În urmă cu circa două săptămâni s-a anunțat că reorganizarea Ministerului Finanțelor, propusă de Florin Cîțu și adoptată de Guvern a primit încă o lovitură, respectiv a fost suspendată executarea reorganizării Direcţiei generale de trezorerie şi contabilitate publică - postul de director general până la pronunţarea instanţei de fond, în urma unei reclamații făcută de Valentin Mavrodin. Asta a venit după ce pierduse și în fața lui Ciprian Badea în privința Direcției Juridice. Tot atunci, Ministerul Finanțelor se lăuda că a câștigat și trei procese.

Ministerul Finantelor PubliceFoto: Hotnews

De ce a pierdut Guvernul în fața lui Valentin Mavrodin, conform motivării Curții de Apel

În urma unei analize sumare, Curtea apreciază că există îndoială serioasă în privința legalității reorganizării MFP (HG nr. 380/2020), datorită următoarelor împrejurări legate de starea de fapt și de drept:

• nu a fost consultată comisia paritară constituită la nivelul Ministerului Finanțelor Publice, încălcându-se art. 487-489 din Codul administrativ.

• Nu s-a respectat termenul pentru dezbatere publică, iar reorganizarea trebuia făcută după minim 6 luni de la cea mai recentă. Urgența adoptării reorganizării nu a fost motivată.

• Conform motivării, chiar Ministerul Justiției, în procedura de avizare, a atras atenția inițiatorului cu privire la faptul că adoptarea hotărârii de Guvern înainte de 8 iulie 2020 încalcă prevederile art. 518 alin. (6) din Codul administrativ.

• Lipsa avizului Consiliului Legislativ și al Consiliului Economic și Social.

Curtea observă că pentru forma aprobată în ședința din 7 mai 2020 s-a emis un astfel de aviz, dar ulterior adoptării acesteia, în ședința de Guvern, în ceea ce privește proiectul adoptat în ședința din 14 mai 2020, devenit HG nr. 380/2020, nu a existat avizul Consiliului Legislativ.

Avizul Consiliului Economic și Social este necesar deoarece actul administrativ atacat afectează personalul din cadrul Ministerului Finanțelor Publice.

Cu privire la condiția prevenirii unei pagube iminente, Curtea observă că art. 2 alin. 1 lit. și din Legea nr. 554/2004, prevede că paguba iminentă este un prejudiciu material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public.

Prin Reorganizarea MFP, funcția de director general al Direcției Generale Trezorerie și Contabilitate Publică, ocupată de reclamant este desființată.

În acest fel, spune Curtea, sunt afectate:

- dreptul la cariera de funcționar public,

- dreptul la salariu corespunzător funcției publice ocupate prin concurs cu dovedirea competențelor,

- stabilitatea în funcția publică, aceasta fiind o trăsătură care caracterizează exercitarea funcției publice și statutul funcționarului public.

“În plus, realizarea unor reorganizări succesive, repetate, la intervale scurte de timp, realizate prin hotărâri de Guvern, cu consecința înființării/desființării/reînființării de posturi și a modificării de competențe și atribuții sunt de natură să determine o instabilitate instituțională într-un domeniu important, cel financiar-fiscal, cu atât mai mult cu cât Direcția Generală Trezorerie și Contabilitate Publică, în care își desfășoară reclamantul activitatea, este o structură cu atribuții semnificative în cadrul Ministerului Finanțelor Publice”, se arată în motivare.

Citește și:

Florin Cîțu pierde din nou: Încă o decizie a Curții de Apel în defavoarea Reorganizării Ministerului Finanțelor - Update

De ce a pierdut Ministerul Finanțelor în fața lui Ciprian Badea: Se pare că a făcut greșeală după greșeală