​Pe ordinea de zi a ședinței de luni se află un memorandum privind participarea sau neparticiparea României la Fondul paneuropean de garantare pentru Covid-19, implementat de Banca Europeană de Investiții (BEI). Fondul ar fi de 25 miliarde de euro, iar dacă ar decide să participe, România ar contribui cu 164,7 milioane de euro. Sumele ar reprezenta garanții din partea statelor participante, în baza cărora BEI va finanța mediul de afaceri. Vezi care sunt avantajele și dezavantajele luate în calcul de Guvern în luare unei decizii.

EuroFoto: Public Domain Pictures

Câteva date generale. În data de 23 aprilie 2020, în contextul necesității asigurării unui răspuns imediat la criza generată de pandemia COVID-19, Consiliul European a agreat pachetul de susținere a măsurilor de sprijin pentru forța de muncă, mediul de afaceri și bugetele Statelor Membre din zona euro, și a solicitat operaționalizarea măsurilor până la 1 iunie 2020.

Principalul element al acestui pachet pentru susținerea mediului de afaceri se referă la crearea unui Fond pan-european de garantare pentru Covid-19 (denumit în continuare Fondul) implementat și administrat de Banca Europeană de Investiții (BEI). Fondul este o initiațivă pe perioadă limitată pentru a asigura necesarul de lichidități al întreprinderilor mici și mijlocii (IMM), dar și al întreprinderilor cu capitalizare medie și corporațiilor din cadrul Statelor Membre (SM) participante, ca măsură de răspuns la dificultățile generate la nivelul economiei de pandemia COVID-19. Intenția este de a utiliza Fondul cu caracter temporar, doar pe perioada crizei și complementar măsurilor existente și planificate la nivel european.

Fondul a fost aprobat de Consiliul de Administrație al BEI în data de 26 mai. Potrivit Concluziilor Consiliului European privind termenul la care să devină funcțional, Statele Membre au fost inițial invitate să își anunțe participarea la Fond până la 31 mai a.c., operaționalizarea sa fiind posibilă doar după ce un număr de State Membre a căror participație la capitalul BEI reprezintă 60% se vor fi angajat să contribuie la acesta. Statele Membre își pot anunța participarea și ulterior datei de 31 mai a.c. sau celei de începere a perioadei de investiții, BEI efectuând ajustarea pro-rata a tuturor costurilor. Până la data întocmirii prezentului Memorandum, Fondul nu este operațional, BEI anunțând însă că s-a întrunit pragul de participare minim.

Valoarea Fondului și contribuția României

Suma propusă a Fondului este de 25 mld. EUR, în ipoteza în care toate cele 27 de State Membre (SM) decid să participe la Fond. Această sumă reprezintă o garanție la cerere, necondiționată și irevocabilă din partea SM participante, în baza căreia BEI va finanța companii eligibile din aceste state, mizând pe investiții mobilizate de cca 200 mld. EUR.

Contribuția SM la Fond reprezintă limita maximă de răspundere a acestora pentru operațiunile finanțate/ garantate și este proporțională cu cota acestora la capitalul BEI. În baza creșterii simetrice și asimetrice de capital după Brexit, la cota deţinută de aprox. 0,67%, România ar contribui la Fond cu cca. 164,7 mil. EUR, ceea ce reprezintă valoarea maximă a sumelor cumulate posibil a fi solicitate să fie plătite de țara noastră în cazul participării la Fond.

Mecanismul de acordare a finanțărilor/garanțiilor

În principal, prin Fond, BEI sau Fondul European de Investiții (FEI) vor finanța sau garanta beneficiarii finali, în mod direct sau indirect, prin bănci naționale de dezvoltare și promovare și intermediari financiari (bănci comerciale, instituții financiare, instituții de garantare, companii de leasing, fonduri de capital și capitaluri private, instituții de micro-finanțe, bănci/instituții naționale de dezvoltare/promovare, societăți de proiect (SPV), fonduri private de credit, etc.) cu care încheie parteneriate, pentru rapiditatea implementării fiind favorizate cele care au deja parteneriate cu BEI. În contextul în care România nu are o bancă națională de dezvoltare, implementarea în România a produselor sprijinite de Fond s-ar putea realiza prin BEI, FEI și intermediarii financiari parteneri (bănci comerciale).

Operațiunile de finanțare/garantare vor fi supuse spre aprobare, în mod individual sau pe portofoliu de operațiuni, unui Comitet al SM participante până la data de 31 decembrie 2021 (perioada de investiții), cu posibilitatea de prelungire pentru încă șase luni, implementarea urmând a avea loc până la finalul anului 2023.

Fiecare SM va numi un reprezentant în cadrul Comitetului SM participante, care va avea rolul de aprobare a alocării de fonduri pentru tranzacții individuale și tranzacții multiple pe baza unor limite de autorizare și va primi raportări pentru operațiunile Fondului. Având în vedere caracterul excepțional al acestui instrument și că nivelul de luare a deciziilor va fi unul ridicat: a) deciziile privind utilizarea garanției pentru tranzacții individuale se vor lua prin votul a 50% din SM participante reprezentând 2/3 din contribuții, iar b) deciziile privind modificarea produselor sau a beneficiarilor eligibili prin votul a 50% din SM participante reprezentând 80% din contribuții.

Fondul este constituit în afara bilanțului BEI pentru a fi posibilă finanțarea unor produse financiare și beneficiari care prezintă un risc de credit mai ridicat, fiind utilizată Platforma de parteneriat pentru fonduri, o structură și un cadru legal existente, care permit implementarea operativă. Toate riscurile operațiunilor efectuate prin Fond sunt suportate de către SM participante.

Fondul va funcționa ca un instrument de piață, neexistând o prealocare de sume finanțate/garantate pe fiecare SM, utilizarea acestuia urmând să ilustreze impactul economic al crizei COVID-19, dimensiunea economiilor și instrumentele de sprijin existente la nivel local și european. BEI are în vedere includerea și conformarea cu limite de concentrare în utilizarea Fondului și anume:

  • a) finanțarea cumulată pentru primele trei SM să fie de max 50% din valoarea totală a finanțărilor,
  • b) finanțarea cumulată pentru un număr de 15 SM care au primit cea mai mică valoare a finanțărilor să depășească 10% din valoarea totală a finanțărilor.

Rata de pierdere este semnificativă, fiind estimată la un nivel de cca 20%, Fondul sprijinind produse considerate mai riscante, într-un mediu economic caracterizat de incertitudini.

  • Structura beneficiarilor eligibili ai Fondului
  • Operațiuni de finanțare a IMM-urilor - cel puțin 65%
  • Operațiuni de finanțare pentru alte tipuri de beneficiari în afara IMM-urilor - cel puțin 28%, din care maxim 5% vor fi utilizate pentru companii și entități din sectorul public care prestează activități din domeniul sănătate (inclusiv cercetare și servicii esențiale pentru gestionarea crizei de sănătate) și învățământ și care nu pot fi finanțate prin produsele existente ale BEI.
  • Operațiuni de capital de risc și cvasi-capital de risc (prin FEI) pentru IMM-uri și companii cu capitalizare medie – maximum 7%
  • Operațiuni pentru companiile cu peste 3.000 de angajați, care sunt supuse anumitor limitări: expunere de max. 250 mil. EUR/companie, împrumuturile pot fi acordate în conformitate cu prevederile Cadrului temporar, pentru capital de lucru și finanțarea lanțului de aprovizionare, prin intermediari financiari (care vor prelua risc de cel puțin 20%) și nu sunt eligibile investiții în capitaluri proprii sau securitizări.

Avantaje

  • avantaj reputațional și solidaritate cu celelalte SM care și-au exprimat intenția participării la Fond ca instrument de reacție la criza COVID-19, agreat la nivelul Consiliului European;
  • extinderea ofertei de produse și de potențiali beneficiari din România, în vederea creșterii accesului la finanțare într-un context de piață marcat de incertitudini, în contextul inexistenței unei bănci naționale de dezvoltare (proiectul de înființare a Băncii Naționale de Dezvoltare, cu finanțarea din partea Comisiei Europene este în curs de implementare, fiind un proces de durată), ca partener direct de implementare al BEI/ FEI;

Posibile riscuri și dezavantaje identificate până acum

  • Fondul este un instrument complex, bazat pe cerere, fără certitudinea accesării de către beneficiarii eligibili din România a produsele oferite de BEI/FEI, prin participarea României la Fond;
  • dimensiunea relativ redusă a pieței din România și implicit a potențialului interes (majoritar fonduri regionale, nu fonduri autohtone) pentru produsele mai sofisticate de capital de risc ale Fondului;
  • existența unor instrumente financiare aflate în implementare (ex. Inițiativa pentru IMM) în cadrul cărora prima pierdere este acoperită de FESI pentru 10 operațiuni finanțate doar în România;
  • companiile mari și întreprinderile mici și mijlocii cu cifra de afaceri peste 20 milioane lei vor putea fi sprijinite de EXIMBANK, care pregătește o schema de ajutor de stat și de minimis sub formă de credite, garanții la credite, subvenții de dobândă și de prime de garantare în contextul pandemiei COVID-19.
  • deși la nivel european a fost identificată o cerere sporită de lichidități pentru IMM-uri și întreprinderi cu capitalizare medie și corporații, la nivel național nu avem o imagine clară în ceea ce privește potențialii beneficiari și proiectele care ar putea beneficia de acest instrument.
  • existența unor suprapuneri, dar și complementarități cu Programul IMM Invest România și anume:
  • cele două programe se suprapun prin facilitățile de garantare a creditelor și vizează aceleași tipuri de beneficiari întreprinderi mici și mijlocii, dar prin Fond vor putea fi sprijinite și entități publice care asigură servicii esențiale din domenii precum sănătate, cercetare, educație,
  • prin Fond se pot implementa structuri financiare atât în forma finanțată (de exemplu împrumuturi, investiții de capitaluri proprii și cvasi-capitaluri proprii, participații la risc), cât și în formă nefinanțată (de exemplu, garanții),
  • prin Programul IMM Invest, dobânzile la creditele bancare garantate sunt plafonate și suportate dintr-un grant acordat în cadrul unei scheme de
  • ajutor de stat pe o perioadă limitată împreună cu comisioanele aferente garanțiilor, ceea ce reprezintă un element de atractivitate pentru
  • beneficiari,
  • băncile care acordă creditele garantate de stat prin Programul IMM Invest includ acest program în limita de expunere la nivel suveran ceea ce poate limita în viitor participarea acestora la licitațiile de titluri de stat, în situația în care valoarea creditelor acordate de sistemul bancar va crește substanțial,
  • posibilitatea migrării intermediarilor financiari către produsele Fondului în detrimentul Programului IMM Invest, având în vedere caracteristicile garanțiilor acordate (garanții de portofoliu versus garanții individuale)
  • dificultățile existente în implementarea FEIS în România, ținând cont de preferința companiilor pentru fonduri nerambursabile și/ sau ajutor de stat;
  • participarea la Fond prin semnarea Acordului de garanție va avea impact asupra datoriei publice guvernamentale și implică acoperirea riscului de credit al BEI pentru operațiuni finanțate în toate SM participante la Fond, precum și plata costurilor si taxelor aferente Fondului care vor fi suportate pro-rata în funcție de contribuția fiecărui SM;
  • risc potential ridicat de executare a garanției chiar dacă se va materializa treptat, parțial sau integral în condițiile în care beneficiarii eligibili din oricare SM participant nu își onorează obligațiile de plată, precum și de a înregistra pierderi la o rată estimată în prezent de cca 20%;
  • recuperarea limitată și întârziată a sumelor plătite în contul garanției, având în vedere că din orice sume recuperate se vor stinge cu prioritate orice costuri ale BEI legate de gestionarea/managementul Fondului, recuperare, audit juridic, consultanță, acoperire risc valutar, dobândă negativă la disponibilitățile plasate la BEI, etc. Sumele rămase după stingerea costurilor nu vor fi distribuite SM mai devreme de 10 ani de la semnarea primului acord de contribuție;
  • impactul asupra deficitului bugetului general consolidat are loc la momentul efectuării plăților în contul garanției. În scopul asigurării sumelor necesare acestor plăți și în conformitate cu obiectivele privind managementul datoriei publice, România va trebui să opteze între a face plăți în avans sau plăți ulterioare către BEI (acestea reprezentând un disponibil la dispoziția BEI) sau de a accesa, contra cost, Facilitatea de lichiditate pe termen scurt pentru onorarea obligațiilor în cadrul garanției acordate. BEI va aplica soldului aflat la dispoziția sa (rămas în urma plăților de garantie din avans sau din achitările ulterioare de numerar în contul contribuției), o rată a dobânzii (posibil negativă) egală cu EURIBOR la 3 luni minus 0.125%;
  • la acest moment, din punct de vedere al metodologiei UE, nu este clarificat tratamentul statistic al acestui Fond și implicațiile asupra conturilor guvernamentale, Eurostat lansând o procedură de consultare cu SM în acest sens.