Vedetele iau 5.000 de euro pentru trei postări pe Instagram cu publicitate mascată ● Jaful de la Unifarm ● Radioul public: peste o sută de șefi, datorii de 33 de milioane de lei ● Harta județelor unde școlile ar putea să fie redeschise ● Afaceri de milioane in starea de urgenta ● Cea mai învăluită de mister tranzacţie cu titluri de stat ● Bombele cu azotat din porturile României ● Consiliul Concurenţei supune dezbaterii angajamentele BRD, Raiffeisen şi BCR pentru a deveni acţionari ai CIT One ● Munca decentă și creșterea economică: o comparație România – Polonia ● Analiza statistică a datelor Covid. Prognoza pentru 8 septembrie ● În partida România - Zona Euro, scorul e de 2,5 la 0,4. În repriza de inflaţie.

Business reportFoto: Colaj foto

Vedetele iau 5.000 de euro pentru trei postări pe Instagram cu publicitate mascată. Peste 20 de vedete din showbiz, industria muzicală, dar și alți influenceri cunoscuți din România au promovat timp de trei zile promoțiile speciale ale firmei de haine About You, fără să marcheze postările ca fiind publicitare. Selly, Inna, Ilinca Vandici sau Gina Pistol nu și-au informat publicul că fotografiile sau videourile sunt plătite. Aceeași situație și în cazul influencerilor cunoscuți: Ioana Grama, Sânziana Negru sau Alina Ceușan. În schimb, Andreea Bălan și Irina Deaconescu, vlogger cunoscut și iubita fotbalistului Cristi Manea de la CFR Cluj, au fost singurele persoane din campania About You care și-au marcat toate cele trei postări cu „#ad” Sunt nume cunoscute, au sute de mii de urmăritori pe Instagram, iar lumea îi recunoaște în orice moment. Acesta este principalul motiv pentru care majoritatea firmelor de la noi își asociază imaginea cu influenceri, bloggeri sau artiști din industria muzicală, în promovarea produselor și a campaniilor. 1.500 – 2.000 de euro, o postare de vedetă! În ultimele luni au „explodat” pe online postările vedetelor de la noi în care promovează diverse branduri. De la electrocasnice, produse de fumat, ceaiuri până la haine, clinici medicale și cosmetice. În toate cazurile se încheie contracte, iar sumele primite variază de la vedetă la vedetă. În funcție de notorietate și numărul următorilor de pe paginile personale, scrie libertatea.ro.

Jaful descoperit de Curtea de Conturi la Unifarm: achiziţii scumpe, contracte cu intermediari, plăţi fără recepţie. Unifarm, compania de stat aflată în subordinea Ministerului Sănătăţii care a gestionat achiziţia de materiale sanitare în pandemie, este acuzată de nereguli grave într-un raport al Curţii de Conturi, printre care vânzări mai scumpe chiar către minister, achiziţii neaprobate şi contracte cu intermediari care au dus la achiziţii mai scumpe. Unifarm a fost în mijlocul mai multor scandaluri încă de la debutul pandemiei, fiind acuzată de proceduri de achiziţie neconforme. În luna iunie, directorul general al Unifarm, Adrian Ionel, a fost pus sub urmărire penală, DNA anunţând că acesta a cerut unei companii o mită de 760.000 de euro. Acum, Curtea de Conturi scoate la iveală numeroasele nereguli descoperite la Unifarm. Achiziţii mai scumpe de la intermediari. De exemplu, Curtea de Conturi acuză Unifarm că a achiziţionat echipamente/materiale sanitare de la firme intermediare, deşi deţinea toate autorizaţiile necesare în vederea realizării achiziţiilor direct de la producătorii externi prin importul acestora şi/sau de la producători interni. Acest lucru a făcut ca Unifarm să plătească preţuri de achiziţie mai mari cu suma estimată la 175,27 milioane lei. „În concluzie s-a constatat că, achiziţionând de la intermediari şi nu de la producători interni sau producători/furnizori externi, aceste echipamente/materiale sanitare au fost contractate de către CN Unifarm SA la preţuri supraestimate, fără toate aprobările necesare, fapt ce a determinat efectuarea de către Companie a unor plăţi nejustificate în valoare de 175.274 mii lei, reprezentând diferenţa dintre preţul de achiziţie şi preţul de intrare în ţară declarat de furnizori (importatori). Aceste plăţi suplimentare au fost efectuate din împrumuturile contractate”, arată raportul Curţii, potrivit adevarul.ro.

Radioul public: peste o sută de șefi, datorii de 33 de milioane de lei. Societatea Română de Radiodifuziune, cel mai mare trust media din România, a ajuns într-un colaps financiar și administrativ fără precedent din cauza managementului catastrofal, afirmă un comunicat transmis de Alexandru Muraru, membru al Consiliului de Administrație. Societatea Română de Radiodifuziune, cel mai mare trust media din România, se află în colaps financiar și administrativ fără precedent din cauza managementului catastrofal al președintelui Georgică Severin, membru PSD", susține un comunicat de presă transmis, miercuri, de Alexandru Muraru, membru al Consiliului de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune (SRR). Potrivit acestui comunicat, Radioul Public are la ora actuală "un deficit de aproximativ 33 milioane de lei (credite de angajament, credite bugetare și necesarul pentru indexarea salarială la nivelul ratei anuale a indicelui inflației stabilit de INS)". Potrivit unor relatări din presă, funcțiile de conducere din SRR au crescut la peste 100 sub mandatul exercitat de Georgică Severin. Pe de altă parte, Georgică Severin ar avea, în calitate de președinte al SRR, un "salariu de 7000 euro, mai mare decât președintele României", afirmă comunicatul transmis de Alexandru Muraru și preluat de romanialibera.ro.

Harta județelor unde școlile ar putea să fie redeschise. Preşedintele Klaus Iohannis a anunțat săptămâna trecută că noul an de învăţământ preuniversitar va începe pe 14 septembrie, școlile urmând să fie deschise în funcție de numărul de noi cazuri COVID-19 din fiecare localitate. Având în vedere situația din prezent, localitățile din județe precum Argeș, Dâmbovița sau Gorj au cele mai mari șanse să aibă școlile cel puțin parțial închise. Reînceperea anului școlar înseamnă că elevii for fi nevoiți să fie prezenți fizic în clase. Autoritățile vor lucra pe baza a trei scenarii – verde, galben și roșu – un “semafor” care va indica dacă școlile dintr-o anumită localitate se deschid (verde), dacă doar anumiți elevi merg la școală (galben), sau dacă școala rămâne închisă iar cursurile se fac online (roșu), scrie wall-street.ro.

Afaceri de milioane in starea de urgenta. Romania a platit peste 3.000 de lei pentru fiecare persoana carantinata. 3.028 de lei, atat ne-a costat fiecare persoana pe care statul roman a bagat-o in carantina, cheltuind pentru aceasta procedura de siguranta, in starea de urgenta, aproape 190 de milioane de lei. Numarul celor care au fost carantinati s-a ridicat la 62.406 persoane la nivel national, in spatiile special amenajate pe baza de contract si in spatiile puse la dispozitie gratuit, potrivit Raportului Curtii de Conturi inaintat Parlamentului. Cu toate acestea, desi media pe tara a cheltuielilor pentru o persoana carantinata a fost de putin peste 3.000 de lei, doua unitati administrativ teritoriale au avut costuri aproape duble. Aici este vorba despre Bucuresti si Brasov, unde cheltuielile cu carantina pentru o persoana au fost de 5.462 de lei (fiind carantinate 3.279 de persoane) si respectiv, 5.389 lei (fiind carantinate 1.003 persoane). Mai mult, in Capitala cheltuielile in spatiile special amenajate pe baza de contract s-au ridicat la 5.309 lei pe persoana, in timp ce carantinarea in spatii puse la dispozitie in mod gratuit a costat 12.836 de lei de persoana, potrivit ziare.com.

Consiliul Concurenţei supune dezbaterii angajamentele BRD, Raiffeisen şi BCR pentru a deveni acţionari ai CIT One. Consiliul Concurenţei supune dezbaterii publice propunerile de angajamente formulate de BRD - Groupe Societe Generale (BRD), Raiffeisen Bank şi Banca Comercială Română (BCR) în vederea înlăturării îngrijorărilor concurenţiale identificate în contextul în care acestea vor să devină acţionari în comun ai companiei CIT One, potrivit unui comunicat trimis redacţiei. CIT One SRL este furnizor de servicii integrate de gestionare a numerarului, ce asigură întreaga gamă de servicii la nivel naţional, precum transportul de numerar şi alte valori în autospeciale blindate, procesarea de numerar sau servicii de asistenţă tehnică pentru bancomate. Înaintea acestei tranzacţii, CIT One SRL era deţinută de BCR. În urma analizei realizate de Consiliul Concurenţei, au rezultat anumite îngrijorări în ceea ce priveşte atât posibilitatea apariţiei unui schimb de informaţii sensibile între acţionarii CIT One, care să conducă la coordonarea acestora, precum şi posibilitatea ca, post-tranzacţie, cei 3 acţionari să impună condiţii inechitabile pentru restul băncilor (concurenţi pe piaţa serviciilor financiar-bancare) care doresc să achiziţioneze servicii de la CIT One, scrie bursa.ro.

Cea mai învăluită de mister tranzacţie cu titluri de stat: Dacă cel care a cumpărat vineri titluri de stat de 400 mil. lei prin programul Fidelis şi-ar vinde astăzi pachetul pe Bursă, ar putea câştiga în 4 zile 16 milioane de lei . Dacă investitorul care a subscris 400 de milioa­ne de lei în emisiunea de titluri de stat pentru persoane fizice Fidelis ar vinde astăzi ordinul la bursa de la Bucureşti la cotaţiile de pe piaţa se­cundară, în jur de 3,5% pentru 4 ani, atunci ar câştiga 16 milioane de lei, potrivit calculelor realizate de ZF. Scenariul ZF presupune că acest investitor persoană fizică, cel care i-a uimit chiar şi pe cei mai vechi analişti ai pieţei de capital cu valoarea subscrierii sale, adică aproape 20% din totalul Fidelis, ceea ce îl face cel mai mare creditor persoană fizică al statului, găseşte contraparte pentru or­dinul său, adică un cumpărător. „Teoretic titlurile luate cu 4,5% do­bândă ar putea fi vândute acum la un randament de 3,5% dacă luăm în considerare randamentele de pe piaţa se­cundară unde se tranzacţioneaza titlu­rile de stat emise de Ministerul Finanţelor“, spune şeful unei tre­zo­rerii. Preţul unui titlu de stat este invers proporţional cu randamentul acestuia (yield), astfel când preţul creşte, randamentul scade şi viceversa. Dar aceste titluri Fidelis se vor tran­zac­ţiona la Bursa de Valori, acolo unde nu exis­tă o piaţă secundară şi unde nu exis­tă precedent privind vânzarea ti­tlu­rilor de stat după emisiune, potrivit zf.ro.

Bombele cu azotat din porturile României: Constanţa ține o cantitate dublă de azotat georgian față de cea care a explodat în Beirut. Azotatul de amoniu instabil care a explodat în Beirut provine din Georgia. O singură fabrică din Georgia produce această substanță, iar România o importă masiv. Inginerii români au luat o mostră din el găsită la o fermă din Oltenița și au descoperit că are o concentrație de azot care depășește normele europene și care îl face, în fapt, explozibil. Economica a intrat în posesia unui buletin de analiză care arată ce au găsit inginerii chimiști. În portul Constanța Sud e depozitată o cantitate aproape dublă din substanța cu aceeași proveniență, de la fabrica din Georgia, care a explodat în Beirut, confirmă Vama Română. Azotatul de amoniu care a explodat în portul din Beirut, producând victime și pagube materiale care au aruncat Libanul în haos este masiv importat și în România. Și este depozitat în portul Constanța și în porturile de pe Dunăre, dar și în fermele din toată țara. El este produs de singura fabrică din Georgia de produse chimice, Rustavi Azot, fapt confirmat de autoritățile libaneze. Produsul cu potențial de detonare, găsit și analizat de inginerii români la o fermă din Oltenița. Produsul care a explodat în Beirut a fost găsit de inginerii români de la Chemgas în depozitul unei companii agricole din Oltenița, scrie economica.net.

Munca decentă și creșterea economică: o comparație România – Polonia în context european. Obiectivele de dezvoltare sustenabilă reprezintă un grup de 17 de domenii, cu 169 de ținte asociate, care au fost definiți în 2015 ca parte a agendei Națiunilor Unite 2030 pentru eradicarea sărăciei, dezvoltarea sustenabilă și inclusivă și asigurarea drepturilor omului. UE a contribuit la definirea agendei și urmărește implementarea acestei strategii în țările membre. Obiectivul nr. 8 se referă la munca decentă și dezvoltarea economică, iar Eurostat a publicat datele din România la cei patru indicatori standard. Pentru referință, am ales media UE și evoluția Poloniei, din 2010 încoace. Valorile medii europene au fost recalculate în premieră, pentru noua componență de 27 de state post-Brexit, scrie cursdeguvernare.ro.

Analiza statistică a datelor Covid. Prognoză pentru 8 septembrie: 2.830 de persoane infectate, 825 de pacienți la ATI pe zi. O analiză a datelor furnizate de specialiștii în sănătate publică, prelucrată de statisticieni, prognozează o creștere alarmantă a cazurilor de Covid-19, a numărului de pacienți internați la ATI și de decese. Analiza, făcută pentru perioada 18 martie - 8 august 2020, cu privire la evoluția epidemiei de Covid 19 în România se bazează pe centralizarea datelor de la Centrul Național de Coordonare și Conducere a Intervenției Ciolpani, din raportările transmise de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), Centrul Național de Supravegherea și Controlul Bolilor Transmisibile, Direcțiile Judetene de Sănătate Publică și de spitalele care tratează pacienți Covid-19, date încărcate în platforma de raportare gestionată de Ministerul Sănătății și dezvoltată de STS. De asemenea au fost comparate estimările prognozei românești cu cea a Institute of Health Metrics and Evaluation (IHME) din Seattle, USA, care prezintă estimarea numărului de decese și cazuri noi de infectare pentru următoarele trei luni, care a dat rezultate apropiate și concordante cu estimarile IHME, scrie Europa Libera.

În partida România – Zona Euro, scorul e de 2,5 la 0,4. În repriza de inflaţie. Unul dintre criteriile la care România a avut mereu de suferit atunci când era vorba de îndeplinirea criteriilor de la Maastricht şi trecerea la euro a fost inflaţia. Nici în momentul de faţă lucrurile nu stau mai bine, România consemnând un indice de creştere al preţurilor armonizat de peste cinci ori mai mare decât media europeană. Şi, să nu uităm, comparaţia va trebui făcută cu cele mai mici trei rate din această zonă, nu cu media generală. Rata anuală a inflației în zona euro, cu care ar trebui să ne comparăm, este de așteptat să crească până la 0,4 la sută în iulie 2020 de la 0,3 la sută în luna precedentă. Presiunea ascendentă principală vine din partea sectorului serviciilor (0,9 la sută față de 1,2 la sută în iunie), bunuri industriale neenergetice (1,7 la sută față de 0,2 la sută), alimente, alcool și tutun (2% față de 3,2%). Inflația de bază anuală, care exclude prețurile volatile ale energiei, alimentelor, alcoolului și tutunului și la care BCE îşi aliniază deciziile, este probabil să accelereze la 1,2% de la 0,8% în luna precedentă, scrie Norel Moise pe blogul personal.