Miercuri, polițiștii şi procurorii au efectuat miercuri, 45 de percheziţii domiciliare la suspecţi cercetaţi pentru infracţiuni de înşelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals material în înscrisuri oficiale şi uz de fals, săvârşite cu ocazia obţinerii unor credite de la o bancă din Bucureşti, prin folosirea unor documente falsificate. Potrivit comisarului-şef Claudiu Enache de la Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice din IGPR, persoanele care beneficiau de credite cu acte false, prin care s-a creat un prejudiciu de 2 milioane de lei unei bănci din Bucureşti, erau ”instruite” de o firmă de brokeri de credite, aceștia încasând peste 70% din sumele împrumutate.

Contrafacerile actelor de identitate pot aduce bani multi hotilorFoto: Shutterstock

"Beneficiarii acestor credite au fost îndrumaţi, sprijiniţi şi coordonaţi de alte persoane care au obţinut majoritatea sumelor, un procent de peste 70% din creditele obţinute, beneficiarii fiind în fapt persoane cu venituri modeste, fără posibilităţi materiale, care s-au bucurat la sumele respective pe moment", a explicat Enache, într-o declaraţie de presă.

El a precizat că, până la acest moment, nu s-a stabilit implicarea unor angajaţi din cadrul băncii, iar în majoritatea cazurilor a existat un intermediar, o societate de brokeri, care a certificat realitatea documentelor depuse la dosarul de creditare.

Claudiu Enache a afirmat că este posibil să fie mai multe cazuri de credite luate cu acte false.

"Este posibil să fie mult mai multe astfel de situaţii, sesizările au fost de la unitatea bancară, pentru fapte săvârşite în anul 2019, pentru acele situaţii în care persoanele care au obţinut credite nu le-au restituit şi s-a demonstrat că înscrisurile depuse la dosarul pentru creditare sunt falsificate. (...) În majoritatea cazurilor, solicitanţii au depus documente care atestau în fals că sunt pensionari, că au venituri exclusiv din această sursă, şi au depus facturi de utilităţi de asemenea falsificate, de asemenea şi alte înscrisuri pentru dosarul de creditare care nu corespund cu realitatea", a spus comisarul-şef.

În acest caz s-au întocmit două dosare, aflate sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 şi Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2.

"Sunt cercetaţi 56 de suspecţi pentru un prejudiciu cauzat estimat la 2 milioane de lei. La acest moment, percheziţiile sunt în derulare, o parte dintre suspecţi sunt la sediile celor două unităţi de poliţie, urmează a se dispune măsuri legale în funcţie de atitudinea şi de implicarea fiecăruia dintre aceştia", a declarat Enache.

Potrivit acestuia, de la locuinţele percheziţionate, au fost ridicate înscrisuri şi medii de stocare care vor fi administrate ca probatoriu în cele două cauze.

Cum operează hoții, unde au greșit și cum s-au prins anchetatorii

”Au apărut încă din 2018 cărți de identitate în sistem (sistemul bancar-n.red), foarte bine contrafăcute. Sunt câteva bănci care au fost deja păcălite. O singură bancă s-a prins, celelalte habar nu au avut că fuseseră păcălite. Actele de identitate aparțin unor medici care există în mod real, doar că falsificatorii le-au furat identitatea. Rețeaua a făcut destul de multe asemenea acte de identitate. Dumneavoastră verificați la Fisc nivelul veniturilor, dar verificați de fapt o persoană care există în realitate. Unul dintre cei cărora li s-a furat identitatea e un șef de secție dintr-un spital din Capitală. Omul respectiv ”luase” credite din 5 bănci”, explică un înalt oficial BNR.

Acesta a explicat și cum a fost depistat primul fals. ”Acolo unde e valabilitatea actului de identitate a apărut un spațiu în plus, între ziua și luna expirării. În rest, e perfectă contrafacerea. Una dintre bănci a sesizat acest spațiu, l-au mai plimbat pe client vreo 2-3 zile și apoi s-a aflat că în baza aceluiași buletin au fost acordate vreo 4 credite!, a spus reprezentantul BNR.

În opinia lui , cărțile de identitate sunt realizate undeva înafara României. ”Recomandarea mea către bancheri este să solicite și alte documente: facturi de telefon, de utilități sau alte documente care să vă convingă ca cel care solicită creditul e aceeași persoană cu cea din fața Dvs”, a precizat oficialul BNR.