Reorganizarea Ministerului Finanțelor, propusă de Florin Cîțu și adoptată de Guvern, în prima parte anului, primește încă o lovitură, după ce săptămâna trecută HotNews.ro arăta de ce a pierdut Ministerul Finanțelor în fața lui Ciprian Badea la Curtea de apel București, fiind multe indicii de nelegalitate. Ca rezultat, reorganizarea direcției juridice a fost suspendată.
Astăzi, 11 august, Curtea de Apel București a decis să suspende executarea reorganizării Direcţiei generale de trezorerie şi contabilitate publică - postul de director general până la pronunţarea instanţei de fond.
Reclamant este Valentin Mavrodin, iar autoritățile (Guvernul și Ministerul Finanțelor) pot face recurs.
*Reprezentanții MFP spun ca au câștigat și 3 procese pe tema Reorganizării, cu: Mihai Diaconu, Alina Petre și Raluca Zamfir
Având în vedere că este a doua oară când Ministerul Finanțelor și Guvernul pierd pe același act normativ, poate ar trebui analizată de către autorități stabilitatea funcției publice, având în vedere că fiecare ministru vine și încearcă să-și impună proprii oameni în diverse posturi prin reorganizări. Nu vorbim doar de un ministru sau cazul de față. Aici este vorba de întreaga clasă politică care încearcă să-și impună proprii oameni, atât la nivel central cât și local.
Reamintim că în motivarea la cazul lui Ciprian Badea Curtea de apel a constatat, printre altele:
• Contradicție între două documente: Nota de fundamentare privind reorganizarea Ministerului Finanțelor spune că Directia juridica funcționa greoi, dar un raport din decembrie 2019 arată opusul.
• Un indiciu de nelegalitate este nerespectarea termenului de 30 de zile pentru a sta în dezbatere publică actul normativ.
• Curtea de apel a constatat că lipseşte avizul Consiliului Legislativ pentru forma în care acest act normativ a fost adoptat.
“Curtea observă că, deşi în cadrul documentaţiei depusă la dosar de pârât (Guvern), se regăseşte un aviz al Consiliului Legislativ din data de 11.05.2020, din conţinutul acestuia rezultă că ceea ce s-a supus avizării este un proiect care la art. I are 7 puncte iar nu 3 puncte aşa cum are Hotărârea Guvernului nr.380/2020, aspect care, aparent, susţine afirmaţia reclamantului (Ciprian Badea), în sensul este acordat pentru un alt proiect de reorganizare adoptat de Guvern la data de 07.05.2020 şi, ulterior, abandonat şi retras de la publicare”, se arată în document.
• Un indiciu de nelegalitate al procedurii de adoptare a Hotărârii Guvernului nr.380/2020(Reorganizarea MFP) constă în nerespectarea dispoziţiilor art. 487-489 din Codul administrativ, potrivit cărora, „Comisiile paritare sunt consultate în următoarele situaţii: la stabilirea măsurilor de îmbunătăţire a activităţii autorităţilor şi instituţiilor publice pentru care sunt constituite.”
“Astfel, deşi la nivel declarativ scopul reglementării este acela de a îmbunătăţi activitatea Ministerului Finanţelor Publice, implicit a activităţii structurii juridice, Curtea constată că nu a fost consultată şi nici măcar informată Comisia paritară constituită la nivelul autorităţii publice cu privire la demersul iniţiatorului”, se arată în document.
În apărare, intervenientul accesoriu (Ministerul Finanțelor) a arătat că avizele comisiilor paritare sunt consultative, neavând prin urmare valenţa influenţării/afectării legalităţii actului administrativ în discuţie.
“Curtea nu poate primi această susţinere, având în vedere că lipsa obligativităţii derivând din natura juridică de aviz consultativ priveşte exclusiv conţinutul avizului, obligativitatea solicitării acestuia existând în toate cazurile iar lipsa solicitării atrăgând consecinţe care ţin de valabilitatea actului administrativ”, menționează sursa citată.
• Curtea de Apel mai spune că o aparenţă de nelegalitate rezultă şi din nerespectarea procedurilor interne de elaborare a proiectului hotărârii de Guvern, având în vedere că nicio structură din cadrul Ministerului Finanţelor Publice - cu precădere structura juridică şi structura de resurse umane – nu a fost implicată în nici un mod în activitatea de redactare şi avizare a proiectului de act normativ.
Când Curtea de Apel a publicat decizia în cazul lui Ciprian Badea, premierul Ludovic Orban spunea că judecătorii trebuie să judece cu mai multă atenție.
9
10
