​Business report: 5.000 de euro pentru trei postări pe Instagram cu publicitate mascată. Jaful de la Unifarm. Harta județelor unde școlile ar putea să se redeschidă. Bombele cu azotat din porturile României

Joi, 13 august 2020, 3:30 Economie | Finanţe & Bănci

Afaceri de milioane in starea de urgenta. Romania a platit peste 3.000 de lei pentru fiecare persoana carantinata. 3.028 de lei, atat ne-a costat fiecare persoana pe care statul roman a bagat-o in carantina, cheltuind pentru aceasta procedura de siguranta, in starea de urgenta, aproape 190 de milioane de lei. Numarul celor care au fost carantinati s-a ridicat la 62.406 persoane la nivel national, in spatiile special amenajate pe baza de contract si in spatiile puse la dispozitie gratuit, potrivit Raportului Curtii de Conturi inaintat Parlamentului. Cu toate acestea, desi media pe tara a cheltuielilor pentru o persoana carantinata a fost de putin peste 3.000 de lei, doua unitati administrativ teritoriale au avut costuri aproape duble. Aici este vorba despre Bucuresti si Brasov, unde cheltuielile cu carantina pentru o persoana au fost de 5.462 de lei (fiind carantinate 3.279 de persoane) si respectiv, 5.389 lei (fiind carantinate 1.003 persoane). Mai mult, in Capitala cheltuielile in spatiile special amenajate pe baza de contract s-au ridicat la 5.309 lei pe persoana, in timp ce carantinarea in spatii puse la dispozitie in mod gratuit a costat 12.836 de lei de persoana, potrivit ziare.com.

Consiliul Concurenţei supune dezbaterii angajamentele BRD, Raiffeisen şi BCR pentru a deveni acţionari ai CIT One. Consiliul Concurenţei supune dezbaterii publice propunerile de angajamente formulate de BRD - Groupe Societe Generale (BRD), Raiffeisen Bank şi Banca Comercială Română (BCR) în vederea înlăturării îngrijorărilor concurenţiale identificate în contextul în care acestea vor să devină acţionari în comun ai companiei CIT One, potrivit unui comunicat trimis redacţiei. CIT One SRL este furnizor de servicii integrate de gestionare a numerarului, ce asigură întreaga gamă de servicii la nivel naţional, precum transportul de numerar şi alte valori în autospeciale blindate, procesarea de numerar sau servicii de asistenţă tehnică pentru bancomate. Înaintea acestei tranzacţii, CIT One SRL era deţinută de BCR. În urma analizei realizate de Consiliul Concurenţei, au rezultat anumite îngrijorări în ceea ce priveşte atât posibilitatea apariţiei unui schimb de informaţii sensibile între acţionarii CIT One, care să conducă la coordonarea acestora, precum şi posibilitatea ca, post-tranzacţie, cei 3 acţionari să impună condiţii inechitabile pentru restul băncilor (concurenţi pe piaţa serviciilor financiar-bancare) care doresc să achiziţioneze servicii de la CIT One, scrie bursa.ro.

Cea mai învăluită de mister tranzacţie cu titluri de stat: Dacă cel care a cumpărat vineri titluri de stat de 400 mil. lei prin programul Fidelis şi-ar vinde astăzi pachetul pe Bursă, ar putea câştiga în 4 zile 16 milioane de lei . Dacă investitorul care a subscris 400 de milioa­ne de lei în emisiunea de titluri de stat pentru persoane fizice Fidelis ar vinde astăzi ordinul la bursa de la Bucureşti la cotaţiile de pe piaţa se­cundară, în jur de 3,5% pentru 4 ani, atunci ar câştiga 16 milioane de lei, potrivit calculelor realizate de ZF. Scenariul ZF presupune că acest investitor persoană fizică, cel care i-a uimit chiar şi pe cei mai vechi analişti ai pieţei de capital cu valoarea subscrierii sale, adică aproape 20% din totalul Fidelis, ceea ce îl face cel mai mare creditor persoană fizică al statului, găseşte contraparte pentru or­dinul său, adică un cumpărător. „Teoretic titlurile luate cu 4,5% do­bândă ar putea fi vândute acum la un randament de 3,5% dacă luăm în considerare randamentele de pe piaţa se­cundară unde se tranzacţioneaza titlu­rile de stat emise de Ministerul Finanţelor“, spune şeful unei tre­zo­rerii. Preţul unui titlu de stat este invers proporţional cu randamentul acestuia (yield), astfel când preţul creşte, randamentul scade şi viceversa. Dar aceste titluri Fidelis se vor tran­zac­ţiona la Bursa de Valori, acolo unde nu exis­tă o piaţă secundară şi unde nu exis­tă precedent privind vânzarea ti­tlu­rilor de stat după emisiune, potrivit zf.ro.

Bombele cu azotat din porturile României: Constanţa ține o cantitate dublă de azotat georgian față de cea care a explodat în Beirut. Azotatul de amoniu instabil care a explodat în Beirut provine din Georgia. O singură fabrică din Georgia produce această substanță, iar România o importă masiv. Inginerii români au luat o mostră din el găsită la o fermă din Oltenița și au descoperit că are o concentrație de azot care depășește normele europene și care îl face, în fapt, explozibil. Economica a intrat în posesia unui buletin de analiză care arată ce au găsit inginerii chimiști. În portul Constanța Sud e depozitată o cantitate aproape dublă din substanța cu aceeași proveniență, de la fabrica din Georgia, care a explodat în Beirut, confirmă Vama Română. Azotatul de amoniu care a explodat în portul din Beirut, producând victime și pagube materiale care au aruncat Libanul în haos este masiv importat și în România. Și este depozitat în portul Constanța și în porturile de pe Dunăre, dar și în fermele din toată țara. El este produs de singura fabrică din Georgia de produse chimice, Rustavi Azot, fapt confirmat de autoritățile libaneze. Produsul cu potențial de detonare, găsit și analizat de inginerii români la o fermă din Oltenița. Produsul care a explodat în Beirut a fost găsit de inginerii români de la Chemgas în depozitul unei companii agricole din Oltenița, scrie economica.net.

Munca decentă și creșterea economică: o comparație România – Polonia în context european. Obiectivele de dezvoltare sustenabilă reprezintă un grup de 17 de domenii, cu 169 de ținte asociate, care au fost definiți în 2015 ca parte a agendei Națiunilor Unite 2030 pentru eradicarea sărăciei, dezvoltarea sustenabilă și inclusivă și asigurarea drepturilor omului. UE a contribuit la definirea agendei și urmărește implementarea acestei strategii în țările membre. Obiectivul nr. 8 se referă la munca decentă și dezvoltarea economică, iar Eurostat a publicat datele din România la cei patru indicatori standard. Pentru referință, am ales media UE și evoluția Poloniei, din 2010 încoace. Valorile medii europene au fost recalculate în premieră, pentru noua componență de 27 de state post-Brexit, scrie cursdeguvernare.ro.

Analiza statistică a datelor Covid. Prognoză pentru 8 septembrie: 2.830 de persoane infectate, 825 de pacienți la ATI pe zi. O analiză a datelor furnizate de specialiștii în sănătate publică, prelucrată de statisticieni, prognozează o creștere alarmantă a cazurilor de Covid-19, a numărului de pacienți internați la ATI și de decese. Analiza, făcută pentru perioada 18 martie - 8 august 2020, cu privire la evoluția epidemiei de Covid 19 în România se bazează pe centralizarea datelor de la Centrul Național de Coordonare și Conducere a Intervenției Ciolpani, din raportările transmise de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), Centrul Național de Supravegherea și Controlul Bolilor Transmisibile, Direcțiile Judetene de Sănătate Publică și de spitalele care tratează pacienți Covid-19, date încărcate în platforma de raportare gestionată de Ministerul Sănătății și dezvoltată de STS. De asemenea au fost comparate estimările prognozei românești cu cea a Institute of Health Metrics and Evaluation (IHME) din Seattle, USA, care prezintă estimarea numărului de decese și cazuri noi de infectare pentru următoarele trei luni, care a dat rezultate apropiate și concordante cu estimarile IHME, scrie Europa Libera.

În partida România – Zona Euro, scorul e de 2,5 la 0,4. În repriza de inflaţie. Unul dintre criteriile la care România a avut mereu de suferit atunci când era vorba de îndeplinirea criteriilor de la Maastricht şi trecerea la euro a fost inflaţia. Nici în momentul de faţă lucrurile nu stau mai bine, România consemnând un indice de creştere al preţurilor armonizat de peste cinci ori mai mare decât media europeană. Şi, să nu uităm, comparaţia va trebui făcută cu cele mai mici trei rate din această zonă, nu cu media generală. Rata anuală a inflației în zona euro, cu care ar trebui să ne comparăm, este de așteptat să crească până la 0,4 la sută în iulie 2020 de la 0,3 la sută în luna precedentă. Presiunea ascendentă principală vine din partea sectorului serviciilor (0,9 la sută față de 1,2 la sută în iunie), bunuri industriale neenergetice (1,7 la sută față de 0,2 la sută), alimente, alcool și tutun (2% față de 3,2%). Inflația de bază anuală, care exclude prețurile volatile ale energiei, alimentelor, alcoolului și tutunului și la care BCE îşi aliniază deciziile, este probabil să accelereze la 1,2% de la 0,8% în luna precedentă, scrie Norel Moise pe blogul personal.