​Business report: "Vom vedea un vârf de Sfânta Maria și la noi, și la bulgari". Salariile bugetarilor, dublate în ultimii cinci ani. Ce autoturisme preferă hoții în 2020. Viitorul nu mai poate fi prezis. Lege și tocmeală

de DP     HotNews.ro
Miercuri, 12 august 2020, 3:51 Economie | Finanţe & Bănci


Business report
Foto: Colaj foto
"Vom vedea un vârf de Sfânta Maria și la noi, și la bulgari" ● Cheltuielile cu salariile bugetarilor, dublate în ultimii cinci ani Radiografia economiei în trimestrul al doilea în 10 indicatori cheie ● Cine va primi mai mulți bani la rectificarea bugetară ● Pensiile de serviciu în primul semestru ● Ce autoturisme preferă hoții în 2020 ● Viitorul nu mai poate fi prezis. Premiile merg la cei pregătiți Lege și tocmeală ● Oktoberfest nu se mai ține în Bavaria, ci în China ● Consumatorii de gaze ar putea suporta un nou cost în facturi ● Duelul profitabilității bancare China-SUA.

Motivele care-i fac pe români să se înghesuie la mare. "Vom vedea un vârf de Sfânta Maria și la noi, și la bulgari". Romanilor le este teama ca se schimba regulile pe parcurs si din acest motiv se inghesuie la mare cat mai au timp, sunt de parere expertii din turism. "Turistii se inghesuie acum de Sfanta Maria la mare pentru ca este un fel de traditie a romanilor sa mearga, mai ales ca era si Ziua Marinei. In unii ani, Sf. Maria cadea intr-o zi din saptamana si se facea punte cat sa dea un mini-concediu pe litoral. Acum ajung sa mearga la mare in numar foarte mare pentru ca le este teama de restrictiile ce ar putea veni", ne-a declarat Lucian Badircea, CEO IRI Travel.
Pe de alta parte, si faptul ca in Romania se schimba "regulile jocului" o data la doua saptamani ii face pe romani sa ajunga pe litoral in numar foarte mare, scrie ziare.com.

Cheltuielile cu salariile bugetarilor, dublate în ultimii cinci ani. Al treilea factor de presiune pe deficit, programul de creștere a acestora până în 2022. Cheltuielile cu salariile bugetarilor aproape s-au dublat în ultimii cinci ani, potrivit datelor oficiale furnizate de ministerul Finanțelor. De la circa 52 miliarde de lei în anul 2015, s-a ajuns anul trecut la depășirea semnificativă a pragului de 100 de miliarde de lei. Totodată, ponderea în PIB a sumelor destinate angajaților statului a urcat de la 7,3% la 9,8%. Avansul de la an la an s-a amplificat de la circa 5 miliarde de lei în plus acordați în 2016 față de 2015, la peste 12 miliarde de lei în 2017 și câte 16 miliarde de lei suplimentar în 2018 și 2019. Ceea ce a condus la o creștere peste posibilitățile rezultate din avansul, altminteri robust al PIB, pe fondul unor venituri bugetare afectate de măsuri luate în contrasens, de relaxare fiscală (scăderea TVA, scăderea cotei de impozit pe venit etc.), scrie cursdeguvernare.ro.

Radiografia economiei în T2/2020 în 10 indicatori cheie: Datele din iunie oferă un licăr de speranţă că economia a atins fundul sacului. Cât vor „costa“ aprilie şi mai, luni de contracţie severă. Vineri, 14 august, Institutul Naţional de Statistică va publica cel mai aşteptat indicator din acest an, evoluţia PIB-ului în trimestrul al doilea din 2020. Aprilie şi mai au reprezentat pentru economia locală cele mai negre luni din ultimii 20 de ani, cu scăderi pe care nicio altă criză indiferent de am­ploarea sa nu le-a provocat. Astfel, numă­rul tu­riştilor a scăzut cu 98% şi respectiv 97% în aprilie şi mai, cele două luni marcate de starea de urgenţă în care lumea aproape s-a oprit. În aceeaşi perioadă antreprenorii locali şi-au pier­dut apetitul pentru business, numărul de com­pa­nii nou înfiinţate scăzând drastic. De la o medie de 12.000 – 14.000 de firme noi lunar, apri­lie 2020 a adus doar 2.500 de companii nou create. Ca nicio altă criză de până acum, pan­de­mia a blocat complet sau aproape total anu­mi­te sectoare ale economiei, impactul fiind chiar mai dur decât în cazul unui război, spun analiştii. Consumul privat, cel care a ţinut timp de mulţi ani economia în priză, fiind principalul motor al PIB-ului românesc, a scăzut cu aproape 20% în aprilie, o lună marcată de stupoare şi de incertitudine, în care oamenii au cumpărat doar strictul necesar, potrivit ZF.ro.

Cine va primi mai mulți bani la rectificarea de buget. 14 la sută la pensii, restul la pandemie . Rectificarea bugetară va fi discutată și aprobată în următoarea ședință de Guvern din această săptămână, a anunțat premierul Ludovic Orban. “Cu siguranţă rectificarea bugetară va fi adoptată în cursul acestei săptămâni. Ministerul Finanţelor va finaliza raportul privind starea economică şi bugetară chiar astăzi împreună cu domnul ministru al Finanţelor o să mai purtăm discuţii cu miniştri - ordonatorii principali de credite, privitoare la rectificarea bugetară. Din solicitările pe care le avem sunt solicitări pertinente de creştere a alocărilor bugetare pe zona investiţiilor în infrastructura de transport, sunt solicitări de la Ministerul Transporturilor, investiţiilor judeţene şi locale. Aici este vorba de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei Publice”, a explicat șeful Guvernului. Deși toate aceste cereri vor fi analizate, premierul a precizat că de o rectificare pozitivă, adică de bani în plus, vor beneficia, cu siguranță, doar trei domenii, scrie romanialibera.ro.

Huawei spune că economia României beneficiază anual de peste 200 de milioane de euro de pe urma sa. Grupul chinez Huawei, care se află în centrul unui imens scandal dintre Washington și Beijing, susține că anual 200 de milioane de euro intră în economia României datorită producătorului de echipamente de telecomunicații. Concomitent, Huawei ar contribui direct și indirect cu 2.200 de locuri de muncă. Compania citează un studiu al Oxford Economics din 2018, care precizează că Huawei a contribuit la economia României cu 219 milioane de euro, dublu față de anul 2014. Valoarea totală a taxelor plătite a fost de 83 de milioane de euro, dublu față de 2014. Cel mai mare producător de echipamente și telefoane din lume Huawei este cel mai mare producător de echipamente de telecomunicații din lume, produsele sale fiind folosite de operatorii de telefonie din întreaga lume, potrivit libertatea.ro.

Pensiile de serviciu în primul semestru: creşte la 4,5 miliarde lei suma plătită de la bugetul de stat şi la peste 155.000 numărul de beneficiari. Pensiile de serviciu ale civililor şi militarilor au costat bugetul de stat 4,49 de miliarde de lei, cu 4,9% mai mult decât în aceeaşi perioadă din 2019, reiese dintr-o analiză exclusivă Economica.net. Peste 155.000 de oameni au încasat pensie de serviciu în iunie 2020, în creştere cu aproape 4% faţă de nivelul lunii iunie 2019, potrivit analizei Economica.net. Pe de o parte, pensiile de serviciu ale civililor au costat bugetul de stat 563,68 de milioane de lei în primul semestru din 2020, cu 8,97% mai mult decât în aceeaşi perioadă din 2019, potrivit datelor primite de Economica.net de la CNPP. În acest an scade ritmul de creştere a sumelor virate de la bugetul de stat pentru plata pensiilor de serviciu ale civililor, potrivit analizelor făcute în ultimii trei ani, scrie economica.net.

Curtea de Conturi despre IMM Invest: La finele lunii iunie, erau semnate mai puțin de 1.500 de contracte de garantare! Guvernul anunța la aceeași dată peste 7.000 de credite acordate. Curtea de Conturi arată, într-un raport privind cheltuirea resurselor publice privind combaterea Covid-19, că la finele lunii iunie, în programul IMM Invest, fuseseră emise mai puțin de 1.500 de contracte de garantare. La aceeași dată, atât premierul Orban, cât și ministrul Finanțelor anunțau că peste 7.000 de firme au primit credite în program. ”Din totalul de 64.282 de IMM-uri care au cereri/solicitări înregistrate la Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii SA – IFN (FNGCIMM) la 25.06.2020 au fost aprobate de bancă 5.488 de cereri, reprezentând un procent de 8,5%. La aceeași dată, din numărul de cereri aprobate de bancă (5.488), FNGCIMM a emis 1.451 contracte de garantare, reprezentând un procent de 26,4% din cererile aprobate de bancă, aferente unui număr de 1.418 de IMM-uri”, arată Curtea de Conturi. Astfel, până la 25 iunie 2020, fuseseră emise contracte de garantare în valoare de 588 milioane lei, reprezentând 3,9% din plafonul de 15 miliarde lei aferent programului, scrie profit.ro.

Ce autoturisme preferă hoții în 2020. Hoții de mașini din România nu se lasă de meserie nici în pandemie. Având în vedere ce mașini fură, este clar că aceștia nu vor să le revândă, ci doar să le folosească un timp. În România, hoții fură anual în jur de 1.500 de mașini, majoritatea fiind Dacia. Au pus ochii pe acest brand întrucât se pricep foarte bine să le pornească și nu ies în evidență cu o așa mașină. După 7 luni, hoții au furat în jur de 300 de vehicule, inclusiv camioane și motociclete, cu mult sub media furturilor din alți ani. Probabil acesta va fi primul an cu sub 1.000 de mașini furate, scrie wall-street.ro.

Diana Stafie. Viitorul nu mai poate fi prezis. Premiile merg la cei pregătiți. Diana Stafie se ocupă cu o disciplină cu nume ciudat: foresight. În română, prospectivă. E disciplina care te ajută să înțelegi încotro merge lumea, în diferite domenii, pe termen scurt, mediu și lung. ”Cele mai multe informații”, spune, ”sunt despre trecut, dar toate deciziile noastre sunt despre viitor”. Am vorbit cu ea despre cum să-ți construiești un cadru care să te ajute să iei decizii mai bune, chiar dacă viitorul e azi mai incert decât oricând. Despre cum construiești un sistem care să-ți arate încotro merge lumea și cum deosebești un semnal slab de un trend puternic. Despre adevărul că, deși realitatea și contextul se schimbă, unele lucruri rămân mereu valabile, cum ar fi nevoile umane fundamentale. Și despre întrebările importante în business și în viața personală într-o perioadă impredictibilă. Diana spune că ideea nu este de a prezice viitorul, ci de a fi pregătit pentru posibile scenarii, de a lucra confortabil în incertitudine, în loc să o evităm sau să vină peste noi. Într-o viață anterioară, a lucrat în consultanță și într-o organizație globală, scrie Andreea Roșca pe blogul ei.

Ironia pandemiei: Oktoberfest nu se mai ține în Bavaria, ci în China. Din cauza pandemiei, tradiționalul festival al berii din Bavaria, Oktoberfest, nu se va mai organiza anul acesta. Însă Oktoberfest-ul trăiește într-o altă formă, în alte colțuri de lume. O'zapft is… Dar nu în Bavaria! Fiindcă cep la butoiul cu bere nu se mai dă anul acesta. Cel puțin nu la München. Conform tradiției, primarul orașului inaugurează festivalul rostind formula magică pentru iubitorii berii "O'zapft is". Astfel a început oficial, decenii la rând, cea mai mare serbare populară din lume. Până anul acesta când criza coronavirus a pus capăt distracției. Evenimentul a fost anulat.
Cu peste 6 milioane de vizitatori anual, Oktoberfest-ul este un factor economic extrem de important pentru orașul München, dar și pentru întreaga regiune. De la apariția sa, în 1810, până în prezent, festivalul a fost anulat de 24 de ori – între altele din cauza războaielor sau a epidemiei de holeră. Apoi, timp de 70 de ani, a fost organizat fără întrerupere, scrie Deutsche Welle.

Lege și tocmeală. Spuneam într-un articol precedent că România e o țară foarte convențională. Vedem asta și în date, dar se vede ușor și cu ochiul liber pentru cine știe să observe. Pentru un ochi mai puțin antrenat, însă, observația poate fi paradoxală; cum poate fi România convențională când românii sunt atât de nepăsători cu regulile, ba chiar încearcă să le fenteze ori de câte ori pot? Răspunsul e că a fi convențional nu e neapărat despre a respecta reguli cât e despre a respecta convenția socială. Ori la noi, cel puțin în Regat, convenția socială e despre nerespectarea regulilor. Să vă spun o întâmplare. Pe vremea comunismului am acompaniat, împreună cu un coleg, doi studenți din RDG la o tură prin oraș în week-end. La un moment dat am trecut pe lângă o piață. Cei doi s-au mirat: “ce e asta?” Le-am explicat. “A! E foarte necivilizat”- au zis ei. “La noi statul cumpără produsele de la producătorii mici și le vinde prin magazine de stat, civilizat”. “Face și la noi asta, am zis, dar pentru producători e mai rentabil să le vândă singuri pe piața liberă”. “La noi statul a rezolvat și asta – zic ei. Cumpără produsele mai scump și le vând la prețuri subvenționate, în felul ăsta producătorii nu mai au interes să vândă singuri și vând statului”. “Bine – zice colegul meu – dar așa te poți îmbogăți. Cumperi o ladă de roșii, apoi o vinzi înapoi, cu banii cumperi alta, și tot așa”. Cei doi au clipit mirați din ochi: “cum, cum, mai zi odată!”. Sistemul funcționa la ei de 25 de ani, nu se gândise nimeni să-l păcălească. Spune-l unui român și-i află hiba în 30 de secunde, scrie Adrian Stanciu pe blogul lui.

Profitabilitatea bancară, un nou duel China-SUA. Care sunt băncile cele mai eficiente şi cine a reuşit să regăsească *reţeta pierdută* a profitului. Am făcut o scurtă trecere în revistă a datelor publicate de prestigioasa revistă The Bankers în ceea ce priveşte profitabilitatea bancară în 2019. Am reţinut câteva tabele de date care mi s-au părut interesante şi pe care o să vi le prezint şi comentez puţin. Cele mai profitabile bănci. China trimite din nou în top foarte multe bănci, acaparând jumătate din top 10. Liderul sistemic la capitolul profit brut este încă odată ICBC, urmată de China Construction Bank. Americanii trimit şi ei în Top 10 patru bănci, cea mai bine clasată fiind JP Morgan, locul al treilea pe acest criteriu. Singurul stat care reuşeşte să intre în concurenţă la capitolul profitabilitate bancară cu China şi SUA este, cine alta, decât Rusia: Sberbank, de care scriam săptămâna trecută, se insinuează pe poziţia a noua, scrie Norel Moise pe blogul personal.

Consumatorii de gaze ar putea suporta un nou cost în facturi. Consumatorii de gaze naturale vor suporta pe facturi costurile de racordare a unor noi clienţi industriali la sistemele de distribuţie, precum şi la cel de transport al gazelor naturale, scrie profit.ro. Aceste costuri urmează să intre în categoria costurilor recunoscute incluse în tarifele reglementate de distribuţie şi transport practicate de operatorii de profil, parte a preţului total al gazelor achitat de către consumatorii finali, potrivit sursei citate. Noile reguli au fost introduse recent de către Parlament în Legea energiei, iar Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) se pregăteşte să le includă şi în legislaţia secundară, scrie adevarul.ro.











Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





14842 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    dupa varf vine si panta (Miercuri, 12 august 2020, 17:17)

    Je__ [utilizator]

    grele alegeri


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by