La 1 ianuarie 2020 populaţia rezidentă a României era de 19,31 milioane de persoane, în scădere cu 96.500 de oameni faţă de 1 ianuarie 2019. Cauza principală a acestei scăderi o reprezintă sporul natural negativ (numărul persoanelor decedate depăşind numărul născuților-vii cu 73.630 persoane). Statistica măsoară populația în două feluri: cea după domiciliu (persoanele cu cetăţenie română şi domiciliul pe teritoriul României) și cea rezidentă (totalitatea persoanelor cu cetăţenie română, străini şi fără cetăţenie, care au reşedinţa pe teritoriul României).
La 1 ianuarie 2020, populaţia rezidentă din mediul urban a fost de 10,449 milioane persoane, în scădere cu 0,1% faţă 1 ianuarie 2019. Populaţia feminină la 1 ianuarie 2020 a fost de 9,872 milioane, în scădere cu 0,4% faţă de aceeaşi dată a anului precedent.
Potrivit datelor transmise de INS vineri, cea mai mare scădere a populației s-a înregistrat în rândul persoanelor de 50 de ani, unde scăderea a fost de aproape 42.000 de persoane. De remarcat de asemenea că avem peste 5200 de români având cel puțin 100 de ani, față de sub 3000 de seniori de peste 100 de ani în 2019.
Pe scurt:
- Populaţia urbană, precum şi cea de sex feminin sunt majoritare (54,1%, respectiv 51,1%).
- Fenomenul de îmbătrânire demografică continuă să se accentueze (ridicându-se la 121,3 persoane vârstnice la 100 de tineri sub 15 ani), ecartul dintre populaţia vârstnică de 65 ani şi peste şi populaţia tânără de 0-14 ani ajungând la 643.000 persoane, în creștere faţă de 554 mii persoane la 1 ianuarie 2019.
- Raportul de dependenţă demografică a crescut de la 52,0 la 52,9 persoane tinere şi vârstnice la 100 persoane adulte.
- Soldul migraţiei internaţionale temporare de lungă durată a fost negativ (- 30 591 persoane).
La 1 ianuarie 2020, populaţia rezidentă din mediul urban a fost de 10 449 mii persoane, în scădere cu 0,1% faţă 1 ianuarie 2019. Populaţia feminină la 1 ianuarie 2020 a fost de 9 872 mii persoane, în scădere cu 0,4% faţă de aceeaşi dată a anului precedent.
Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 1 ianuarie 2019, remarcându-se creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste). Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 118,2 (la 1 ianuarie 2019) la 121,3 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2020).
Ponderea populaţiei de 0-14 ani în total populaţie a înregistrat o scădere de 0,1 puncte procentuale (de la 15,7% în 2019 la 15,6% la 1 ianuarie 2020), în timp ce ponderea populaţiei de 65 ani şi peste în total populaţie a înregistrat o creştere de 0,5 puncte procentuale (de la 18,5% în 2019 la 19,0% la 1 ianuarie 2020). Astfel, raportul de dependenţă demografică a crescut de la 52,0 (la 1 ianuarie 2019) la 52,9 persoane tinere şi vârstnice la 100 persoane adulte (la 1 ianuarie 2020).
România continuă să fie o ţară de emigrare, fenomenul de emigrare constituind cea de a doua cauză principală a reducerii populaţiei ţării. Soldul migraţiei internaţionale în anul 2019 a fost negativ, numărul emigranţilor depăşind numărul imigranţilor cu aproape 31.000 de persoane. În cursul anului 2019, bărbaţii au emigrat într-o proporţie mai mare decât femeile (54,3%). Şi în rândul imigranţilor, bărbaţii au fost majoritari (53,7%).
3
11
