intrat în insolvență, peste 500 de turiști au pierdut 50% din avansul pentru vacanțe. Prima victimă făcută de pandemia de coronavirus printre agențiile de turism românești este Agetur, una dintre cele mai vechi firme de profil din țară, înființată în 1990 și cu afaceri, anul trecut, de 12 milioane de lei. În acest moment, au de recuperat bani de la Agetur mai mult de 500 de turiști care plătiseră deja avansul pentru vacanțe în străinătate. Administratorul judiciar provizoriu al agenției de turism spune pentru Profit.ro că aceștia vor mai primi însă doar jumătate din sumele achitate. Insolvența, avizată de instanță, a fost declanșată la cererea Agetur. Administrator judiciar provizoriu a fost desemnat CAPI Țigănuș Anton & Țigănuș Radu. Contactat de Profit.ro, Anton Țigănuș a declarat că Agetur este o victimă a colapsului din turism generat de pandemia de coronavirus. "Zborurile și plecările externe au fost suspendate pentru o perioadă de trei luni. Banii, primiți ca avans de la turiști, au fost plătiți către hotelurile din străinătate, pentru rezervări externe, iar guvernanții nu au susținut în niciun fel această activitate economică", a spus Țigănuș, potrivit profit.ro.

Cum să ne jucăm puțin cu 80 de miliarde. Șansa de bază ca România să poată folosi măcar trei sferturi din cei 80 de miliarde pentru dezvoltare căpătați de la Bruxelles este ieșirea rapidă din profunda criză politică în care se află. Pentru a pregăti instituțional și administrativ absorbția acestor bani (care, spre deosebire de alte dăți, va cuprinde și o componentă supusă la vot în Consiliu pe anumite programe) e nevoie de schimbări pe alocuri radicale atât în legislație, cât și în reorganizarea unor entități guvernamentale care să ne lecuiască de boala începătorilor: cea privind capacitatea de-a face, implementa proiecte și de-a unge mecanismul de finanțare a acestora.Or aceste lucruri NU se pot face pe fondul actualei crize politice – astfel că vedem cum se scurge zi după zi prețioasă într-o bulboană parlamentară imposibilă: Avem criza sanitară care se extinde, criza economică care ține pasul cu ea – și nu-i de mirare că nu mai vedem sau că minimalizăm criza din structurile de decizie care ar trebui să pregătească România pentru complicatul nivel următor, scrie cursdeguvernare.ro.

Imposibila dublare a alocațiilor pentru copii. Economist: „Nici dacă nu ar fi fost pandemie, nu erau bani.

În România, alocația unui copil înseamnă un euro pe zi. Analiștii economici cred că suma ar trebui să fie mai mare, dar nu peste puterile bugetului și așa împovărat de efectele pandemiei. Guvernul ar urma să ia, în această săptămână, o decizie legată de majorarea alocațiilor pentru copii. Deși Parlamentul a votat o lege prin care aceste beneficii urmau să se dubleze, ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a precizat că nu sunt bani decât pentru o majorare, începând cu 1 august, cu un procent „în jur de 15%”. Analiștii economici, consultați de Europa Liberă spun că o creștere a alocațiilor este necesară, mai ales într-o țară în care natalitatea este în scădere, însă bugetul de stat este împovărat de creșterile cu salariile și pensiile din ultimii ani, de viitoarea creștere a pensiilor din septembrie, care ar trebui majorate cu 40%, dar și de sprijinul pe care Guvernul a fost nevoit să îl ofere pentru a contracara efectele pandemiei în economie, scrie Europa Libera.

Aberatiile din certificatele COVID-19 pentru turistii romani. "Am intrebat de ce este nevoie sa traduci numele, prenumele si CNP-ul".Oficialii Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism (ANAT) cer Ministerului Sanatatii sa aduca mai multe modificari la terminologia folosita de laboratoarele de testare pentru COVID-19 din Romania, dar si sa actualizeze lista centrelor de recoltare pentru a nu crea dificultati turistilor. "La nivel de ANAT am facut o scrisoare catre ministrul Sanatatii, Nelu Tataru, sa oblige laboratoarele sa foloseasca aceeasi terminologie sau sa dea direct certificatele bilingve si sa actualizeze lista cu centrele medicale pentru ca sunt acolo foarte multe centre care nu fac teste. Pe de alta parte sunt foarte multe care fac, dar nu sunt trecute si atunci, oricand te poti trezi ca un rezultat emis de un astfel de laborator nu este luat in considerare de autoritati", a declarat Dumitru Luca, presedintele ANAT, pentru Ziare.com.

Radiografia industriei de restaurante în pandemie. Mai bine de jumătate dintre jucători au pierdut cel puţin 80% din business după redeschidere, iar livrările reuşesc arareori să contribuie cu peste 30% la încasări. Mai bine de jumătate dintre jucătorii din industria de restaurante au pierdut cel puţin 80% din business în lunile de vară, după redeschiderea teraselor, în timp ce doar 2,9% susţin că au reuşit să îşi menţină acelaşi nivel al afacerilor, arată un studiu realizat de Organizaţia Patronală a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA) şi de platforma Restograf, o aplicaţie mobilă pentru rezervări instant la restaurante. Industria de profil a fost printre cele mai afectate de pandemie, localurile fiind nevoie să se închidă încă de la jumătatea lunii martie. Mai mult, nici astăzi, la patru luni şi jumătate distanţă, ele nu funcţionează 100%, ci doar cu terasele, şi acestea operaţionale parţial, cu reguli de distanţare. În continuare, un pilon important rămâne livrarea la domiciliu, care a funcţionat în toată această perioadă. Totuşi, pentru cei mai mulţi (peste 75% dintre respondenţi), livrările aduc maximum 30% din încasări, însă ponderile variază. Astfel, patru din zece restaurante au doar 10% din business din livrări, potrivit ZF.ro.

Guvernul va aloca un miliard de euro pentru extinderea rețelelor de gaze pentru populație. Guvernul va aproba, în această săptămână, alocarea unui miliard de euro pentru extinderea reţelelor de alimentare cu gaze, a anunţat, marţi, vicepremierul Raluca Turcan. "Guvernul Orban va aproba săptămâna aceasta un miliard de euro pentru creşterea conectării la reţeaua de gaze în România, să creştem de la 32 la sută cât avem acum, aproape o ruşine, la aproximativ 70 la sută", a anunțat vicepremierul Raluca Turcan. Declarația a fost făcută marți, cu prilejul unei vizite pe care vicepremierul Raluca Turcan şi ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, au efectuat-o la Botoşani. Discuțiile cu autorităţile locale și cu oameni de afaceri s-au referit la investiţiile publice şi private din fonduri europene, scrie romanialibera.ro.

Domoliți-vă! Al doilea val Corona vine sigur. Cu mari eforturi am reușit să menținem la un nivel acceptabil rata infecțiilor corona. Dar dacă acum nu ne mobilizăm, riscăm să pierdem victoria scump dobândită în lupta cu virusul, este de părere Fabian Schmidt.Multe țări din lume au avut succes adoptând de timpuriu măsuri severe anti-corona și urmărind consecvent lanțul epidemiologic. Rata infecțiilor, care inițial creștea exponențial, a putut fi ținută în acele țări sub control. Iar acolo, numărul cazurilor nou-apărute se menține la un nivel scăzut. Ca exemple în acest sens ar putea fi numite China, Coreea de Sud, Noua Zeelandă, Taiwan-ul, dar și multe state ale Uniunii Europene.După experiența dramatică a ultimelor șase luni, aproape peste tot a fost posibilă menținerea funcționării sistemelor de sănătate, dar și repornirea celor economice - în ciuda loviturii grele de care au avut parte, potrivit Deutsche Welle.

Ministrul Finanţelor: Dacă ne uităm la contextul economic prin care trecem, deficitul bugetar este rezonabil. Ministrul finanţelor, Florin Cîţu, a afirmat, marţi seară, că, având n vedere contextul economic, deficitul bugetar prezentat de Ministerul de finanţe este ”rezonabil”. ”Jumătate din deficit, cam 23 de miliarde, îl reprezintă măsurile fiscale pe care le-am luat. Sunt bani care au rămas la companii ca să funcţioneze economia prin acele măsuri fiscale pe care le-am luat. Cheltuielile cu COVID sunt 5 miliarde de lei, cheltuieli directe. În acelaşi timp, deficitul este puţin mai mare pentru că încă nu am primit sumele de la Comisia Europeană pe decontarea anumitor cheltuieli. E vorba de un miliard şi ceva de lei, deci ar reduce puţin deficitul. Dacă ne uităm la contextul economic prin care trecem, este un deficit rezonabil”, am afirmat, marţi seară, ministrul Florin Cîţu, potrivit www.b1.ro. Acesta a făcut referire şi la situaţia economic pe care a găsit-o Guvernul Orban: ”România este o ţară care are un anumit rating, am moştenit o situaţie economică dificilă, am intrat cu un deficit în această criză şi atunci a trebuit să fim foarte precauţi şi foarte atenţi cum cheltuim banii”, scrie Adevărul.ro.