10 cm in minus la statura te pot costa 1.000€ in minus la salariu ● Efectele pandemiei pe piata imobiliara ●Salariile șefilor peste pensii și asigurări vor fi iar publice ● Efectele închiderii teraselor: crește numărul turiștilor familiști, scade cel al tinerilor dornici de distracție ● Întoarcerea la școală în pandemia de Covid-19: scenarii de succes, scenarii de coșmar ● Impactul pandemiei asupra industriei auto: cum se descurcă România ● O datorie pentru copii şi nepoţi ● Mărirea pensiilor și alocațiilor ar crește consumul, deci ar susține economia, spune Tăriceanu ● Greșeala domnului Puiu ● Încep restructurările masive la Tarom.

Business reportFoto: Colaj foto

10 cm in minus la statura te pot costa 1.000€ in minus la salariu. Aproape toti cei cu care ma intalnesc ma intreaba cam ce salariu cred eu ca ar putea primi, dupa ce le-am studiat cu atentie CV-ul si am vazut cum sunt. Le spun intotdeauna. 4.000 de Euro pe luna, de pilda. Dar ce nu le zic aproape niciodata, este ca as estima 5.000 daca ar fi cu 10 centimetri mai inalti, sau 4.500 daca nu ar avea vocea atat de subtire. Se stie bine, ingredientele principale luate in calcul pentru stabilirea valorii de piata a unui angajat, adica ce salariu primeste, sunt educatia si experienta, pe de o parte, iar pe de alta cum arata (inaltime, voce, curatenie, imbracaminte etc.) si cum se poarta (personalitate, atitudine etc.). Variabila “charisma” e folosita adesea pentru a le grupa si sintetiza pe ultimele doua. Altfel formulat, daca ramanem in zona cifrelor de mai sus, daca avem trei ipotetici candidati cu CV-urile absolut identice si cel care e in zona mediana a valorilor statistice ale variabilelor enuntate ar primi ofertele pe la 4.000 de Euro pe luna, cei mai scunzi decat media, cu voci mai subtiri sau mai neglijent imbracati le-ar primi pe la 3.000 – 3.500, iar cei mai inalti, cu voci sonore, bine imbracati, care se uita in ochii tai, care stiu cand sa vorbeasca si cand sa taca, ar primi 5.000 sau chiar mai mult. Asa e de cand lumea, asa va fi si in continuare, scrie George Butunoiu pe blogul său.

Efectele pandemiei pe piata imobiliara: Preturile apartamentelor scad in toate orasele mari din Romania. Preturile apartamentelor, pe segmentele nou si vechi, au scazut in iulie la nivelul Romaniei cu 1,8% fata de luna precedenta. Pe piata de locuinte vechi au avut loc scaderi in toate cele sase mari orase ale tarii, in vreme ce pe segmentul nou au fost inregistrate si majorari. "Marjele de scadere consemnate luna trecuta in marile centre regionale s-au situat sub media nationala de 1,8%, care ia in calcul mai multe orase din tara. Faptul ca cinci din cele sase mari orase s-au inscris pe o traiectorie descendenta a preturilor, desi datele statistice indica o revenire a activitatii de tranzactionare - avem o crestere inclusiv in iulie fata de iunie - poate fi pus pe seama efectelor perioadei de lockdown dar si a faptului ca ne aflam, totusi, in plin sezon estival, multi romani profitand de mentinerea masurilor de << relaxare >> pentru a merge mai repede in vacanta., spune Daniel Crainic, director de marketing Imobiliare.ro, scrie ziare.com.

5G va contribui cu zeci de miliarde de euro la PIB și va crea peste 250.000 de locuri de muncă. Introducerea eficientă și pe scară largă a tehnologiei 5G va avea un impact strategic, economic și social pe termen lung pentru România, este de părere domnul Alexandru Borcea, Presedinte ARIES. Aspectele variază de la o mai bună conectivitate a persoanelor fizice până la adoptarea Industriei 4.0 pentru stimularea competitivității economiei românești în următorii ani. Așa cum a fost concluzionat în studiile adoptate în documentul Strategiei 5G pentru România, implementarea sistemului 5G va genera noi venituri de peste 4,7 mld. EUR și va crea peste 250.000 de noi locuri de muncă în toata țara. Făcând parte din UE, România ar putea beneficia de efectul la nivelul UE, în valoare totală de de 62,5 mld. EUR pe an, pe care tehnologia 5G îl poate aduce în diferite sectoare industriale, inclusiv în domeniul auto, al transporturilor, al utilităților și cel al sănătății. România a recunoscut deja acest potențial prin prioritizarea timpurie a acțiunilor 5G pentru a acoperi principalele zone urbane, autostrăzile și căile ferate modernizate, porturile și aeroporturile internaționale și parcurile industriale din țară, scrie evz.ro.

La loc comanda pentru cel mai bine plătiți bugetari. Salariile șefilor peste pensii și asigurări vor fi iar publice. Șeful ASF a hotărât (SURSE). Nicu Marcu, noul președinte al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) pare să continue pe calea reformării instituției pe care o conduce. Salariile angajaților instituției, care se ocupă de supravegherea asigurărilor, a pensiilor private și a Bursei, secretizate din motive nu atât de clare, vor fi iar publice. Sursele noastre spun că, în ASF, au început deja primele demersuri în acest sens, procedura fiind în faza verificărilor interne. Șefii de Direcții și de Servicii din ASF, șefii de cabinete precum și toți angajații care au atribuții de control vor avea iar salariile publice, în declarația de avere. Acesta este unul dintre dezideratele noului președinte ASF, Nicu Marcu, iar primele mișcări în acest sens au început deja. Informația ne-a fost confirmată din mai multe surse din cadrul instituției. La finalul lunii ianuarie, ASF a primit avizul Autorității Naționale pentru Integritate (ANI) pentru a secretiza salariile șefilor și a persoanelor cu atribuții de control, cu excepția membrilor Consiliului ASF. Demersurile în acest sens au fost inițiate de către fostul președinte Leonardo Badea și susținute ulterior de către actualul prim-vicepreședinte Doina Dascălu. De altfel, modelul și explicațiile oficiale pentru această măsură sunt preluate de la Banca Națională a României, acolo unde Leonardo Badea a ajuns, până la urmă, pe post de viceguvernator. Și alte instituții ale statului și-au secretizat salariile șefilor cu aceleași explicații. Două dintre ele: Jandarmeria Română și Poliția, scrie economica.net.

Efectele măsurii privind închiderea teraselor la ora 23.00 pe litoral: crește numărul turiștilor familiști, scade cel al tinerilor dornici de distracție. Decizia ca terasele să fie închise la ora 23.00 a dus la o diminuare bruscă a numărului rezervărilor făcute de tineri pentru stațiunile de la mare, în timp ce în cazul familiilor cu copii, care se simt mai în siguranță prin prisma noilor măsuri, numărul rezervărilor a crescut în ultima săptămână. La doar o săptămână de la decizia ca terasele să fie închise la ora 23.00, efectele pe litoral se văd deja. Vânzările restaurantelor, afectate oricum de distanțarea socială (mese mai puține pe terase) și de faptul că interioarele sunt încă închise, au scăzut și mai mult de la începutul lunii august, cu 40% în medie, reiese din discuțiile purtate cu operatorii din domeniu. Pe de altă parte, numărul rezervărilor făcute de tineri cu vârste de până la 22-24 de ani, care veneau la mare în special pentru distracție, a scăzut. "Este vorba despre tineri care veneau pe tot litoralul, dar în special în Mamaia și Vama Veche, și care ajungeau pe plajă doar ca să se odihnească după petrecerile de seara", spune Ionuț Nedea, directorul general al Litoralulromanesc.ro, scrie profit.ro.

Întoarcerea la școală în pandemia de Covid-19: scenarii de succes, scenarii de coșmar. Redeschiderea școlilor în luna septembrie este, ca o mulțime de alte lucruri legate de noul coronavirus, un scenariu plin de necunoscute. Nimeni nu știe cum e mai bine, iar scenariile se bazează pe experiențele limitate ale unor țări care au riscat mai mult sau mai puțin în fața pandemiei. România s-a numărat printre primele țări din lume care au închis total școlile, în timpul pandemiei provocate de noul coronavirus. Pe 11 martie, în doar 27 de țări erau închise total școlile: România se afla printre ele, alături de China, Italia, Japonia, Arabia Saudită sau Iran. Ulterior, majoritatea statelor au recurs la această măsură, dintr-un simplu motiv, bazat pe experiențele anterioare într-ale bolilor respiratorii: în cazul valurilor de gripă, inclusiv a pandemiei de gripă „porcină” (H1N1), școlile au devenit focare de infecție. Între timp, s-a dovedit că noul coronavirus are un spectru atât de larg de particularități și simptome, încât nu seamănă prea mult în manifestări cu niciun alt virus, așa că strategia vizavi de școli ridică semne de întrebare, mai ales că statele care nu au respectat trendul de „lockdown” masiv nu au înregistrat semnale îngrijorătoare din partea școlilor rămase deschise, scrie Radio Europa Libera.

Impactul pandemiei asupra industriei auto: cum se descurcă România. Industria auto se confrunta cu provocări mari și înainte de apariția crizei pandemice, precum costurile ridicate cu investițiile în noile tehnologii, vehicule autonome, soluții de mobilitate și conectivitate, lipsa infrastructurii de încărcare și țintele ambițioase de reducere a emisiilor CO2 ale UE. Acum, ele vin la pachet cu o scădere semnificativă a vânzărilor la nivel global, încetinirea producției, lanțuri de aprovizionare afectate și probleme în asigurarea lichidității și a finanțării. Majoritatea fabricilor din industria auto s-au deschis treptat, dar nu funcționează la capacitate maximă. Distanțarea socială destul de dificilă pe o linie de asamblare, deficitul de forță de muncă cauzat de concediile medicale sau timpul necesar pentru igienizare sau pentru a aplica alte măsuri de siguranță influențează productivitatea firmelor în perioada următoare. Totodată, cererea consumatorilor a scăzut pe termen scurt, ducând la prăbușirea vânzărilor de vehicule noi, amânarea cheltuielilor pentru întreținere neesențială și neplata creditelor pentru împrumuturi auto, multe dintre acestea fiind datorate companiilor de leasing sau creditare ale producătorilor, scrie Norel Moise pe blogul lui.

O datorie pentru copii şi nepoţi. Guvernul Orban s-a împrumutat de pe piaţa internaţională şi internă cu 63 de miliarde de lei în perioada martie-iulie, pentru a acoperi necesarul public de finanţare al României. Guvernul a trebuit să împrumute din străină­tate şi de pe piaţa locală 63 mld. lei (13 mld. euro) ca să rostogo­leas­că datoria veche şi să acopere deficitul de 4,2% din PIB pe primele 6 luni, în condiţiile în care deficitul prognozat trebuie să fie de 1,2-1,5% din PIB în prima jumătate a anului. Astfel, datoria publică a crescut de la un stoc de 393 mld. lei (81 mld. euro) în februarie 2020 la 455 mld. lei (94 mld. euro) în iulie 2020. În acest moment România se îm­prumută pe 10 ani la o dobândă de 3,7%, una dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană. Andrei Rădulescu, economistul-şef al Băncii Transilvania, este de părere că dobânda la titlurile de stat pe 10 ani se va reduce în perioada următoare, unul dintre factori fiind politica economică internă. „La nivelul pieţei titlurilor de stat prognozăm că rata medie anuală de dobândă pe scadenţa 10 ani se va reduce pe termen mediu, în conver­genţă spre nivelurile din zona euro, într-o evoluţie determinată de perspec­tivele din sfera politicii economice interne (continuarea abordării mone­tare acomodative vs. implementarea de măsuri de consolidare fiscal-bugetară începând cu 2021), mixul de politici economice din Uniunea Europeană şi premisele de consolidare (la minime istorice) pentru costul real al finanţării din SUA (barometru pentru costul de finanţare în economie mondială)“, scriu economiştii BT, într-o informare a instituţiei, preluată de zf.ro.

Mărirea pensiilor și alocațiilor ar crește consumul, deci ar susține economia, spune Tăriceanu. "Guvernul Iohannis-Orban testează prin media aservită varianta măririi pensiilor doar cu 14%, şi nu cu 40%, aşa cum prevede legea. Probabil vor să vadă dacă mămăliga stă să explodeze... Ce nu ştiu ei, sau nu vor să spună, este că situaţia economică va deveni mult mai grea tocmai că nu măresc pensiile şi alocaţiile conform legii. În fiecare zi se pierd sute de locuri de muncă. Ştiţi de ce? Pentru că produsele nu se mai cumpără şi nimeni nu e nebun să producă pe stoc, chiar dacă Guvernul ar băga bani în susţinerea întreprinderilor", a explicat fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, luni, într-o postare pe Facebook. "Trăim un paradox pe care Iohannis şi Orban par să nu-l înţeleagă: ca să salvăm locurile de muncă trebuie să mărim veniturile!", a subliniat liderul ALDE, senatorul Călin Popescu Tăriceanu, citat de romanialibera.ro.

Greșeala domnului Puiu. Un scandal enorm a stârnit Cristi Puiu la TIFF. Gesturile și vorbele lui i-au enervat la culme pe mulți. I s-au reproșat instigare, măgărie, lipsă de respect. Pe drept? Sau aiurea? În cultura indignării și manipulării perpetue în care trăiesc internauții, s-a întâmplat ce se întâmplă, invariabil, când într-o lume puternic masificată se trezește cineva să pună sub semnul întrebării consensul. Când se exprimă orice aduce a nonconformism. Bulgărele furiei a început să se rostogolească. Stimulată de ziariști celebri care, obișnuiți să judece ultrarapid și să execute și mai sumar, n-au înțeles exact ori au resimțit enorm și au văzut monstruos (ca reclama și agitatie pro domo) ce anume a spus și a făcut Cristi Puiu, scandalizarea a luat proporții și s-a transformat în tăvălugul "rade-tot". Învinuirile. Genialul regizor s-a văzut luat la refec pentru că ar fi "comparat dictatura ceaușistă cu restricțiile impuse de autorități din dorința de a proteja populația". Că ar fi "incitat" la nepurtatul măștii (deci la nesocotirea legii). Că i-ar fi echivalat, chipurile, pe purtătorii de măști cu niște "vite". Că i-ar fi "desconsiderat" pe cei care au ieșit în stradă, riscându-și viața, în decembrie 89, "comparandu-i" pe revoluționarii cu actualii incitatori la rebeliune împotriva restrictivelor demersuri antipandemie adoptate de autorități. De aici n-a mai fost decât un pas mărunt până la a acredita ideea potrivit căreia Puiu ar fi pus semnul egalității între dictatura comunistă și actualul sistem politic. Ideea e contrafactuală, de vreme ce a contrazis-o chiar discursul lui Puiu, când regizorul a admis că filmul său, pe care tocmai îl prefața vorbind la festival, n-ar fi putut fi vizionat dacă n-ar fi existat "indisciplinații care au făcut revoluția", scrie Deutsche Welle.

Încep restructurările masive la Tarom. Câteva sute de angajaţi ai companiei aeriene naţionale Tarom îşi vor pierde locurile de muncă în următoarele două săptămâni. Tarom, compania aeronautică a statului român, va declanşa un amplu proces de restructurare, susţin surse citate de Mediafax. Sunt vizaţi 700 dintre cei 1.800 de angajaţi. Planul de măsuri mai trebuie doar să fie avizat de către Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA). Compania a avut încasări sub aşteptări în ultima perioadă, ca toate firmele din domeniul transportului aerian. Tarom a fost beneficiara unui ajutor de aproape 37 de milioane de euro, anul trecut, şi a solicitat un alt ajutor de la stat, în contextul crizei COVID-19, potrivit adevarul.ro.