”În domeniul digitalizării România este o tară de contraste. Există două Românii- una a pixului albastru cu care trebuie să semnezi diferite acte și cea digitală. Contrastul se vede și în Raportul DESI (Digital Economy and Society Index-n.red), unde stăm bine la conectivitate- locul 5 în Europa. Stăm bine și la numărul absolvenților din IT&C. Dar stăm cel mai prost- suntem pe ultimul loc- la accesul la servicii digitale publice, a explicat miercuri Steven van Groningen, președintele Confederației Patronale Concordia într-o conferință de presă online.
”Când vorbim despre digitalizare, problema e de implementare (a acestor tipuri de proiecte- n.n.) și de ambiția de a o face. Avem un număr foarte mare de oameni care lucrează în sectorul public, dar asta nu înseamnă că avem și o mare capacitate de aimpleneta. Capacitatea administrativă e o problemă și asta ar fi o parte din răspunsul la întrebarea: dacă toată lumea- și Guvernul și mediul privat- vrea digitalizare, de ce nu se întâmplă? Simpla intenție nu e de ajuns. E nevoie de ambiție și de capacitatea de a implementa un astfel de proiect. Dacă vrem salarii mai mari, dacă vrem să le aliniem cu cele din Uniunea Europeană trebuie să crestem productivitatea, să digitalizăm relația cu statul și să unificăm cele două Românii”, a mai spus miercuri van Groningen.
Cătălina Dodu, vicepreședinte ANIS, a intervenit explicând că pot fi identificate lucruri mici cu impact mare, care ar putea fi făcute repede. ”Declarații pot fi făcute. Dar important e să fie făcute lucruri. Cred că ar trebui să aplicăm niște sprinturi prin care aplicăm în pași mici lucruri de impact”, a adăugat ea.
La rândul lui, Mihai Matei, președintele ANIS a încercat să răspundă aceleiași întrebări (dacă toată lumea- și Guvernul și mediul privat- vrea digitalizare, de ce nu se întâmplă?) dând un exemplu: ”Am să dau exemplul celebrul caz al Amazon care dezvoltase un soft extrem de complicat care începuse să aibă foarte multe probleme. Există un email al lui Bezos care avea 7 puncte. Ultimul punct suna cam așa: de azi, fiecare angajat aplică aceste cerințe, altfel îl dau afară”. Cu alte cuvinte, trebuie să definești unde vrei să ajungi și să nu te abați de la acea cale”, explică președintele ANIS.
Sunt românii pregătiți cultural de identitatea digitală, având în vedere conspirațiile lansate la adresa tehnologiei 5G sau a coronavirusului? van Groningen: ”Că suntem sau nu pregătiți, asta nu ar trebui să ne oprească. Dacă nu vrem să adoptăm o nouă tehnologie, nu te poate nimeni obliga s-o faci! Dar să nu pari apoi surprins că, dacă nu o adopți, nu vei avea acces la anumite servicii sau vei avea, dar nu la același cost. Sunt convins că o să existe o opoziție. Pe scurt, poți opta să rămâi singur în urmă, dar aceasta e o decizie individuală!”, spune președintele Concordia.
Federația Concordia a elaborat un document de poziție unde explică cum poate România implementa un sistem de identificare electronică care să permită oricărei persoane să acceseze toate serviciile publice digitale printr-o metodă unică și simplă de autentificare, care să elimine nevoia de a avea conturi și parole diferite și care va crește atât gradul de accesibilitate, dar și siguranța accesării serviciilor online.
Criza generată de noul coronavirus a demonstrat încă o dată importanța strategică a digitalizării serviciilor publice. Dacă până la momentul declanșării crizei digitalizarea serviciilor publice putea fi considerată doar o măsură de eficientizare a aparatului public, perioada de izolare a arătat că digitalizarea este o prioritate strategică și un obiectiv de siguranță națională. În astfel de momente excepționale, buna funcționare a statului poate depinde de existența unor sisteme informatice.
Una din provocările principale ale digitalizării este identificarea și autentificarea electronică, procesul electronic care permite confirmarea identității electronice a unei persoane fizice sau juridice. Astfel, o componentă esențială în procesul de digitalizare a serviciilor publice, alaturi de crearea cadrului necesar stimularii utilizarii semnaturii electronice si reglementarii corespunzatoare a acestora, este implementarea unui sistem național de identificare electronică care să asigure autentificarea, în condiții de siguranță și protecție a datelor personale, atât a persoanelor fizice, cât și a persoanelor juridice (instituții publice, companii, asociații etc.).
Sistemul trebuie să fie un sistem de tip Single Sign-On care va asigura și garanția identității persoanelor, implementat folosind tehnologii și standarde existente. Exemple bine cunoscute de sisteme SSO sunt sistemele de identificare oferite, spre exemplu, de Microsoft sau Google. Aceste sisteme permit utilizarea aceluiași cont de email pentru accesarea mai multor aplicații online, inclusiv aplicații dezvoltate de terți.
România trebuie să implementeze un sistem similar, care va permite ca orice persoană fizică sau juridică să utilizeze un cont unic pentru a accesa orice aplicație oferită de o autoritate publică sau companie privată, în condiții de siguranță informatică și cu respectarea prevederilor privind protecția datelor personale. Sistemul național de identificare electronică va putea fi folosit de multiple aplicații publice sau private, iar utilizatorii vor folosi același cont pentru accesarea aplicațiilor, fără să fie nevoiți să își creeze conturi diferite. Astfel, sistemul de identificare va putea fi utilizat atât de instituții publice (ex. pentru plată contribuții fiscale, impozite locale, declarații, etc.) cât și de companiile private pentru implementarea aplicațiilor și serviciilor online (ex. pentru comerț online, plată facturi utilități, etc.) .
Desigur, crearea și gestionarea unui astfel de cont ar trebui să fie reglementată inclusiv din perspectiva realizării unor mecanisme de administrare ale acestuia și de actualizare în timp real a informațiilor pentru entitățile în relație cu care contul respectiv este utilizat. Astfel de mecanisme ar trebui sa includă reguli de invalidare a identității (frauda, încetarea relației cu cel care a dat validarea in sistem, companii carora li s-au schimbat reprezentanții etc.), verificare periodică a validității prin interogări ale bazelor de date ținute de Evidența Populației și/sau Registrul Comerțului și invalidare dacă este cazul, acordarea identității electronice sau revalidarea acesteia cu ocazia oricărei schimbări a actelor de identitate sau constitutive șamd.
Implementarea cărților electronice de identitate va avea un impact extrem de limitat în lipsa unui sistem național de identificare electronică care să permită autentificarea online a persoanelor. Pentru accelerarea procesului de digitalizare este de asemenea importantă și accesibilizarea semnăturilor electronice. Alinierea și integrarea proiectelor și inițiativelor legislative care privesc identificarea electronică a persoanelor, semnătura electronică și cărțile electronice de identitate este esențială.
Confederația Patronală Concordia și organizațiile semnatare solicită Guvernului și Parlamentului României prioritizarea implementării sistemului național de identificare electronică și alinierea diverselor proiecte publice și inițiative legislative cu scopul de a asigura un cadru coerent și infrastructura necesară pentru accelerarea procesului de digitalizare a României. În acest sens Confederația Patronală Concordia își exprimă deschiderea și interesul de a colabora cu autoritățile relevante pentru a susține eforturile de implementare a acestui sistem critic
1
2
