Majorarea pensiilor deschide cutia Pandorei ● Ce ne spun datele PIB de pe S1/2020: se vede că economia îşi revine. BNR mai are spaţiu de manevră, dar Finanţele nu ● Care sunt românii cei mai chivernisiţi: topul judeţelor după economisire ● Restricții și impozite mari la vânzarea anumitor terenuri agricole, aplicabile din octombrie ● Atenție la dobânzi! Cât ne costă împrumuturile luate și ce perspective avem ● Ce masuri iau unele state europene pentru redeschiderea scolilor ● Autostrada de Centură București Nord: Chinezi, greci, italieni și alți turci contestă licitația pentru lotul 3, câștigată de turcii de la Nurol ● Premieră - Angajații închid barurile și restaurantele și ies pe stradă.
Majorarea pensiilor deschide cutia Pandorei. De ce cresc pensiile şi nu cresc salariile profesorilor? Consultantul fiscal Gabriel Biriş susţine că majorarea pensiilor cu 14% deschide cutia Pandorei, deoarece vor apărea discuţii precum „de ce cresc pensiile şi nu cresc salariile profesorilor”. Vă mărturisesc, sunt foarte, foarte îngrijorat de ce se întâmplă cu finanţele ţării, în plină criză globală... Guvernul a anunţat că pensiile nu vor creşte cu 40%, ci «doar» cu 14%”, a scris Biriş, într-o postare pe Facebook. Potrivit lui, acest lucru înseamnă că costul suplimentar cu majorarea pensiilor din septembrie scade de la aproximativ 10,3 miliarde lei (2020, 4 luni) la „doar” 3 miliarde, însă pentru 2021 aceşti 3 miliarde se vor tripla (asta dacă nu apar alte modificări). „Cei 9 miliarde lei se vor adăuga la un deficit care oricum va fi uriaş, doar suma asta este aproximativ 1% dintr-un PIB ce va fi redus semnificativ de criză. Cum va arăta oare bugetul pe 2021, după ce anul acesta vom termina cu un deficit de peste 8% PIB, adică 25% din cheltuieli?”, afirmă Biriş, citat de adevarul.ro.
Ce ne spun datele PIB de pe S1/2020: se vede că economia îşi revine. BNR mai are spaţiu de manevră, dar Finanţele nu. Preşedintele CFA România, Adrian Codirlaşu, spune că datele macroeconomice din prima jumătate a anului puteau fi şi mai rele. Economia îşi revine, dar de acum este foarte importantă evoluţia situaţiei medicale. Datele macroeconomice din prima jumătate a anului 2020 arată că economia îşi revine: consumul, principalul motor al creşterii economice din România ultimilor ani, a trecut pe plus, în vreme ce industria, care face aproape un sfert din PIB, dă semne de revigorare. Adrian Codirlaşu, preşedintele CFA România, este de părere că evoluţia situaţiei medicale din România este vitală pentru revenirea economică din a doua jumătate a anului. În cazul unei înrăutăţiri, aceasta ar afecta finanţele statului şi ar întârzia relansarea consumului privat.
Economia a început să-şi revină, dar este esenţial să oprim criza medicală, să respectăm măsurile de combatere a răspândirii virusului, astfel încât să se reia şi consumul fizic, nu doar în online. Accentuarea crizei medicale aduce după sine şi creşterea cheltuielilor publice“, a spus Adrian Codirlaşu, scrie zf.ro.
Care sunt românii cei mai chivernisiţi: topul judeţelor după economisire. Scriam recent despre faptul că BNR a dat publicităţii statisticile privind structura creditelor şi depozitelor pe judeţe dar şi pe categorii de clienţi bancari. Dacă în urmă cu ceva timp am luat la bani mărunţi creditarea, astăzi vom încerca să aflăm care sunt românii cei mai cumpătaţi, sau care ştiu să îşi chivernisească cel mai bine avuţia financiară. Nu-i mai puţin adevărat, e bine ca acela care se pricepe mai puţin la investiţii să economisească şi să lase banii în bancă sau la o instituţie financiară în măsură să gestioneze plasamente sigure şi profitabile.
Dar să lăsăm de o parte vorbele şi să trecem la cifre, pentru că sunt convins că ele spun mai mult decât o mie de cuvinte. Pentru început am vrut să vedem care sunt judeţele ale căror gospodării totalizează cel mai mare volum de economii în bănci. Cum era şi normal, Bucureşti, Cluj şi Timiş, judeţe dezvoltate economic şi deci cu cetăţeni cu venituri în general mai bune, sunt liderii topului, scrie fineco24news.blogspot.com.
Restricții și impozite mari la vânzarea anumitor terenuri agricole, aplicabile din octombrie. Dacă nu este achiziționat de cei ce au dreptul de întâietate la cumpărare, potrivit legii, din octombrie, terenurile agricole aflate în extravilan vor putea fi vândute doar către cei care fac agricultură în România de cel puțin cinci ani, potrivit unei legi oficializate vineri. Noua lege stabilește, de asemenea, că cei ce vor vinde terenurile înainte de împlinirea a opt ani de la cumpărare vor fi nevoiți să plătească un impozit de 80% aplicat pe diferența între prețul de achiziție și cel de vânzare, scrie avocatnet.ro.
Atenție la dobânzi! Cât ne costă împrumuturile luate și ce perspective avem. Pentru marea finanță internațională contează mai puțin problemele noastre interne iar deciziile de investiții se iau sec, în baza unor date certificate de agenții de rating și prelucrate la nivel primar de site-uri precum worldgovernmentbonds.com. Acolo unde putem vedea ce înseamnă acum pe plan mondial imaginea României în cifre seci. Din păcate, după ce a coborât în data de 7 august 2020 la cea mai mică valoare din ultimul an (3,69%) randamentul plasamentelor pe zece ani în titluri de stat românești (echivalent cu sume de plată în sarcina contribuabililor autohtoni), a urcat după zece zile înapoi la 3,845%, pe fondul anunțării unor noi date referitoare la creșterea economică (de la -1,9% la -3,8%) și a agravării situației sanitare, scrie cursdeguvernare.ro.
Ce masuri iau unele state europene pentru redeschiderea scolilor. Profesori cu masca si viziera, cursuri tinute afara si spalat des pe maini. În unele state europene, scolile s-au deschis deja, in altele, cursurile urmeaza sa inceapa in cel mult doua saptamani. In Romania, 14 septembrie este prima zi de scoala pentru elevi si liceeni. S-au luat in calcul trei scenarii: rosu, galben si verde, in functie de situatia epidemiologica din fiecare localitate. Ziare.com a analizat care sunt masurile adoptate pentru redeschiderea scolilor in cateva dintre statele europene, comparativ cu ceea ce se intampla la noi, scrie ziare.com.
Autostrada de Centură București Nord: Chinezi, greci, italieni și alți turci contestă licitația pentru lotul 3, câștigată de turcii de la Nurol. Un nou război al contestațiilor a început pe lotul 3 din Autostrada de Centură București Nord (A0 Nord), după ce au fost respinse mai multe oferte și au fost declarați câștigători turcii de la Nurol. Astfel, constructori din China, Turcia, Grecia și Italia au depus contestații la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC), scrie economica.net.
Premieră - Angajații închid barurile și restaurantele și ies pe stradă. Primul protest al angajaților din HORECA dintr-un șir care se anunță în următoarea perioadă va fi declanșat miercuri, 19 august, între orele 17:00 și 18:00, când barurile și restaurantele din toată țara vor fi închise, iar angajații vor ieși în fața localurilor cu mesaje pentru Guvern, îngrijorați că restricțiile impuse vor duce la falimentarea acestei industrii. Ei susțin că România este singura țară din Europa cu interioarele restraurantelor închise în acest moment, iar în acest context, când temperaturile vor scădea, proprietarii vor fi nevoiți să își închidă total business-urile și peste 400.000 de angajați, respectiv 10% din totalul celor care lucrează în mediul privat din România, își vor pierde locurile de muncă, scrie profit.ro.
