​Avem o lipsă a transparenței cu privire la cea de-a doua rectificare bugetară. A stat în dezbatere în jur de 24 de ore. O rectificare are nevoie de câteva zile pentru a fi analizată pe deplin, fiind vorba de calcule ce trebuie făcute etc. Consiliul fiscal a încercat să dea o opinie preliminară cu privire la proiectul adoptat deja de Guvern. Instituția chiar spune că “ intervalul de timp aflat la dispoziția Consiliului fiscal pentru analiza documentelor și elaborarea opiniei solicitate este insuficient, redactarea unei opinii complete fiind imposibilă și din acest motiv”. Potrivit instituției, un alt motiv care face imposibilă redactarea unei opinii complete este lipsa unor informații strict necesare evaluării rectificării bugetare.

Consiliul fiscalFoto: Consiliul Fiscal

Foarte pe scurt:

• Consiliul fiscal nu a avut timp suficient pentru a analiza temeinic rectificarea

• Un motiv care face imposibilă redactarea unei opinii complete este lipsa unor informații strict necesare evaluării rectificării bugetare

• Va emite o opinie în perioada următoare, condiționată, însă, de furnizarea unor informații strict necesare pe care ar trebui, în teorie, să le primească de la autorități

  • Consiliul a solicitat informații privind: volumul swap-urilor, dinamica fondurilor europene, lista măsurilor adoptate și cuantificarea impactului bugetar al acestora.

• Ministerul Finanțelor Publice nu a făcut evaluări pe baza unor măsuri.

Așa cum se vede din Opinia preliminară, nu a fost timp suficient pentru analiza rectificării. (click pentru a deschide)

„Consiliul Fiscal apreciază că scenariul macroeconomic al Guvernului revizuit (publicat în data de 13 august a.c.) este mai realist față de cel anterior. Cu toate acestea, scenariul revizuit s-ar putea dovedi a fi mai optimist în raport cu ultimele evoluții ale indicatorilor macroeconomici (cu titlu de exemplu, deflatorul PIB care, prin avansul său în 2020, relativ ridicat, aproape compensează reducerea volumului activității economice, contribuind, astfel, la menținerea PIB nominal la un nivel similar anului anterior; sau, contracția economică pentru 2020 ar putea fi mai amplă decât noua valoare prognozată de CNSP)”, se arată în document.

Putem enumera, neexhaustiv, măsurile identificate de Consiliul fiscal pentru anul 2020:

• măsuri pentru gestionarea crizei pandemice

• eliminarea supra-accizei la combustibili

• eliminarea pragului minim pentru baza de impozitare în cazul locurilor de muncă part-time;

• eliminarea taxării cifrei de afaceri din energie;

• eliminarea taxei pe active bancare;

• majorarea accizei la țigarete în ianuarie și aprilie

• majorarea salariului minim (reflectat în dinamica salariilor din sectorul privat, cu impact asupra încasărilor din contribuții sociale)

Pentru anul 2021:

• introducerea venitului minim de incluziune

• majorarea accizei la țigarete.

„Mai este de menționat că, pe lângă inexistența unei evaluări a acestor măsuri din partea MFP, impactul acestora este diferit – unele influențând deficitul bugetar, iar altele doar tranzitând bugetul general consolidat. O evaluare riguroasă a acestor măsuri este esențială pentru analiza temeinică a evoluțiilor fiscale în prima jumătate a anului și este un element critic al oricărei proiecții fiscale pentru anul 2020 și cei următori”, menționează sursa citată.

În contextul în care dimensiunea tuturor acestor măsuri între care și a celor care influențează deficitul poate varia mult, până la mai multe puncte procentuale de PIB, Consiliul fiscal apreciază că indisponibilitatea acestora, împreună cu timpul foarte limitat, împiedică o evaluare riguroasă atât a evoluțiilor curente cât și a noilor ținte pentru 2020 propuse în a doua rectificare bugetară.

Consiliul fiscal va emite o opinie în perioada următoare, condiționată, însă, de furnizarea acestor informații strict necesare.

Consiliul fiscal notează că noua țintă de deficit (8,6% din PIB) aparține intervalului 8,1 - 8,9% din PIB pe care CF l-a avansat anterior pentru 2020, potrivit scenariului de declin al PIB de 4 - 6% (considerându-l mai realist), ceea ce constituie un element de adecvare a evoluției anticipate a economiei la realitate.