​Business report: ​​Cât costă 6 ani de vechime pentru pensie. Rectificarea bugetară este una contabilă, fără viziune. Dăianu îl contrazice pe Câțu. Lupta pentru banii multinaţionalelor. Scad veniturile din amenzi ale statului

de DP     HotNews.ro
Luni, 17 august 2020, 3:39 Economie | Finanţe & Bănci


Business report
Foto: Colaj foto
​Cât te costă dacă vrei să cumperi 6 ani de vechime pentru pensie ● Rectificarea bugetară este una contabilă, fără viziune ● Dăianu îl contrazice pe Câțu. „Ar fi fost mai oportună o taxă de solidaritate” ● Lupta pentru banii din impozite ai multinaţionalelor ● Cum ne vom completa stagiul de cotizare la pensie ● Topul celor mai mari 20 de pensii de serviciu din MAI ● Scad masiv veniturile din amenzi ale statului ● Grup infracţional condus de un fost angajat MAI ● Ordonanța Kurzarbeit: Cum se vor face efectiv decontările pentru ajutoarele de la stat ● Cererea românilor pentru vacanţe în Bulgaria a explodat ● Cum a ajuns procedura de camera preliminara, menita sa scurteze procesele, metoda favorita de tergiversare in instantele din Romania.


Cât te costă dacă vrei să cumperi 6 ani de vechime pentru pensie. TABEL contribuţii. Legea pensiilor publice a fost modificată, printr-un proiect al Ministerului Muncii, în sensul că persoanele cărora le lipsesc ani de vechime îi pot cumpăra plătind contribuţiile care s-ar fi încasat în fiecare lună, raportat la cel puţin salariul minim din perioada respectivă. „Persoanele care nu au calitatea de pensionari pot efectua plata contribuţiei de asigurări sociale pentru perioade de cel mult 6 ani anteriori lunii încheierii contractului de asigurare, în care persoana nu a realizat stagiu de cotizare sau stagiu asimilat stagiului de cotizare în sistemul public de pensii sau într-un sistem de asigurări sociale neintegrat acestuia, în ţară, în statele membre UE sau în alte state cu care România aplică instrumente juridice internaţionale în domeniul securităţii sociale”, se arată în proiectul de Ordonanţă de Urgenţă pentru modificarea Legii pensiilor publice, postat în dezbatere pe site-ul Ministerului Muncii. Ca şi în Legea din 2010, „baza lunară de calcul a contribuţiei de asigurări sociale o constituie venitul lunar asigurat înscris în contractul de asigurare socială care nu poate fi mai mic decât salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare la data încheierii contractului de asigurare socială”. Documentele consultate de „Adevărul” arată că salariul minim brut a crescut considerabil în ultimii 10 ani, ajungând de 3 ori mai mare în prezent, faţă de nivelul la care se afla în anul 2011, în timp ce contribuţiile au scăzut de la 31,3% în 2011, la 25% în prezent, scrie adevarul.ro.

Mircea Coșea: "Rectificarea bugetară este una contabilă, fără viziune". Rectificarea bugetară este o rectificare contabilă, fără viziune, care reprezintă expresia unei ţări ce trăieşte pe datorie, ne-a declarat profesorul de economie Mircea Coşea. Acesta consideră că Guvernul ar trebui să elaboreze un raport detaliat cu privire la modalităţile în care sunt folosiţi banii împrumutaţi de executiv în această perioadă, asta în condiţiile în care viteza de accesare a creditelor este cea mai mare din Europa. Specialistul ne-a precizat: "Acestea sunt venituri bugetare care au intrat în România în această perioadă, au mers în buget, iar din buget unde au mers nu ştie nimeni. Ar trebui să ni se explice şi nouă care e situaţia reală. Neapariţia lor dă naştere la foarte multe interpretări. Nu ştim dacă aceste fonduri, credite, au fost folosite pentru plăţi sociale, pentru salarii, pentru pensii, iar aceste întrebări apar atunci când ne uităm la priorităţile pe care Guvernul le are prin această rectificare. Este o rectificare contabilă pentru că nu are nicio viziune. Ori rectificările în general sunt elemente de politică economică, care este la latitudinea decidenţilor politici în vederea orientării spre anumite obiective, spre o strategie de dezvoltare sau anumite priorităţi. Această rectificare nu ne arată nimic. Ne arată că ne ocupăm de nişte obiective din secolul trecut: că Ministerul Transporturilor continuă să facă pe ici şi pe colo nişte tronsoane, că trebuie să plătim pentru şcoli şi pensii, că trebuie să mărim fondul la dispoziţia primului-ministru... Dar care sunt obiectivele? Ce Urmează?", scrie bursa.ro.

Dăianu îl contrazice pe Câțu. „Ar fi fost mai oportună o taxă de solidaritate”. Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a atras vineri atenția că economia va resimți efectele pandemiei de coronavirus mult timp de acum înainte. El a spus că în acest moment declinul economic este accentuat și se așteaptă la un deficit mai mare de 8,6%, cât a anunțat ministrul finanțelor, Florin Cîțu. În 2021 economia va fi vlăguită în continuare, chiar dacă va fi pe o traiectorie de revenire, prognozează profesorul Dăianu. În opinia sa, recesiunea va fi o realitate anul acesta și orice încercare de cosmetizare a ei reprezintă doar „jocuri de cuvinte”. Toate statele au fost prinse pe picior greșit, deși avertismente au existat: Va veni o pandemie, pregătiți-vă! spune profesorul Dăianu, potrivit Digi24.
„În mod deliberat, guvernele au închis economiile, întrucât nu puteau să stăpânească altfel economia. Cei care au cochetat cu ideea de a umbla pe ici, pe colo, dar nu prin părțile esențiale, au capotat și au trebuit să schimbe macazul, cum s-a întâmplat cu guvernul lui Boris Johnson în Marea Britanie sau chiar cu suedezii, care își pun mari întrebări privind înțelepciunea modului în care au gestionat această perioadă”, a explicat profesorul Dăianu care este sursa acestei crize profunde care afectează toate țările, scrie evz.ro.

Guvernul PNL va cheltui în acest an aproape 100 mld. lei (20 mld. euro) pentru ca bugetul şi economia să nu se prăbuşească, cu preţul exploziei datoriei publice care va depăşi 450 mld. lei. Dar urmează nota de plată, iar BNR nu mai vrea tăierea salariilor şi creşterea taxelor ci reducerea cheltuielilor bugetare. Să vedem cine le va face şi de unde. Economia României a scăzut cu numai 10% în T2/2020, atunci când a fost maximul crizei. În primul semestru scăderea economică a fost de -4,7% faţă de S1/2019. Scăderea economică este mai mică decât aşteptările (care se situau între -12 – 15%), dar analiştii spun că recuperarea va fi mai lentă din cauza incertitudinilor legate de evoluţia pandemiei Covid-19 şi spaţiului fiscal extrem de redus pe care îl mai are Guvernul ca să acorde stimulente companiilor sau a susţine plata unui şomaj mai prelungit. Comisia de Prognoză, aflată în subordinea Guvernului, merge acum pe o scădere economică pe tot anul de 3,8%, după ce în luna mai venise cu o scădere de numai 1,8%, total nerealistă, dar care trebuia să justifice cheltuielile Guvernului.
Pentru 2021 Comisia de Prognoză are o revenire economică de 4,9%, scrie zf.ro.

Lupta pentru banii din impozite ai multinaţionalelor. Companii internaţionale cu nume rezonante au devenit maestre în minimizarea impozitelor. Pentru multinaţionale, ţine de un populism ieftin să fie transformate în ţapii ispăşitori ai creşterii deficitelor bugetare în vremea Covid-19. Dar pentru unii dintre miniştrii de finanţe care supreveghează operaţiuni de finanţare prin îndatorare record, ziua confruntării se apropie. Hotelul Savoy îşi întâmpină clientela elegantă şi cu relaţii sus-puse de 131 de ani. Dar cu tot designul Art Deco şi serviciile sublime, Savoy pierde bani. O grămadă de bani, scrie Financial Times. De fapt, pierderile se acumulează de când actualii proprietari - prinţul Alwaleed bin Talal al Arabiei Saudite şi Autoritatea de Investiţii din Qatar - au achiziţionat hotelul în 2005. În 2018, acestea au totalizat 20,4 milioane lire sterline, iar anul trecut au ajuns la 83 de milioane de lire. Compania a aruncat o serie de explicaţii: terorism, Brexit şi puterea excepţională a monedei englezeşti. Covid-19 va fi fără îndoială vinovatul acestei perioade, scrie businessmagazin.ro.

Proiect. Cum ne vom completa stagiul de cotizare la pensie. Contribuţia de asigurări sociale se va putea plăti pentru perioade de cel mult șase ani anteriori lunii încheierii contractului de asigurare, în vederea completării vechimii necesare pentru a obţine pensia pentru limită de vârstă. "Persoanele care nu au calitatea de pensionari pot efectua plata contribuţiei de asigurări sociale pentru perioade de cel mult șase ani anteriori lunii încheierii contractului de asigurare, în care persoana nu a realizat stagiu de cotizare sau stagiu asimilat stagiului de cotizare în sistemul public de pensii sau într-un sistem de asigurări sociale neintegrat acestuia, în ţară, în statele membre UE sau în alte state cu care România aplică instrumente juridice internaţionale în domeniul securităţii sociale", precizează un proiect de Ordonanță de Guvern elaborat de Ministerul Muncii. Conform acestui proiect, plata retroactivă a contribuţiei de asigurări sociale se va putea face într-o singură tranşă sau eşalonat în tranşe lunare, până la data de 1 septembrie 2021. Dacă nici la data de 1 septembrie 2021 o persoană care solicită pensie nu va avea contribuţia de asigurări sociale datorată achitată în întregime, stagiul de cotizare se va constitui corespunzător plăţilor efectuate, scrie romanialibera.ro.

Topul celor mai mari 20 de pensii de serviciu din MAI: cinci oameni au luat peste 20.000 de lei net în iulie. Cele mai mari 20 de pensii de serviciu plătite în luna iulie de Casa de Pensii a MAI sunt cuprinse între circa 18.200 de lei net şi aproape 24.000 de lei net, arată datele primite exclusiv de Economica.net de la Ministerul Afacerilor Interne. Aproape 46.000 dintre beneficiarii pensiilor de serviciu de sub cupola MAI au încasat pensii sub 5.000 de lei brut lunar în iulie, în timp ce aproximativ 25.000 de oameni au luat pensii de serviciu de peste 5.000 de lei brut în iulie de la Casa de Pensii Sectorială a MAI, arată o statistică Economica.net, bazată pe date primite în exclusivitate de la MAI, scrie economica.net.

Efectul neconstituționalității "milităriei" din starea de urgență: scad masiv veniturile din amenzi ale statului. Guvernul a revizuit în scădere cu peste 157 milioane lei veniturile estimate a fi încasate de stat anul acesta din amenzi, prevede ordonanța de urgență privind a doua rectificare bugetară din 2020, adoptată recent de Executiv. Forma inițială a Legii bugetului de stat pe 2020 prevedea venituri de 430,366 milioane lei din "amenzi și alte sancțiuni aplicate potrivit dispozițiilor legale". Ulterior, la prima rectificare, cea din aprilie, adoptată în timpul stării de urgență, estimarea de încasări din această sursă a fost majorată cu 22,115 milioane lei, la 452,481 milioane lei, scrie profit.ro.

DIICOT: Grup infracţional condus de un fost angajat MAI; şantaja oameni de afaceri pe care îi asculta cu mijloace specifice. Procurorii DIICOT au prins în flagrant membrii unei grupări infracţionale, condusă de un fost angajat al MAI, care identifica potenţiali oameni de afaceri pe care îi urmărea prin dispozitive GPS şi microfoane instalate în maşinile sau birourile acestora, în scopul obţinerii unor eventuale date şi informaţii compromiţătoare în baza cărora să poată percepe ulterior sume de bani de la persoanele vătămate. “Procurorii DIICOT au dispus reţinerea pe o perioadă de 24 de ore a patru inculpaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, şantaj, lipsire de libertate în mod ilegal, violarea sediului profesional, acces ilegal la un sistem informatic, transferul neautorizat de date dintr-un sistem informatic, fals informatic şi folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, în formă continuată”, informează un comunicat al DIICOT, scrie financialintelligence.ro.

Ordonanța Kurzarbeit: Cum se vor face efectiv decontările pentru ajutoarele de la stat. Noile măsuri de ajutor pentru angajatori, profesioniști și zilieri, ce au fost stabilite prin Ordonanța Kurzarbeit, vor căpăta în curând proceduri concrete de decontare, conform unui proiect de hotărâre aflat în pregătire la Guvern.
Este vorba, mai precis, de un proiect de HG care va pune în aplicare prevederile Ordonanței de urgență 132/2020 - actul care a introdus Kurzarbeit și alte ajutoare pentru angajatori, profesioniști și zilieri. Acesta a fost trimis pentru avizare la Consiliul Economic și Social și, pentru a se aplica, mai trebuie adoptat și publicat în Monitorul Oficial.
În toate cazurile, documentația pentru obținerea banilor se va transmite prin Aici.gov.ro., potrivit avocatnet.ro.

Cererea românilor pentru vacanţe în Bulgaria a explodat. Tarifele practicate de agențiile de turism specializate pe Bulgaria sunt mai mici cu până la 50% decât cele practicate de platformele online renumite. Vânzările pentru litoralul bulgăresc au crescut foarte mult în ultimele zile, în special cu ocazia perioadei de Sf. Maria dar nu numai. Au fost cazuri când hotelurile au primit sute de rezervări zilnic și au dublat gradele de ocupare de la o zi la alta. Motivul este acela că turiștii s-au relaxat după decizia guvernului de la Sofia, adoptată începând cu 1 august. Ar mai trebui spus că e un semnal clar că nu vor mai fi până la finalul sezonului restricții referitoare la intrarea în țară, iar rezervările au explodat ca atare, declară Sebastian Constantinescu, director general Travel Planner. Tarifele practicate de agențiile de turism specializate pe Bulgaria sunt, la ora actuală, mai mici decât cele practicate de platforme de rezervări online renumite cu până la 50%. Motivul este că hotelierii din Bulgaria se bazează pe agențiile de turism românești, care le asigură un flux mare și constant de turiști, și au încredere în ele. În general, hotelurile din sudul litoralului bulgăresc au tarife mai mici cu 10-15% față de cele practicate în nord. În prezent, prețul mediu la un hotel de 4 stele pe litoralul bulgăresc este de 610 de euro, calculat din rândul hotelurilor de calitate, majoritatea amplasate pe plajă, în apropierea acesteia sau cu servicii pe plajă. Serviciile sunt all inclusive, pentru 2 adulți si 1 copil, scrie fineco24news.blogspot.com.

Cum a ajuns procedura de camera preliminara, menita sa scurteze procesele, metoda favorita de tergiversare in instantele din Romania. Introdusa in 2014 cu intentia de a rezolva tergiversarea marilor dosare de coruptie, procedura camerei preliminare s-a dovedit in tot acest timp a fi, in fapt, o metoda ideala pentru prelungirea la nesfarsit a dosarelor penale, potrivit mai multor experti in Drept, care cer desfiintarea de urgenta a acestui mecanism. Rolul judecatorului de camera preliminara este acela de a verifica legalitatea trimiterii in judecata dispusa de procuror, a legalitatii administrarii probelor si de solutionare a plangerilor impotriva solutiilor de neurmarire sau de netrimitere in judecata. Termenul legal pentru acest intreg proces este de maxim 60 de zile. Doar in urma cu cateva zile, doi judecatori de la Curtea Suprema au restituit Parchetului General dosarul in care omul de afaceri Adrian Sarbu si alti fosti membri ai conducerii Mediafax Group erau trimisi in judecata pentru evaziune fiscala. Durata acestui proces: patru ani de la trimiterea in judecata, scrie ziare.com.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





111052 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    Comentariu sters de utilizator (Luni, 17 august 2020, 8:31)

    [anonim]



Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by