Reorganizarea Direcției Juridice din Ministerul Finanțelor a fost suspendată de Curtea de Apel București în iunie, în urma unei cereri făcute de Ciprian Badea, cel care conducea acea direcție. Tot atunci, Guvernul a fost pus la plată. Între timp a sosit motivarea Curții de Apel București și se pare că autoritățile au făcut mai multe greșeli în privința acestui caz, dacă ne uităm la aspectele care includ indicii de nelegalitate.
De ce au pierdut autoritățile, conform motivării:
• Contradicție între două documente: Nota de fundamentare privind reorganizare Ministerului Finanțelor spune că Directia juridica functiona greoi, dar un raport din decembrie 2019 arată opusul.
• Un alt indiciu de nelegalitate este nerespectarea termenului de 30 de zile pentru a sta în dezbatere publică actul normativ.
• Curtea de apel a constatat că lipseşte avizul Consiliului Legislativ pentru forma în care acest act normativ a fost adoptat.
“Curtea observă că, deşi în cadrul documentaţiei depusă la dosar de pârât (Guvern), se regăseşte un aviz al Consiliului Legislativ din data de 11.05.2020, din conţinutul acestuia rezultă că ceea ce s-a supus avizării este un proiect care la art. I are 7 puncte iar nu 3 puncte aşa cum are Hotărârea Guvernului nr.380/2020, aspect care, aparent, susţine afirmaţia reclamantului (Ciprian Badea), în sensul este acordat pentru un alt proiect de reorganizare adoptat de Guvern la data de 07.05.2020 şi, ulterior, abandonat şi retras de la publicare”, se arată în document.
• Un indiciu de nelegalitate al procedurii de adoptare a Hotărârii Guvernului nr.380/2020(Reorganizarea MFP) constă în nerespectarea dispoziţiilor art. 487-489 din Codul administrativ, potrivit cărora, „Comisiile paritare sunt consultate în următoarele situaţii: la stabilirea măsurilor de îmbunătăţire a activităţii autorităţilor şi instituţiilor publice pentru care sunt constituite.”
“Astfel, deşi la nivel declarativ scopul reglementării este acela de a îmbunătăţi activitatea Ministerului Finanţelor Publice, implicit a activităţii structurii juridice, Curtea constată că nu a fost consultată şi nici măcar informată Comisia paritară constituită la nivelul autorităţii publice cu privire la demersul iniţiatorului”, se arată în document.
În apărare, intervenientul accesoriu (Ministerul Finanțelor) a arătat că avizele comisiilor paritare sunt consultative, neavând prin urmare valenţa influenţării/afectării legalităţii actului administrativ în discuţie.
“Curtea nu poate primi această susţinere, având în vedere că lipsa obligativităţii derivând din natura juridică de aviz consultativ priveşte exclusiv conţinutul avizului, obligativitatea solicitării acestuia existând în toate cazurile iar lipsa solicitării atrăgând consecinţe care ţin de valabilitatea actului administrativ”, menționează sursa citată.
• Curtea de Apel mai spune că o aparenţă de nelegalitate rezultă şi din nerespectarea procedurilor interne de elaborare a proiectului hotărârii de Guvern, având în vedere că nicio structură din cadrul Ministerului Finanţelor Publice - cu precădere structura juridică şi structura de resurse umane – nu a fost implicată în nici un mod în activitatea de redactare şi avizare a proiectului de act normativ.
Se pare că Ministerul Finanțelor a făcut greșeală după greșeală în acest caz.
Șeful direcției juridice din Ministerului Finanțelor, Ciprian Badea, s-a remarcat în urmă cu circa 4-5 ani în dosarul Murfatlar instrumentat de DNA, în care numele său apare alături de altele din MFP și ANAF.
Citește și:
11
16
