Milionarii Dinu Pescariu si Claudiu Florica scapa de acuzatiile de spalare de bani, dar judecatorii le confisca 22,7 milioane de dolari. Care este explicatia ● Temerile din jurul redeschiderii școlilor ● Se naște o cortină de fier digitală ● De ce e România pe ultimul loc în UE la capacitatea de muncă la distanță ● Cum se pregătește lumea – și România odată cu ea – pentru cea mai presantă toamnă epidemiologică ● Cum îți poți lua înapoi banii dați pe concedii, călătorii sau concerte ● Șoselele din România - cele mai periculoase din UE ● Cum rezolvi probleme imposibile. Incertitudine, catedrale și bazare ● Benzina este mai scumpă pe Autostrada Soarelui decât în oraşe, însă motorina a devenit mai ieftină ● Mai mulți angajați din construcții vor putea ieși mai devreme la pensie ● Sectorul construcţiilor a limitat prăbuşirea PIB
Milionarii Dinu Pescariu si Claudiu Florica scapa de acuzatiile de spalare de bani in dosarul Microsoft, dar judecatorii le confisca 22,7 milioane de dolari. Care este explicatia. Infractiunea de spalare de bani exista si a fost savarsita de milionarii Dinu Pescariu si Claudiu Florica, dar procesul deschis de DNA impotriva acestora inceteaza ca urmare a intervenirii prescriptiei raspunderii penale. Suma de bani supusa procesului "de albire" ce a facut obiectul infractiunii de spalare de bani, in cuantum de 22.787.515 de dolari, va fi confiscata.
Astfel poate fi sintetizata decizia judecatorului de la Tribunalul Bucuresti care pe 24 martie a decis incetarea procesului penal fata de milionarii Claudiu Florica si Dinu Pescariu, judecati pentru spalare de bani intr-unul dintre dosarele separate din ancheta Microsoft, deoarece a intervenit prescriptia raspunderii penale. Potrivit minutei instantei, judecatorii au decis confiscarea mai multor sume de bani: 10.858.479 de dolari- de la Claudiu Florica, 10.858.479 de dolari- de la Dinu Pescariu si 1.070.557 de dolari de la afaceristul Dragos Serban Stan (implicat in tranzactiile financiare din acest caz, a primit clasare de la DNA - n.red.), scrie ziare.com.
Temerile care înconjoară redeschiderea școlilor. Începe anul școlar, iar școlile abordează strategii variate pentru a evita apariția focarelor de Covid-19: măști, clase reduse, prezența alternativă la ore sau un mix de predare față în față și online. Dar unii părinți și profesori se tem că nu e suficient pentru siguranța copiilor și familiilor. Un filmulet de 5 minute, pus de Europa Libera.
Se naște o cortină de fier digitală. De ce e România pe ultimul loc în UE la capacitatea de muncă la distanță. Criza sanitară a accentuat fenomenul de muncă de la domiciliu. În anumite profesii, dacă nu știi să lucrezi de la domiciliu, îți poți pierde slujba. În România, oamenii care au aceste abilități sunt cu cel puțin o treime mai puțini, raportat la populație, față de Europa. În absența abilităților digitale, mai poți face - nu numai, dar în principal - joburi cu un nivel redus al plății. Apare o nouă cortină de fier, precum cea care a împărțit Europa până în 1989. Un procent de 27% din forța de muncă din România, adică 1,5 milioane de angajați, pot lucra, teoretic, de acasă. Este cel mai mic nivel din Uniunea Europeană, unde media e de 37%, arată un studiu recent publicat de VoxEU.org și Centrul pentru Cercetare Economică și Politici (CEPR). Acesta din urmă reprezintă o rețea de peste 700 de cercetători de la universități din întreaga Europă. VoxEU este site-ul său de publicare a studiilor. Dacă în 2019 doar 1 din 20 de angajați europeni putea lucra de la distanță, criza sanitară a schimbat acest lucru. În primul semestru din 2020, milioane de oameni au prestat de acasă, iar asta a făcut posibilă păstrarea locurilor de muncă, scrie libertatea.ro.
Cum se pregătește lumea – și România odată cu ea – pentru cea mai presantă toamnă epidemiologică. Cum stăm cu vaccinurile? Guvernele lumii sunt în plină pregătire pentru a face față unui sezon rece în care evoluția simultană a noului coronavirus și a altor boli transmisibile, în special a gripei, ar putea pune o presiune fără precedent asupra sistemelor medicale. Organizația Mondială a Sănătății a recomandat statelor să inițieze campaniile de vaccinare împotriva gripei și a bolilor pneumococice mai devreme și să le extindă, în contextul în care cele mai vulnerabile persoane sunt exact cele din categoriile unde produce decese și SARS-CoV-2: vârstnicii și cei cu comorbidități. Gripa sezonieră a provocat anual, la nivel global, între trei și cinci milioane de îmbolnăviri grave și până la 650.000 de decese, scrie cursdeguvernare.ro.
Cum îți poți lua înapoi banii dați pe concedii, călătorii sau concerte. A apărut prima asigurare care returnează toate cheltuielile. Eurolife FFH anunță că a lansat în România prima asigurare care permite rambursarea aproape integrală a cheltuielilor cu concedii, călătorii, concerte și altele, în cazul anulării din diverse motive. Sunt acoperite inclusiv pagubele generate de COVID-19. Asigurarea se poate încheia online, prin completarea unui scurt chestionar. Produsul poate fi activat pentru cheltuielile aferente Călătoriilor (bilete de avion, citybreak, sejur, tabăra / excursie, delegație), Evenimentelor (concerte, spectacole, teatru, cursuri, conferințe), dar și Experiențelor (bilete spa & beauty / relaxare, bilete pentru parcuri de aventura, hopbby-uri, food & drink), independent de pachetul achiziționat. Costul asigurării ajunge la circa 5% din valoarea asigurată. De exemplu, pentru asigurarea unui week-end cu familia care ar costa 2.000 de lei, prima este de 105 lei. Pentru tabăra copilului, tot 2.000 de lei, prima este 119 lei, în timp ce pentru asigurarea unui bilet la concert de 100 de lei vei plăti 4 lei, scrie economica.net.
Șoselele din România - cele mai periculoase din UE. România are cele mai periculoase șosele din Europa, potrivit statisticilor oficiale, bazate pe numărul de accidente produse în 2019. România a înregistrat o scădere importantă în ultimii 10 ani, dar este la mare distanță de media de accidente din Uniunea Europeană. Șoselele din România sunt în continuare cele mai periculoase din Uniunea Europeană, după cum arată statisticile reactualizate de ACEA, asociația constructorilor de Automobile din Europa, și nici nu există premise pentru îmbunătățirea situației. Datele provin din statisticile Uniunii Europene, care au fost astfel aduse la zi cu situația din 2019. Potrivit acestor date, România are un nivel comparabil cu cel din 2018, când erau raportate 95 de persoane ucise la 1 milion de locuitori, de departe cel mai ridicat număr din Europa. Pe locul al doilea se află Bulgaria, cu 85 de decese din accidente, la 1 milion de locuitori, iar pe locul al treilea se află Polonia, cu 75 de decese, potrivit profit.ro.
Bogdan Lucaciu. Cum rezolvi probleme imposibile. Incertitudine, catedrale și bazare. Bogdan conduce din București o echipă de câteva zeci de oameni care creează tehnologia din spatele unui brand care se află printre cele mai performante din domeniul direct-to-consumer (companii online care vând direct către clienți) în Statele Unite. Este partener în Adore Me, o companie americană de lenjerie cu o creștere de două cifre, într-o industrie de fashion zguduită de șocuri și incertitudine. După ce am aflat – și veți găsi mai jos – cât de complicat este să produci o piesă aparent simplă de lenjerie, precum un sutien, am rămas uimită și curioasă despre cum reușesc ceea ce reușesc. Am vorbit cu Bogdan despre algoritmul lui pentru a rezolva probleme imposibile, despre cum funcționează Adore Me în interior, despre cum gândești o companie pregătită pentru incertitudine, despre puterea datelor și cum eliberezi potențialul oamenilor. Dar și despre strategia lui personală pentru a crește și a-și atinge potențialul, ca om, scrie Andreea Rosca pe blogul ei.
Benzina este mai scumpă pe Autostrada Soarelui decât în oraşe, însă motorina a devenit mai ieftină. Şoferii care pleacă din Bucureşti spre litoral sau se întorc în Capitală ar trebui să alimenteze maşina înainte de intrarea pe autostradă, unde benzina este mai scumpă, potrivit unei analize realizate de Agerpres cu ajutorul Monitorului Preţurilor la carburanţi, o aplicaţie lansată anul trecut de Consiliul Concurenţei. Astfel, la staţiile Petrom de pe Autostrada Soarelui (A2), un litru de benzină standard costa vineri 4,55 de lei. Spre comparaţie, în benzinăria Petrom Nicolae Grigorescu din Bucureşti, preţul era de 4,45 de lei. La capătul celălalt al călătoriei, la Constanţa, preţul benzinei în reţeaua Petrom este de 4,43 lei pe litru. În staţiile Rompetrol, benzina costă 4,62 lei pe litru pe autostradă şi 4,51 lei în Bucureşti şi Constanţa. Acelaşi tip de carburant în reţeaua OMV costă 4,60 lei pe autostradă, 4,55 lei în Capitală şi 4,52 lei pe litoral, scrie financialintelligence.ro.
În curând, mai mulți angajați din construcții vor putea ieși mai devreme la pensie. Peste nu multă vreme, o nouă categorie de angajați va avea posibilitatea de a ieși mai repede la pensie, fără penalizări, potrivit unei legi ce a primit vineri semnătura președintelui țării. Mai exact, vor putea ieși anticipat la pensie salariații din sectorul de construcții nave ce desfășoară o serie de activități specifice. Măsura se regăsește într-un proiect ce, odată cu promulgarea sa, devine Legea nr. 188/2020 și prevede includerea în categoria locurilor de muncă cu activitate în condiții speciale a unor posturi din industria navală, în așa fel încât și angajații din construcția de nave să poată beneficia de reducerea vârstei de pensionare. Totuși, după cum apare în noua lege, nu toți angajații din industria navală vor putea ieși mai repede la pensie, ci doar cei care defășoară activități de control nedistructiv cu radiații ionizante, izolare cu vată minerală, galvanizare, sablare/zincare, vopsitorie, sudură, montare/demontare schele, lăcătușerie montaj, tubulatură montaj, polizare montaj, mecanică montaj și electrică montaj, scrie avocatnet.ro
Transgaz a finalizat lucrările la ultima Staţie de Comprimare din cadrul proiectului BRUA – Faza 1.Transgaz a finalizat lucrările la cea de-a treia şi ultima Staţie de Comprimare a gazelor naturale din cadrul proiectului BRUA – Faza 1, cea de la Bibeşti - judeţul Gorj, a informat compania duminică. La inaugurare au participat premierul Ludovic Orban, ministrul Economiei, Virgil Popescu, directorul general al Transgaz, Ion Sterian, şi alţi directori executivi ai companiei. Staţia de comprimare gaze naturale de la Bibeşti este cea de-a treia şi ultima staţie de comprimare din cadrul proiectului BRUA Faza 1, pe care Transgaz o pune în funcţiune, după ce, în anul 2019, au fost inaugurate şi puse în funcţiune staţiile de comprimare gaze naturale de la Jupa-jud. Caraş Severin (30 septembrie 2019) şi Podişor-jud. Giurgiu (31 octombrie 2019). Scopul staţiei de comprimare gaze naturale Bibeşti îl constituie comprimarea gazelor naturale în vederea compensării pierderilor de presiune care sunt inerente procesului de transport al gazelor naturale. Staţia este bidirecţională putând comprima gaze atât către direcţia Podişor/Giurgiu cât şi către direcţia Jupa/Nădlac, potrivit adevarul.ro.
Dezinteresul pentru pensiile private atinge un maxim istoric: doar un român din 100 îşi alege singur fondul Pilon II. ASF doarme. Potrivit datelor agregate de ZF, rata de repartizare aleatorie de 99,2% din T1/2020 este cea mai ridicată din istoria de circa 12 ani a fondurilor de pensii private din România, fiind în creştere de la 98,24% la final de 2019 şi de la 97,2% la final de 2018. ASF nu a luat nicio măsură până în prezent pentru a scădea nivelul de repartizare aleatorie. Doar un român din 100 a semnat personal documentul de aderare pentru pensia privată Pilon II în primele trei luni din 2020, adică o rată de repartizare aleatorie record de 99%, ceea ce arată pe de-o parte că tinerii au alte preocupări decât economiile private pentru bătrâneţe, iar pe de altă parte că eforturile administratorilor de pensii şi ale ASF sunt insuficiente. Potrivit datelor agregate de ZF, rata de repartizare aleatorie de 99,2% din T1/2020 este cea mai ridicată din istoria de circa 12 ani a fondurilor de pensii private din România, fiind în creştere de la 98,24% la final de 2019 şi de la 97,2% la final de 2018, potrivit zf.ro.
Sectorul construcţiilor a limitat prăbuşirea PIB. România, printre performerii europeni. E greu de anticipat cât de adânc s-ar fi prăbuşit PIB-ul în cazul în care sectorul construcţiilor ar fi frânat aşa cum a făcut-o în precedenta criză financiară. În ceea ce priveşte România, deşi contribuţia sa în PIB nu sare în general de 7%, a fost suficient pentru a opri alunecarea PIB la un procent mai bun decât al multor state din UE. Nu voi insista pe cât a contribuit sectorul construcţiilor în fiecare ţară - promit să o fac într-un articol viitor – pentru că nu sunt încă toate datele disponibile pentru semestrul al doilea. Azi mă opresc la a arăta unde au mers construcţiile mai bine sau mai rău. Şi voi detalia mai mult pentru România, întrucât INSSE a făcut publice date complete. Zona EURO. În luna iunie 2020, o lună marcată de o oarecare relaxare a măsurilor de retenție COVID-19 în multe state membre, producția ajustată sezonier în sectorul construcțiilor a crescut cu 4,0% în zona euro și cu 2,9% în UE comparativ cu luna mai 2020, conform primelor estimări de la EUROSTAT. În luna mai 2020, producția în construcții a crescut cu 29,4% în zona euro și cu 22,3% în UE, scrie fineco24news.blogspot.com.
10
2
