Hotnews utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care Hotnews.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform 
"Beneficiarii acestor credite au fost îndrumaţi, sprijiniţi şi coordonaţi de alte persoane care au obţinut majoritatea sumelor, un procent de peste 70% din creditele obţinute, beneficiarii fiind în fapt persoane cu venituri modeste, fără posibilităţi materiale, care s-au bucurat la sumele respective pe moment", a explicat Enache, într-o declaraţie de presă.
El a precizat că, până la acest moment, nu s-a stabilit implicarea unor angajaţi din cadrul băncii, iar în majoritatea cazurilor a existat un intermediar, o societate de brokeri, care a certificat realitatea documentelor depuse la dosarul de creditare.
Claudiu Enache a afirmat că este posibil să fie mai multe cazuri de credite luate cu acte false.
"Este posibil să fie mult mai multe astfel de situaţii, sesizările au fost de la unitatea bancară, pentru fapte săvârşite în anul 2019, pentru acele situaţii în care persoanele care au obţinut credite nu le-au restituit şi s-a demonstrat că înscrisurile depuse la dosarul pentru creditare sunt falsificate. (...) În majoritatea cazurilor, solicitanţii au depus documente care atestau în fals că sunt pensionari, că au venituri exclusiv din această sursă, şi au depus facturi de utilităţi de asemenea falsificate, de asemenea şi alte înscrisuri pentru dosarul de creditare care nu corespund cu realitatea", a spus comisarul-şef.
În acest caz s-au întocmit două dosare, aflate sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 şi Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2.
"Sunt cercetaţi 56 de suspecţi pentru un prejudiciu cauzat estimat la 2 milioane de lei. La acest moment, percheziţiile sunt în derulare, o parte dintre suspecţi sunt la sediile celor două unităţi de poliţie, urmează a se dispune măsuri legale în funcţie de atitudinea şi de implicarea fiecăruia dintre aceştia", a declarat Enache.
Potrivit acestuia, de la locuinţele percheziţionate, au fost ridicate înscrisuri şi medii de stocare care vor fi administrate ca probatoriu în cele două cauze.
Cum operează hoții, unde au greșit și cum s-au prins anchetatorii
”Au apărut încă din 2018 cărți de identitate în sistem (sistemul bancar-n.red), foarte bine contrafăcute. Sunt câteva bănci care au fost deja păcălite. O singură bancă s-a prins, celelalte habar nu au avut că fuseseră păcălite. Actele de identitate aparțin unor medici care există în mod real, doar că falsificatorii le-au furat identitatea. Rețeaua a făcut destul de multe asemenea acte de identitate. Dumneavoastră verificați la Fisc nivelul veniturilor, dar verificați de fapt o persoană care există în realitate. Unul dintre cei cărora li s-a furat identitatea e un șef de secție dintr-un spital din Capitală. Omul respectiv ”luase” credite din 5 bănci”, explică un înalt oficial BNR.
Acesta a explicat și cum a fost depistat primul fals. ”Acolo unde e valabilitatea actului de identitate a apărut un spațiu în plus, între ziua și luna expirării. În rest, e perfectă contrafacerea. Una dintre bănci a sesizat acest spațiu, l-au mai plimbat pe client vreo 2-3 zile și apoi s-a aflat că în baza aceluiași buletin au fost acordate vreo 4 credite!, a spus reprezentantul BNR.
În opinia lui , cărțile de identitate sunt realizate undeva înafara României. ”Recomandarea mea către bancheri este să solicite și alte documente: facturi de telefon, de utilități sau alte documente care să vă convingă ca cel care solicită creditul e aceeași persoană cu cea din fața Dvs”, a precizat oficialul BNR.
Acesta a explicat și cum a fost depistat primul fals. ”Acolo unde e valabilitatea actului de identitate a apărut un spațiu în plus, între ziua și luna expirării. În rest, e perfectă contrafacerea. Una dintre bănci a sesizat acest spațiu, l-au mai plimbat pe client vreo 2-3 zile și apoi s-a aflat că în baza aceluiași buletin au fost acordate vreo 4 credite!, a spus reprezentantul BNR.
În opinia lui , cărțile de identitate sunt realizate undeva înafara României. ”Recomandarea mea către bancheri este să solicite și alte documente: facturi de telefon, de utilități sau alte documente care să vă convingă ca cel care solicită creditul e aceeași persoană cu cea din fața Dvs”, a precizat oficialul BNR.
Mai repede o conectare cu baza date politie pentru verificare poza CI.
Plus minima verificare a adresei prin trimiterea prin posta a documentatiei pentru credit. Mie asta mi se pare a fi problema in cazul din articol, totul s-a semnat in banca nu a verificat nimeni nimic.
Interconectarea bazelor de date banci-politie e o solutie foarte proasta. Politia nu ofera date fara sa primeasca, ghici ce informatii ii intereseaza de la banci...
Nu interconectare totala baze date, ci doar interogare pentru poza/date aferente CI, adica cele pe care banca le are deja, teoretic bune. Politia ar "primi" infractori pe tava si reducerea criminalitatii. Si fara pulan, culmea :)))
De cati ani nu mai primesc prin posta facturi tiparite de la Telkom, RDS, Enel, etc??
Iar de cand cu pandemia, si la intretinere primesc PDF si platesc online!
Ce dcumente pe hartie s-ar putea folosi???
toată politia de frontieră
și _notarii_ au la dispoziție un sistem de verificare a actelor de identitate care nu încarcă niciun GDPR.
Se poate pune la dispoziție acest sistem și băncilor, nu a celor din sucursală, care sunt habarniști popândăi, ci a unui dept centralizat care doar verifică actele (sau scan-ul lor de înaltă fidelitate)